476 matches
-
mor, Când era pe jumătate Mă dădeai, dragă, la spate, Rămăsei la o para - Eși afară mascara! 154 Despărțirea a doi iubiți La tufa de mărăcine, Cum grăbește orișicine, Roaba durerilor vine Să plângă și să suspine. Sboară ca o turturică, Suspinând inima-și strică Și din ochi-i lacrimi pică Neștiind ce să mai zică. Plânge dup-a sa soție, Veselia n-o mai știe. Oh, vai! nu se poate scrie - Mai mult moartă decât vie. Așa și eu plâng
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Nefiind noi oamenii care l-ar putea omorî sau abandona, trebuie să-i găsim un rost, să-l încredințăm cuiva, În Centru nu sunt primite animalele, lămuri Marçal pentru socru, Nici măcar o țestoasă familiară, nici măcar un canar, nici măcar o blândă turturică, vru să afle Cipriano Algor, Se pare că dintr-odată nu te mai interesează soarta câinelui, spuse Marta, A lui Găsit, Câinele, Găsit, e același lucru, important este să ne hotărâm ce facem cu el, în ce mă privește, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mamă-si. A făcut tot ce și tot cum a vrut ea, de cu seară și până de din zori. Înainte de a răsări soarele au urcat ambii În autoturism și s-au Îndreptat către orașul cu căminul din care ea, turturica, zburase, pentru o durată atât de scurtă! Acolo, fără nici un fel de ceremonie, el a condus-o În cabinetul doamnei director. Și Cliuța a Întrebat-o râzând vesel: nu-i așa că v-a cam fost dor de mine? Ei, cum
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ce lumea li zice nori, vedeam o rază coborîndu-se tocmai asupra mea. Și pe rază se scobora o femeie îmbracată într-o haină lungă și albă... era maica mea... Ea mă discîntă și din pieptul meu am văzut ieșind o turturică albă ce s-a pus la mama-n brațe... Eu singur rămăsesem rece și galben pe groapă, cum fusese mama; și mi se părea că eu nu mai sunt eu, ci că sunt turturică... Pe brațele mamei m-am schimbat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pieptul meu am văzut ieșind o turturică albă ce s-a pus la mama-n brațe... Eu singur rămăsesem rece și galben pe groapă, cum fusese mama; și mi se părea că eu nu mai sunt eu, ci că sunt turturică... Pe brațele mamei m-am schimbat din turturică într-un copilaș alb și frumos, cu niște aripioare de puf de argint. Raza cea de aur se suia cu noi.. am trecut printr-o noapte de nouri, prin o zi întreagă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce s-a pus la mama-n brațe... Eu singur rămăsesem rece și galben pe groapă, cum fusese mama; și mi se părea că eu nu mai sunt eu, ci că sunt turturică... Pe brațele mamei m-am schimbat din turturică într-un copilaș alb și frumos, cu niște aripioare de puf de argint. Raza cea de aur se suia cu noi.. am trecut printr-o noapte de nouri, prin o zi întreagă de stele, pîn-am dat de-o lume de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
gândeam să mă-mpușc și eu și să sfârșesc cu mizeria ce se numește viață. Pe-o stâncă, departe, sta un român cu flinta-n soare și păzea privind în nouri. Un vultur ținând în căngile lui de aramă o turturică albă zbură asupra capului meu croncănind și dând din aripi, apoi se - nalță rotindu-se în sus, în nori, speriat de prezința mea. Românul și-ntinse flinta și punctul cel negru, ce plutea, din aer și dete foc - atunci, rostogolindu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și dând din aripi, apoi se - nalță rotindu-se în sus, în nori, speriat de prezința mea. Românul și-ntinse flinta și punctul cel negru, ce plutea, din aer și dete foc - atunci, rostogolindu-se prin aer, căzu vulturul cu turturică cu tot în prăpastie. - Răzbunarea! murmurai eu. De ce să mor pîn-a nu-l răzbuna. După aceea am vreme și de murit și de trăit de voi vrea. Împlui groapa cu țărână, frânsei o ramură verde dintr-un arbor și-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îi] cuprinse corpul... Toată natura lui semăna a coardă întinsă peste măsură, care trebuie sau să se rupă sau să se-ntindă astfel încît să-și piardă pentru totdeuna toată elasticitatea... {EminescuOpVII 267} El se zbătea în brațele ei ca turturica în ghearele vulturului și părea că, asemenea mielului care caută cu gura lui gura lupului spre a-l săruta, căci nu-l cunoaște si crede că-i cânele, astfel el, în slăbiciunea sa copilărească, căuta fără de voie gura ci, ca și când
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o posibilă mînă străină (CÎntec grădinăresc). Din lumea păsărilor, Conachi caută corespondențe, În stilul epocii, cu păsările elegiace, singuratice: turtureaua, privighetoarea. Ienăchiță compara ibovnica lui cu puișorul canar, Pann introduce mierlița, cucul. I.C. jură pe șoim și, Încă o dată, pe turturică și privighetoare. „Filomela” devine un simbol romantic curent. Din sfera micilor viețuitoare, Conachi dă atenție fluturelui, iar dintre arbori alege fagul („copaciul mare”), sub crengile căruia are Ioc mistica Întîlnire și se desfășoară marele ceremonial. 18. Dintre instrumentele muzicale, Conachi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra), pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pacea casei; pagubă; pai; pare; patrie; păsări; pirat; pistrui; pixuri; plăpînd; plimbare; porumbel; potîrniche; prieten; privighetoare; privighetoarea; puișori; reîntoarcere; roșu; roz; sacru; sat; sensibilitate; sezonier; sfînt; simetrie; simplitate; stol; str. Turului în copilărie; străinătate; subțire; sunt melodios; timp; toamna; trestie; turturica; turturică; vara; vară; văzduh; veselă; veselie; a vesti; vestitoare; vestitor; vestitori; veveriță; vietate; viețuitoare; vioaie; zîmbesc; zvon(1); 899/178/52/126/0 rîu: apă (363); curge (22); fluviu (20); mare (14); pește (14); pietre (14); adînc (13); curgător (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
casei; pagubă; pai; pare; patrie; păsări; pirat; pistrui; pixuri; plăpînd; plimbare; porumbel; potîrniche; prieten; privighetoare; privighetoarea; puișori; reîntoarcere; roșu; roz; sacru; sat; sensibilitate; sezonier; sfînt; simetrie; simplitate; stol; str. Turului în copilărie; străinătate; subțire; sunt melodios; timp; toamna; trestie; turturica; turturică; vara; vară; văzduh; veselă; veselie; a vesti; vestitoare; vestitor; vestitori; veveriță; vietate; viețuitoare; vioaie; zîmbesc; zvon(1); 899/178/52/126/0 rîu: apă (363); curge (22); fluviu (20); mare (14); pește (14); pietre (14); adînc (13); curgător (13); lac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor îl limpezește, / Tot pe mine mă iubește. "173; Auzi cum răsună valea / Și mândra cântându-și jalea; Auzi cum sună izvoru / Și mândruța-și cântă doru: / Turturică de pe baltă, / Vină, puică, și te scaldă, / Că apele s-o-ncălzit, / Dorurile s-o-nvăluit. / Leagă doru-ntr-o năframă / Și-i dă drumul pe Suceavă, / Și-i dă drumul să se ducă, / Pe bădița să-l ajungă. Să te-ajungă dorul meu, / Und` ț-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sânziene, amant sau este descris ca o pasăre cu pene de aur, simbolizând soarele.285 Drama nenuntirii dintre soare și lună este reluată, pe plan mitic, într-o altă ipostază existențială, care face legătura dintre teluric și cosmic cucul și turturica: CUCUL: Dulce turturică, / Dalbă păsărică! / Hai să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / Cântând împreună. TURTURICA: Pentru dumneata / Eu n-aș zice ba; / Dar zic și zic ba / Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este descris ca o pasăre cu pene de aur, simbolizând soarele.285 Drama nenuntirii dintre soare și lună este reluată, pe plan mitic, într-o altă ipostază existențială, care face legătura dintre teluric și cosmic cucul și turturica: CUCUL: Dulce turturică, / Dalbă păsărică! / Hai să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / Cântând împreună. TURTURICA: Pentru dumneata / Eu n-aș zice ba; / Dar zic și zic ba / Pentru maica ta, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o altă ipostază existențială, care face legătura dintre teluric și cosmic cucul și turturica: CUCUL: Dulce turturică, / Dalbă păsărică! / Hai să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / Cântând împreună. TURTURICA: Pentru dumneata / Eu n-aș zice ba; / Dar zic și zic ba / Pentru maica ta, / Că-i bănuitoare / Și fermecătoare / Ea mi-a bănui / De te-oi prea iubi / Și m-a fermeca / De te-oi dezmierda. CUCUL: Dragă turturică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
TURTURICA: Pentru dumneata / Eu n-aș zice ba; / Dar zic și zic ba / Pentru maica ta, / Că-i bănuitoare / Și fermecătoare / Ea mi-a bănui / De te-oi prea iubi / Și m-a fermeca / De te-oi dezmierda. CUCUL: Dragă turturică, / Pasăre dălbică, / Nu-mi fi dușmănică, / Vara că ne-ndeamnă, / Și frunza ne cheamă / Să ne drăgostim / Și să ne iubim. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta. Dă-mi tu bună pace, / Că zău, m-oi preface / Azimioară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-a bănui / De te-oi prea iubi / Și m-a fermeca / De te-oi dezmierda. CUCUL: Dragă turturică, / Pasăre dălbică, / Nu-mi fi dușmănică, / Vara că ne-ndeamnă, / Și frunza ne cheamă / Să ne drăgostim / Și să ne iubim. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta. Dă-mi tu bună pace, / Că zău, m-oi preface / Azimioară-n vatră / Cu lacrimi udată, / Și de foc uscată, / De toți lepădată. CUCUL: Oricum te-i preface, / Tot nu ți-oi da
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
face / Un mic vătrărel, / Frumos, subțirel / Și-n foc oi intra / De te-oi săruta / Și te-oi coperi, / De foc te-oi feri / Încât chiar de silă, / Dacă nu de milă, / Tu mă-i îndrăgi / Și ne vom iubi. TURTURICA: Eu n-aș zice ba / Pentru dumneata, / Dar cumplit mi-e teamă / De cumplita-ți mamă / Că-i bănuitoare / Și fermecătoare. Decât m-a mustra / Că te-oi dezmierda / Și mi-a bănui / Că te-oi prea iubi, / M-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pace, / Că și eu m-oi face / Un mic ciobănaș / Din fluier doinaș, / Ș-oi căta prin baltă / O trestie naltă, / Și cât te-oi vedea / Pe loc te-oi tăia / Și-n tine-oi cânta / Și te-oi săruta. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta, / Porumbacule, / Frumușelule, / Pestrișorule, / Drăgușorule, / Știu că mi-ar fi bine / Să fiu tot cu tine, / Dar maică-ta-i rea, / Și decât cu ea, / M-oi face mai bine / Cu gândul la tine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Spune-mi, dragă, vestea ta / Ori nu ești din țara mea? Păsăruica săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea. / Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură lumea / De-mi află pe mândra mea! Zboară, pasăre măiastră, / Pân` la mândra la fereastră / Ca s-o vezi ce face-n casă, / De-i afla-o suspinând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe toate cu fum de la cînele acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se ceartă cineva din casă. Turturică Mai înainte de a-ți cînta turturica întîi primăvara, să mănînci brînză cu smîntînă, că de nu, te-a spurcat cînd ți-a cîntat. Tuse Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se ceartă cineva din casă. Turturică Mai înainte de a-ți cînta turturica întîi primăvara, să mănînci brînză cu smîntînă, că de nu, te-a spurcat cînd ți-a cîntat. Tuse Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]