188 matches
-
com. Agăș Reabilitare 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 69 10 Colegiul Pedagogic " Ștefan cel Mare" Mun. Bacău Reabilitare 1200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 70 11 Școala cu cls. I-VIII nr. 2 sat. Valea Mare, com. Faraoani Reparații capitale 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 71 12 Școala cu cls. I-VIII sat. Tuta, com. Târgu Trotuș Reparații capitale 50 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────── 72 13 Colegiul Național "Ferdinand I" mun. Bacău Reparații capitale 1133 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BIHOR 3391 ────────────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────── 73 1 Școala cls. I-IV sat Tășad-Goila, com. Drăgești Obiectiv de investiții 33 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 74 2 Grădinița PN sat Buntești, com.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Nr. pozi- Județ/ Denumirea unității de Natura Suma r. Anexa ției din învățământ lucrării (mii lei) c la HG Anexa la r 454/2007 HG t. 454/2007 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BACĂU 1 1 78 Școala cu cls. I-VIII sat Utilități 0 Tuta, com. Târgu Trotuș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Școala cu cls. I-VIII sat Reabilitare 95 Tuta, com. Târgu Trotuș ──────────────────────────────────────��───────────────────────────────────────── BOTOȘANI ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 1 178 Școala cu cls. I-VIII sat Utilități 0 Ionășeni, com. Vf. Câmpului ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Școala cu cls. I-VIII sat Vf.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
lucrării (mii lei) c la HG Anexa la r 454/2007 HG t. 454/2007 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BACĂU 1 1 78 Școala cu cls. I-VIII sat Utilități 0 Tuta, com. Târgu Trotuș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Școala cu cls. I-VIII sat Reabilitare 95 Tuta, com. Târgu Trotuș ──────────────────────────────────────��───────────────────────────────────────── BOTOȘANI ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 1 178 Școala cu cls. I-VIII sat Utilități 0 Ionășeni, com. Vf. Câmpului ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Școala cu cls. I-VIII sat Vf. Utilități 80 Câmpului, com. Vf. Câmpului ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BRAȘOV ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5 1 188 Grădinița sat Dejani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
cele patru volume con? în�nd portretele unor oameni, lideri, personalit?? i ? i contemporani �n viziunea lui Iorga, inclusiv necrologuri jurnalistice ? i amintiri. Chestiunea Rhinului (V? lenii de Munte, 1912), scris? �n ajunul R? zboiului cel Mare, analiza problemele din regiunile str? b?tute de acest fluviu. Pentru Iorga (că ? i pentru Napoleon), Rinul este linia geopolitic? care domin? Europa, coloana vertebral? a continentului ce separ? dou? culturi, dou? concep? îi asupra omenirii ? i a na? iunii. �n Ac? iunea militar? a Rom�niei �n Bulgaria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
operele care se �nscriau pe linia ideilor lui Iorga puteau fi considerate ca fiind literare. Acest lucru �nsemna c? a?a? numitele �curente nes? n?toase� (cu toate c? Iorga folosea adjective mai dure pentru aceste curente) trebuiau demascate ? i comb? tute. Acesta este un laitmotiv al istoriei literaturii rom�ne pe care a publicat? o la Bucure? ți �n 1929 sub titlul Istoria literaturii rom�ne? ți. S?ar p? rea c? pe m? sur? ce anii treceau, departe de a fi mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este, în mod conștient sau nu, implicat] în etic]. Gândindune mai serios la aceste probleme, am putea începe s] ne explor]m propriile valori c]l]uzitoare, dar vom c]l]tori, în același timp, pe c]i str]b]tute de mulți alți gânditori, din diverse culturi, timp de mai mult de dou] mii de ani. Într-o astfel de c]l]torie avem nevoie de un ghid capabil s] ne ofere informații despre drumul pe care îl vom str
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o serie de elemente care pot fi susținute de aceste idei și care sunt oricând fericite s] îi considere pe Platon și pe Aristotel drept autoritatea lor. Dar faptul c] unii oameni, oricât de importanți, au susținut prejudec]ți necomb]tute, similare cu ale unei persoane moderne, nu constituie o justificare pentru că acea persoan] s] continue s] le repete. Ceea ce se omite uneori, în mod convenabil, este faptul c] un principiu de bâz] al filosofiei grecești îl reprezint] ideea c] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a profilelor morale proprii. 3. Îndoielile relativiste și sceptice legate de existența unei morale eterne și, obligatoriu, universale, izvorâte din cunoașterea variet]ții codurilor și a practicilor din întreaga lume, au fost exprimate de c]tre Montaigne și dezb]tute în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Dezbaterile au reînviat cu mai mare fort] și profunzime odat] cu atacurile str]lucite și neobosite ale lui Friedrich Nietzsche (1844-1900) la adresa pretențiilor societ]ților sau ale filosofilor de a oferi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mere și portocale. În al doilea rând, comparația se poate realiza și între indivizi diferiți, mai precis între câștigul unei p]rți și pierderea altei p]rți ca urmare a unei acțiuni realizate. Ambele aspecte ale comparației au fost dezb]tute de-a lungul timpului, ins] cel de-al doilea s-a dovedit a fi mult mai controversat. Exist], în principiu, un inconvenient, acela al lipsei unei unit]ți de m]sur] pentru utilitate, care s] permit] stabilirea valorilor acesteia; un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
loc o schimbare și mai semnificativ], iar ast]zi ele reprezint] devize acceptate pe plan internațional în dezbateri morale și politice. În multe p]rți ale lumii, f]r] a ține seama de tradițiile culturale și religioase, atunci când sunt dezb]tute probleme legate de tortur] sau terorism, s]r]cie sau putere, argumentele sunt discutate adesea în termenii drepturilor omului și ai inc]lc]rii acestora. De asemenea, în cadrul diverselor societ]ților, drepturile joac] un rol important în discuțiile despre probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intrând în relații cauzale naturale cu ele (ceea ce este imposibil), ci prin rațiune. Ideea aici este c] putem fi determinați s] recunoaștem propriet]țile obiectelor reale și independente pe c]i ce nu sunt cauzale. Aceste chestiuni sunt inc] dezb]tute aprins și cred c] ar fi cinstit s] spunem c] formele noi și interesante ale intuiționismului la care se lucreaz] în momentul de fâț] inc] nu au eliminat complet problemele care i-au urm]riț pe predecesorii lor. Referințe Blackburn
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principii și tehnici de igienizare a trupului și sufletului, a omului în integralitatea sa. În Muntenia Iacob Pylarino, medicul de la curtea lui șerban Cantacuzino și apoi a lui Constantin Brâncoveanu, este autorul primului tratat de variolizare preventivă intitulat Nova et tuta variolas excitandi per transplantationem methodus (Veneția), despre care am mai amintit. Până la vaccinarea antivariolică a lui Edward Jenner, de la sfârșitul secolului, Pylarino, experimentează cu rezultate, metoda variolizării utilizată de secole în medicina tradițională românească. Călătorii Griselini (1780) și Sulzer (1782
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Dragesti-Tatarasti Viforeni Popeni Dragomir 1 Viisoara-St. Prajoaia Cel Mare �� Dragomir 2 Vrânceni Preluci Dragugesti Zlătari Răcăciuni Dumbrava-Rachitoasa Racauti Făget Radeana Făgetul De Sus Satu Nou-Pargaresti Fantanele-Motoseni Scariga Filipeni Seaca Florești Slobozia-Urechesti Frumoasă Ștefan Vodă Frumuselu Straja �� Fruntesti Tamasi Fulgeris Tuta Fundătura Valea Lui Ion Fundoaia Valea Șoșii Fundu Tutovei Viisoara-Tg.Trotusi Fundu Văii Fwrdu Răcăciuni Gaiceana Gârla Anei Gasteni Gherdana Ghilavesti Ghimes Giurgeni Glavanesti Godinestii De Sus Gorghesti Hăineală Halmacioaia Horgesti Huruiesti Hutu Itcani Izv. Berheciului Izvoru Berheciului Lehancea Lichitiseni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]