276 matches
-
o nutrise împăratul bunicului Constantin Tarangul și de cerbul cu 22 de ramificații, răpus de împărat la Putna în 1851. Cerbul cu pricina era un monument al naturii, semnalat lui Franz Joseph printr-o scrisoare a bunicului, pe care îl tutuia fiind „Amtskollegen“ (colegi de vechime). Înainte de a începe vânătoarea, împăratul a îngenuncheat la mormântul lui Ștefan cel Mare. Momentul de reculegere a fost imortalizat de pictorul Curții într-o schiță înfățișându-l pe Franz Joseph cu coatele pe lespede, sprijinindu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
arcada spartă, pe buzele zdrelite, „scîrbosule!, scîrbosule!“, striga ghemuindu-se la pieptul lui. — Un rînd de whisky la toată lumea, comandă Vlăjganul, scoțînd o grămadă de hîrtii și Întinzîndu-le Înfășurate pe degetul cu inelul. Înainte ca barmanul să apuce să-l tutuiască Întrebîndu-l cine plătește. Lester simți o mînă pe umăr și se scutură ca să o dea jos și să fie lăsat În pace. Se gîndi că ar fi putut fi Santiago și Încercă să se ridice, dar greutatea din cap nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Forțasem nota! Tipul voia să mă vindece! Mi-a Întins două foi albe și m-a rugat să-mi exercit din nou talentele: „Desenează un bărbat pe foaia asta și o femeie pe cealaltă. Ai cinci minute la dispoziție“. Mă tutuia. Eram pierdut. Cei care te tutuiesc fără să te cunoască cred că te afli la dispoziția lor! Mă aștepta la cotitură cu Înfățișarea zonelor erogene. Să se fi păstrat cele două desene ale mele Într-un ungher al Arhivelor Ministerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vindece! Mi-a Întins două foi albe și m-a rugat să-mi exercit din nou talentele: „Desenează un bărbat pe foaia asta și o femeie pe cealaltă. Ai cinci minute la dispoziție“. Mă tutuia. Eram pierdut. Cei care te tutuiesc fără să te cunoască cred că te afli la dispoziția lor! Mă aștepta la cotitură cu Înfățișarea zonelor erogene. Să se fi păstrat cele două desene ale mele Într-un ungher al Arhivelor Ministerului Apărării? Fiecare abandonează frînturi de biografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să se stingă, a fost internat oficial sub numele Miquel Moliner. Avea să rămînă acolo vreme de unsprezece luni. Mereu În tăcere, cu privirea arzătoare, fără odihnă. Eu mă duceam zilnic la spital. În curînd, infirmierele au Început să mă tutuiască și să mă invite să iau masa cu ele, În sala lor. Erau toate femei singure, puternice, care Își așteptau ca bărbații să se Întoarcă de pe front. Unii se Întorceau. M-au Învățat să-i curăț rănile lui Julián, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lucrează la o editură culturală. „Dar dumneata cu ce te ocupi?” mă Întrebase Într-o seară când ne sprijineam amândoi pe colțul de la capătul tejghelei de zinc, presați de o aglomerație de zile mari. Era perioada În care toată lumea se tutuia, studenții cu profesorii și profesorii cu studenții. Să nu mai spun de clientela de la Pilade: „Dă-mi ceva de băut”, Îi zicea studentul În canadiană cu glugă redactorului-șef de la un mare cotidian. Parcă eram la Petersburg, pe vremea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
redactorului-șef de la un mare cotidian. Parcă eram la Petersburg, pe vremea lui Șklovski tânăr. Toți erau Maiakovski și nici un Jivago. Belbo nu se dădea În lături de la tutuiala generală, dar era evident că o utiliza cu dispreț, sancționând-o. Tutuia ca să arate că răspunde la vulgaritate cu vulgaritate, dar că era un abis Între a-ți lua un ton confidențial și a fi În confidență cu cineva. L-am văzut tutuind cu afecțiune, sau cu pasiune, de puține ori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
era evident că o utiliza cu dispreț, sancționând-o. Tutuia ca să arate că răspunde la vulgaritate cu vulgaritate, dar că era un abis Între a-ți lua un ton confidențial și a fi În confidență cu cineva. L-am văzut tutuind cu afecțiune, sau cu pasiune, de puține ori și puține persoane, pe Diotallevi sau vreo femeie. Celor pe care-i stima, fără să-i cunoască de mult timp, le zicea „dumneata“. Așa a făcut și cu mine tot timpul cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Îl invită la cină Împreună cu alți scriitori. Întâlnire la un restaurant arab, foarte rezervat, fără firmă exterioară: suni dintr-un clopoțel și-ți spui numele În fața unui vizor. Interior luxos, lumini difuze, muzică exotică. Garamond dă mâna cu maître, Îi tutuiește pe chelneri și trimite sticlele Înapoi pentru că data Înscrisă pe etichetă nu-l convinge sau zice «scuză-mă, dragă, dar ăsta nu-i adevăratul cuscus care se mănâncă la Marrakesh.» De Gubernatis Îi este prezentat comisarului X, care are toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
poliție - majoritatea însă se mulțumeau să manifeste un soi de condescendență, nicidecum sexism, precum acest „mascul feroce”. Sachs nu mai auzise „scumpo” sau „păpușă” de cel puțin un an. - Hai să ne limităm la „camarade”, dacă ții neapărat să ne tutuim. - Nu, nu. Poți să te relaxezi acum. S-a terminat testul. - Nu văd legătura. - Păi, când am zis „scumpo”, nu mai era parte din exercițiu. Nu trebuie să privești asta în mod oficial, profesional, chestii de-astea. Îți spuneam doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
că numai mila lui Dumnezeu mai e în stare să te facă iar om ca oamenii... Pe urmă, când am aflat că ești pe cale de vindecare, tot Meyer a zis că trebuie să-ți fie nespus de dragă viața... Căpitanul tutuia parcă n-ar mai fi vorbit de un secol și ar ține să-și verse acuma tot sufletul. Apostol Bologa primi bucuros invitația la masă; era obosit de drum și nesomn, și-apoi acasă, obsedat de privirile stranii ale unguroaicei
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
sunt sigur că, atunci când îl vizita, îi dădea fiori cu nimic mai prejos decât cei ai ucigașilor. Este atât de subțire granița dintre fiară și vânător. Medicul sosește: ce echipă strașnică fac el și judecătorul! Se cunosc din liceu. Se tutuiesc, dar atât de curios încât, uitându-te la ei ai spune că nu o fac. Mănâncă adesea împreună, la RĂbillon și în alte hanuri; mesele lor durează ore întregi; se aduc toate felurile de mâncare, mai ales specialități din carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
alegem să murim? Oare știu asta mai bine azi? După toți cei pe care-i trimisese la moarte, ăsta era domeniul lui, nu al meu! El era specialistul, pentru că o cerea atât de des, s-ar putea spune că se tutuia cu moartea, pe care o întâlnea de mai multe ori pe an, când mergea în curtea închisorii din V. să asiste la decapitarea vreuneia dintre victimele sale, înainte de a pleca, fără nici un sentiment, să ia masa la Bourrache. Arătând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de ce a ascuns acest episod? Când era în comă, după accident, a pronunțat mai multe nume... Laura? Nu-mi amintesc să fi fost printre acelea. Am s-o întreb și pe mama... Cum se face că Eugen și Laura se tutuiesc?! De când se cunosc ei atât de bine? Mi-a povestit doar că el o simpatiza, dar ea l-a refuzat... Să fi rămas prieteni doar în baza respectului reciproc? Nu au avut ei altă relație? De fapt, de ce-mi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
psihologice. Mai ales, culpabilizarea inventată, delict de uneltire contra ordinii sociale, dădea câmp larg de investigare și răzbunare oamenilor legii... — Arată anchetei activitatea dușmănoasă pe care d-ta ai desfășurat-o împotriva regimului democrat popular din R.P.R!, l-a tutuit de la începutul interogatorului, desfășurat în prima zi a arestării, locotenentul major Mihăilescu Gheorghe, care îi semnase actul de arestare. — Eu nu am desfășurat nici un fel de activitate împotriva regimului democrat popular din R.P.R., a răspuns fără șovăială poetul. — Răspunsul dumitale
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
că se cunoșteau dintotdeauna ? O ciudată senzație de "deja trăit" o duce cu gândul în copilărie, atunci când aflase că prietenul tatii avea doi băieți de vârste apropiate cu a ei, și se întreabă : Oare cum de am început să îl tutuiesc dintr-o dată, eu care sunt atât de reticentă ? Oare cine este de fapt omul ăsta ? Oare întâlnirea de acum să fie cu totul întâmplătoare sau era scrisă în cartea vieții mele ? De unde vine emoția asta care se aseamănă cu fiorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
plecați. Și nu se știe ce vă așteaptă acolo. Dar iată-l că apare, are desigur multe noutăți. Bună dimineața, doamna Dora ! Sper că ați dormit bine. Mi se adresează din nou cu politețuri. O fi uitat că ieri ne tutuiam. Sau prezența Ștefanei... Dacă asta este, atunci trebuie să îi fac jocul sau să o determin și pe ea să mă tutuiască", gândește Dora. M-am odihnit cum nu se poate mai bine. Iar aici, la dumneavoastră, este atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Sper că ați dormit bine. Mi se adresează din nou cu politețuri. O fi uitat că ieri ne tutuiam. Sau prezența Ștefanei... Dacă asta este, atunci trebuie să îi fac jocul sau să o determin și pe ea să mă tutuiască", gândește Dora. M-am odihnit cum nu se poate mai bine. Iar aici, la dumneavoastră, este atât de frumos, totul în jur este de un alb atât de pur. Plăcintele făcute de doamna Ștefana sunt atât de îmbietoare... Dar, spuneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de rând, cu toate că folosesc ades aceste daruri pentru ei. Dumnezeu mi-a dat niște puteri pe care voi le numiți "supranaturale", pentru că știe cât am pătimit și cât am păcătuit fără voia mea. Și încă ceva, te rog să mă tutuiești, altminteri curgerea povestirii mele se va poticni mereu în piedica distanței dintre noi, or ceea ce am eu de spus se poate spune doar unui prieten apropiat. Dar spune-mi, este foarte important : ai păstrat în suflet credința moștenită de la părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o poantă, aplanează încordarea. Are o mie și unul de prieteni, din blocul cu zece etaje, unde locuiește, îi cunoaște pe toți locatarii pe nume, știe pe unde lucrează fiecare dintre ei și câți copii are, cu majoritatea cunoștințelor se tutuiește, este devotată, prietenoasă, îți face servicii neașteptate, dar și când apelează la cineva, nu este refuzată. Cu firea ei nu pare a fi exponentul care se lasă învins în lupta pentru existență, pomenită de ea. Mai departe pleacă la Matei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în gura cititorului... Domnișoara ri îmi dă o palmă delicată, fără să spună un cuvînt. „nu divaga !” aceasta este semnificația palmei. De altfel, cînd mă pălmuiește, Domnișoara ri nu mai folosește persoana a doua plural, sunt singurele momente cînd mă tutuiește, cînd mă ia la per tu. 37. Mult prețuite scriitor, Nu pot intra la Cafeneaua Quadri fără să nu-mi răsune în minte muzica lui Wagner. De altfel Wagner însuși venea aici ca să-și asculte marșul Imperial sau elegia în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fericire" făcîndu-se un uriaș și îmbîrligat semn de întrebare, urmat de altele, ale mirării, adăugate fiind cîteva cuvinte: "fericire? Ce înțelegi, domnule, prin asta? Nu-i pomenită în nici un regulament interior!" III Cu toate că, fără pic de glumă, Șerban Pangratty se tutuia cu Basarab Cantacuzino într-un mod cu totul special, ca între prinți, zicîndu-și unul altuia pe nume, dar vorbind la plural, "dumneavoastră Șerban ce mai faceți?" ori "dumneavoastră Basarab sînteți bine?", invitația pe care o primise în acea dimineață l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dosare, citind ceva și jucîndu-se cu un cuțit de tăiat hârtie. Se făcea că nu mă observase intrând. Am tușit ca să-i atrag atenția și atunci, ridicând privirea spre mine, se schimbă brusc. Deveni jovial. "A, scuză-mă". Nu ne tutuisem niciodată până atunci, dar pentru el n-a fost nici o dificultate ca să sară peste acest mic neajuns. Doar mă aflam în biroul lui! Și-a pus niște ochelari fumurii, eleganți, ca să se apere, chipurile, de lumina care pătrundea de-afară
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
stând la masă și primul lucru pe care l-am remarcat a fost că-și adusese un fotoliu în locul scaunului. Individul m-a privit prin ochelari fără smerenia de altădată, întrebîndu-mă cu răceală: "Ce dorești?" Era prima oară că mă tutuia. Arăta foarte sigur de sine și mulțumit, ca în sala cu oglinzi. Mi-a încolțit o bănuială: "Nu cumva...?" Și fuma, pe deasupra. Răsturnat în fotoliu, lovea cu un creion în masă și scotea rotocoale de fum din gura cu dinți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cât și pe mine, de făcut schimb de ruj de pe gura sticlei. (Se pare că ea n-avea nici o greață. Sharing is caring, auzi.) M-am dus hotărâtă către bar. Nu știu de unde aveam eu impresia că, dacă o să mă tutuiesc cu barmanul, o să mă întovărășesc cu el și o să am pile în pub toată viața. Așadar, l-am privit în ochi și i-am spus să-mi dea o sticlă de X. Aveam banii pregătiți, atât cât mi-a spus
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]