316 matches
-
cititori. Studiul lui Eugen Simion Îi metamorfozează Însă pe toți. Dimineața poeților Îmbracă În aur statuile acestor Întemeietori. Valeriu Cristea SUMAR I. Iendchiță Văcărescu. Dificultatea de a Începe. Neliniștile spiritului Întemeietor. O mitologie a suspinului și a jertfei. Complexul „amărîtă turturea”. Un scenariu erotic și un scenariu „scriptual”. II. Alecu Vdcdrescu. Un discurs Îndrăgostit la 1800. Poezia ca „trebuință”. Robia ca stare de grație. Petrecerea cu necazuri. Proba focului și proba discreției. „Miluirea” ca formă de extaz. Un „nu știu ce prea dulce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pârnaie primi sticla chiar din mâna lui Calu și părea că se împăcaseră. Apoi Calu trase un râgâit prelung, ca un boncăluit de cerbi. Și acum să fim serioși, declară el. Mierlă ciuli urechile și slobozi câteva chemări lungi, de turturea. — Mai bine zi ceva ciorilor ălora care zboară pe deasupra, observă Chisăliță. Zi-le să plece, nu-mi plac ciorile. Când zboară prea jos e semn că o să plouă. — Nu știe limba ciorilor, observă Isaia, între două sughițuri. Adică înțelege ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe limba ciorilor, la păsări e cum ar fi engleza la noi. Ba deloc, spuse Isaia, luându-l pe după umăr pe Mierlă, care părea neajutorat. Ciorile, după sunet, vorbesc un fel de germană. Engleza e cum ar fi când vorbesc turturelele. Calu îl opri cu un gest. — Eram serioși ! aminti el. Ia să vezi, adăugă, întorcându-se către Pârnaie și ai lui. Cum e, adică, să muncești. Se ridică și dădu primul exemplu. Întâi și întâi, chipul i se netezi, botul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat, / Și-a sosit din răsărit / Un voinic frumos, leit. Iată lumea că-nflorește, / Pământul că-ntinerește. (s. n. ) / Cântă-n luncă turturele, / La ferestre-rândunele. Noi vă zicem să trăiți / Întru mulți ani fericiți; Ca pomii să înfloriți / Și să nu îmbătrâniți. Vă mai zicem sănătate / Că noi mergem mai departe."102 În credințele populare din Bucovina, pământul este jumătate femeie, jumătate bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
garofiță. / Că mama te-a legăna / Și pe față te-a spăla / Cu apă de la izvoare, / Ca să fii ruptă din soare. / Nani, nani, drăguliță / Crește-ai ca o garofiță. / Să fii naltă trestioară, / Albă ca o lăcrimioară. / Blândă ca o turturea / Și frumoasă ca o stea."135 În momentele de trecere, forțele naturii se transformă în portretizare a microcosmosului: "Răsai Soare, / Cu nouăzeci de raze. / Îmi pusei soarele în piept, / Luna în spate, / Și în umere luceferi. Cum îi mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-a-mbraca? / Codrul când s-a dispoia. Cine, maică, te-a-ngropa? / Munții când s-or dărâma. / Cine, maică, te-a boci? / Păsările-or ciripi."329 "Pasărea-om" dezleagă suferințele omenești, participând la trăirile zilnice: "Foicică și-o lalea, / Păsăruică, turturea, / Spune-mi, dragă, vestea ta / Ori nu ești din țara mea? Păsăruica săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vestea ta / Ori nu ești din țara mea? Păsăruica săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea. / Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură lumea / De-mi află pe mândra mea! Zboară, pasăre măiastră, / Pân` la mândra la fereastră / Ca s-o vezi ce face-n casă, / De-i afla-o suspinând, / Suspinând și lăcrămând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Las să mă spuie iarba Că mi-a aflat patima Ce-o am pentru mîndruța. Și să mă spuie pămîntul Că-mi cunoaște legămîntul PÎnă m-o-nghiți pămîntul. Și iar verde micșunea Acolo sus pe-o rămurea Jalnic cînt-o turturea Tristă ca inima mea. Eu crezui că e mîndra Dar ea fu o turturea Și trăsăi cu pușca-n ea Și ea amar mă blestema : - ăă Mă băiete dumneata Să-ți rămînă căsuța Cum rămîne casa mea Cu doi puișori
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mîndruța. Și să mă spuie pămîntul Că-mi cunoaște legămîntul PÎnă m-o-nghiți pămîntul. Și iar verde micșunea Acolo sus pe-o rămurea Jalnic cînt-o turturea Tristă ca inima mea. Eu crezui că e mîndra Dar ea fu o turturea Și trăsăi cu pușca-n ea Și ea amar mă blestema : - ăă Mă băiete dumneata Să-ți rămînă căsuța Cum rămîne casa mea Cu doi puișori În ea Mititei și făr ’ de pene Și făr-un pic de putere >> . Și apoi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Primăvara, dar aducător de viață. Exemplificăm : ,, Frunză mărgărit Mă uitai la răsărit Văzui primăvara viind Și zăpada ocheșind Colțul la iarbă crescînd Și puica suspinînd. Văzui frunza ca parana Trăsăi pușca cu vergeaua Ș-apucai la deal vîlceaua Unde cîntă turtureaua Și mi-o-ngînă presureau. Una cîntă Ș-alta ascultă Și-și resfiră penele Ca mîndra sprîncenele. ” Bucuriile ce le simte omul provocate de schimbările anotimpului sunt Împărtășite și de lumea păsărilor, cărora omul le-a Împrumutat darul vorbirii ca să mărturisească și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de voioșie se salutau cu cuvintele ,, rod și spor ” ; ,, noroc ” ; ,, la mulți ani ” . De cum venea primăvara, ca să le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
căci pierderea puiului îi stoarce lacrimi: "Muge căprioara sub clar de lună / Și plânge cu râuri de lacrimi / Căci puiul ei gingaș în codrii cei lacomi / A dispărut în noaptea cea brună..." scrie, emoționat, poetul Maurice Rollinat). Pitpalacul, drăgălașa potârniche, turtureaua, porumbița, ținte preferate ale vânătorilor, sunt prin excelență, păsări pașnice. Iar lista nu se încheie aici, căci nu ducem lipsă de argumente împotriva vânătorii și vânătorilor. Dacă inamicii vânătorii sunt numeroși, dacă vânatul cu pene sau blană nu duce lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
anume? Stăpânii sau casa? Stăpânii sau hrana? Oamenii care îi hrănesc sau un mediu familiar, cu zgomotele și mirosurile sale: mirosul bun din bucătărie la ora mesei, mirosul sacru al bănuțeilor dimineața devreme, cântul greierilor pe peluză, gânguritul trist al turturelelor din smochin, strigătul ascuțit al lăstunilor pe deasupra acoperișurilor, soneria telefonului, pendula din sufragerie sau clopotul bisericii bătând ora supei sau a gustărilor, claxonul de la mașina măcelarului sau a brutarului, vocea stăpânului, chiar dacă povestește neghiobii, chiar dacă spune câteodată răutăți, chiar dacă uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
silențios, insinuant. Ca să înțelegem cu adevărat ce tragedie, ce nerozie este războiul, se cuvine să ne plecăm urechea la animalele de câmp și de pădure. Imediat ce tac tunurile, se înalță iar cântecul greierilor și al lăcustelor, al porumbeilor și al turturelelor. Intermezzo-ul muzical care umple timpii de pauză este un fel de imn al păcii. * * * Într-o vreme, prizonierii din centrul de detenție de la Muret, aproape de Toulouse, aveau o tehnică proprie de îmblânzire a șoarecilor de pădure care mișunau prin
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
se lăsau, Și din grai așa grăiau: «- Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Vine-un stol de turturele, Cu glasul de feciorele: «-Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Vine-un șir de rîndunele, Cu glasul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Prin ierburi și bălării de tot felul de buruieni mișunau șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari, melci și mii de insecte de tot felul. Printre ramurile copacilor se întâlneau ghionoaia cu bufnița, privighetoarea cu ciocârlia și cu ciocănitoarea, turturelele cu porumbeii domestici ai gospodarilor din împrejurimi. Bojdeuca aceasta sărmană, tristă și a nimănui, strivită de nepăsarea unui primar care poate n-a trecut pe strada Țicăul de Sus niciodată, era numită de noi, copiii, ”locul cu stafii”. Din această
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mereu cu c... 1 Ti-aș pătrunde paciavurul Pân cuprinși ca de o spaimă * Am scari * încet de-a.... Până ce lăsând să-mproaște 30 Tot în noduri *** cirul Ar mai merge și-nainte Dar ți-ar unge * și samurul. TURTURICĂ, TURTUREA (p. 562) Turturică, turturea, De ce-mi ești așa de rea Și nu-mi stai alăturea. Că mi-e drag un turturel 5 Ce suspină singurel, Mă gândesc numai la el. 1023 {EminescuOpXV 1024} DE UNDE VII DORULE? (p. 562) - De unde
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Ti-aș pătrunde paciavurul Pân cuprinși ca de o spaimă * Am scari * încet de-a.... Până ce lăsând să-mproaște 30 Tot în noduri *** cirul Ar mai merge și-nainte Dar ți-ar unge * și samurul. TURTURICĂ, TURTUREA (p. 562) Turturică, turturea, De ce-mi ești așa de rea Și nu-mi stai alăturea. Că mi-e drag un turturel 5 Ce suspină singurel, Mă gândesc numai la el. 1023 {EminescuOpXV 1024} DE UNDE VII DORULE? (p. 562) - De unde vii dorule? - De la voi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stăpînire țara aceasta." 8. Avram a răspuns: "Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaște că o voi stăpîni?" 9. Și Domnul i-a zis: Ia o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel." 10. Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat în două, și a pus fiecare bucată una în fața alteia, dar păsările nu le-a despicat. 11. Păsările răpitoare s-au năpustit peste stîrvuri; dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ambii parteneri și oferă o stimulare intensă a regiunii clitoridiene sensibile a femeii. Totuși, genunchii bărbatului trebuie să fie foarte flexibili, coapsele foarte puternice, iar spatele tare, pentru a putea menține această poziție în timpul actului sexual. Figura 8.6. Două turturele în grădină se unesc în poziția numită „Cocostârci încolăcindu-și gâtlejurile”, Mama Natură fiind dormitorul lor Cele Nouă Căi prezentate mai sus ar trebui să fie suficiente pentru a inspira cuplurile pline de imaginație să inventeze și alte variante unice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
curcubeie“, „Ci eu sunt zburător / Ca un vânt / De ușor, / Mă anin / De un ram“, „Sunt ca vânt de primăvară, / Ca amurgul cel de vară; / Din picioare pân’ la cap / Într-un cuib pot să încap,/ Iar în cuib de turturele / Dorm alăturea cu ele“, „Căci viața mea o țin / Cu miros de flori de crin; Nu beau apă, ci scântei / Și miros de flori de tei.“ Iar ce poate Ariel trebuie indus din textul piesei, ierarhizat și înțeles ca un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
curcubeie“, „Ci eu sunt zburător / Ca un vânt / De ușor, / Mă anin / De un ram“, „Sunt ca vânt de primăvară, / Ca amurgul cel de vară; / Din picioare pân’ la cap / Într-un cuib pot să încap,/ Iar în cuib de turturele / Dorm alăturea cu ele“, „Căci viața mea o țin / Cu miros de flori de crin; Nu beau apă, ci scântei / Și miros de flori de tei.“ Iar ce poate Ariel trebuie indus din textul piesei, ierarhizat și înțeles ca un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
rău. Auzi, Pandarus ambasador? Dar cititorii vor fi întrebînd cine e Pandarus? într-o dramă mai puțin cunoscută a lui Shak[e]speare intitulată Troilus și Cressida e un boier cam bătrâior care izbutește a liniști inimele celor două suspinătoare turturele din Troia primindu-i întru casa sa. Nu e vorba, și în Biblie se zice: În vremea aceea mers-au Isus într-un sat, iar o femeie, numele ei Marfta, l-au primit pre el întru casa sa". Dar primirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anaforice, proprii retoricii bizantine. Rituri funerare și elemente de bocet popular stau alături în „plânsul Maicii Domnului”; durerea Mariei capătă proporții cosmice și rezonanțe mioritice. Filoane populare conțin și predicile la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în cuvântarea la Întâmpinarea Domnului. V. știe să umanizeze lumea divină, apropiind-o de înțelegerea populară. În partea a doua a Cazaniei miraculosul hagiografic și extazul religios nimbează protagoniștii „jitiilor” - sfinții, ca instrumente pământene de luptă și jertfă
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
pastoralismul artificial neoanacreontic. Totuși, el nu este un folclorizant sau un imitator, ci un autor care selectează după un criteriu adânc personal elemente ce se înscriu într-o convenție, într-un scenariu; sentimentul este intermediat de fabulă. Motivul poeziei Amărâtă turturea poate fi găsit în Fiziolog, de aici a trecut în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, dar și în folclorul nostru și al altor popoare. La greci prototipul devine bocet; jalea turturelei fără soț, într-o versiune atât
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]