275 matches
-
stând la masă și primul lucru pe care l-am remarcat a fost că-și adusese un fotoliu în locul scaunului. Individul m-a privit prin ochelari fără smerenia de altădată, întrebîndu-mă cu răceală: "Ce dorești?" Era prima oară că mă tutuia. Arăta foarte sigur de sine și mulțumit, ca în sala cu oglinzi. Mi-a încolțit o bănuială: "Nu cumva...?" Și fuma, pe deasupra. Răsturnat în fotoliu, lovea cu un creion în masă și scotea rotocoale de fum din gura cu dinți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Rambert a descoperit că meseria calului era fotbalul. El însuși practicase mult acest sport. Au discutat deci despre campionatul Franței, despre valoarea echipelor profesioniste engleze și despre tactica în W. La sfârșitul mesei, calul se însuflețise foarte tare și îl tutuia pe Rambert încercând să-l convingă că nu există loc mai bun în echipă decât acela de halfcentru. "Înțeles tu? spunea el. Halfcentrul, el este acela care primește și trimite mingile. Jocul halfilor, ăsta e fotbalul. Rambert era de aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Forțasem nota! Tipul voia să mă vindece! Mi-a Întins două foi albe și m-a rugat să-mi exercit din nou talentele: „Desenează un bărbat pe foaia asta și o femeie pe cealaltă. Ai cinci minute la dispoziție“. Mă tutuia. Eram pierdut. Cei care te tutuiesc fără să te cunoască cred că te afli la dispoziția lor! Mă aștepta la cotitură cu Înfățișarea zonelor erogene. Să se fi păstrat cele două desene ale mele Într-un ungher al Arhivelor Ministerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vindece! Mi-a Întins două foi albe și m-a rugat să-mi exercit din nou talentele: „Desenează un bărbat pe foaia asta și o femeie pe cealaltă. Ai cinci minute la dispoziție“. Mă tutuia. Eram pierdut. Cei care te tutuiesc fără să te cunoască cred că te afli la dispoziția lor! Mă aștepta la cotitură cu Înfățișarea zonelor erogene. Să se fi păstrat cele două desene ale mele Într-un ungher al Arhivelor Ministerului Apărării? Fiecare abandonează frînturi de biografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cuptorul, dacă, într-adevăr, asta îi spusese glasul ginerelui, acum i se părea că vorbele au fost altele, și mai enigmatice, Dumneata n-ai de ce să te sacrifici, de parcă Marçal crezuse că socrul lui, pe care, de fapt, nu-l tutuise, se hotărâse să încerce pe propriul trup puterile focului, înainte să le dăruiască lucrarea mâinilor sale. E nebun, murmură pentru sine olarul, ginerele meu trebuie să fie nebun de legat să-și imagineze asemenea lucruri, am intrat în cuptor doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
citind ceva și jucându-se cu un cuțit de tăiat hârtie. Se făcea că nu mă observase intrând. Am tușit ca să-i atrag atenția și atunci, ridicând privirea spre mine, se schimbă brusc. Deveni jovial. „A, scuză-mă”. Nu ne tutuisem niciodată până atunci, dar pentru el n-a fost nici o dificultate ca să sară peste acest mic neajuns. Doar mă aflam în biroul lui! Și-a pus niște ochelari fumurii, eleganți, ca să se apere, chipurile, de lumina care pătrundea de-afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
la masă și primul lucru pe care l-am remarcat a fost că-și adusese un fotoliu în locul scaunului. Individul m-a privit prin ochelari fără smerenia de altădată, întrebându-mă cu răceală: „Ce dorești?” Era prima oară că mă tutuia. Arăta foarte sigur de sine și mulțumit, ca în sala cu oglinzi. Mi-a încolțit o bănuială: „Nu cumva...?” Și fuma, pe deasupra. Răsturnat în fotoliu, lovea cu un creion în masă și scotea rotocoale de fum din gura cu dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
În drumul lui. Emma surâse, căci nu știa dacă vorbeau În glumă sau utilizau un cod secret, pentru a ascunde semnificații mai profunde. N-ar trebui să mă răsfeți, Îi spuse, altfel mă obișnuiesc. Nu-și dădu seama că Îl tutuise. — Să rămâi fără femeie În casă e Într-adevăr o problemă, se alătură imediat discuției mama Guendalinei, tolănindu-se pe o sofa care o cuprinse, scârțâind. Și eu mă aflu În aceeași situație, e Îngrozitor. — Dar cum se poate asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
așa? - Păi... - Știi că, În poliție, există un obicei de la care nu ne sustragem niciodată... Ea se Încruntă bănuitoare, Întrebîndu-se În ce capcană voia s-o atragă, și așteptă prudentă urmarea. - CÎnd doi polițiști au scăpat Împreună de la moarte, se tutuiesc. - A... Dacă e o tradiție... Îi zîmbi, fericită că avusese delicatețea să rămînă la tonul de glumă și se uită la el cum scruta Împrejurimile ca un copoi aflat pe urmele unei piste. Reflecta cu voce tare: - Nimeni nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Odobești, dar pe urmă s-a desființat și ăla și ce era să facă? A luat-o Zenovia pe lângă ea, de milă. ─ Zenovio, hai că dumneata știi rostul. Vă descurcați, am încredere-n voi! Ministrul de externe, om subțire, nu tutuiește femeile de serviciu. Acum le dăruiește unul din zâmbetele sale de prima pagină din Național și se înapoiază în cabinet, la etajul întâi. Pe drum, băgă de seamă că treptele sunt roase, că balustrada de lemn, lustruită de uz, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-o Hugo. E bună de ceva? Laura a ridicat din umeri. —E prea devreme ca să mă pronunț. Dar măcar mai am pe cineva cu care să vorbesc: asistentele de-acolo. Crede-mă. Am nevoie de asta. Am ajuns să mă tutuiesc cu casierele de la supermarket și mă bucur când primesc telefoane oficiale de la firmele de televiziune prin cablu. Laura și-a șters nasul cu un șervețel de hârtie și i-a zâmbit lui Hugo. Dintr-odată, starea de spirit i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de ce a ascuns acest episod? Când era în comă, după accident, a pronunțat mai multe nume... Laura? Nu-mi amintesc să fi fost printre acelea. Am s-o întreb și pe mama... Cum se face că Eugen și Laura se tutuiesc?! De când se cunosc ei atât de bine? Mi-a povestit doar că el o simpatiza, dar ea l-a refuzat... Să fi rămas prieteni doar în baza respectului reciproc? Nu au avut ei altă relație? De fapt, de ce-mi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
în gura cititorului... Domnișoara ri îmi dă o palmă delicată, fără să spună un cuvînt. „nu divaga !” aceasta este semnificația palmei. De altfel, cînd mă pălmuiește, Domnișoara ri nu mai folosește persoana a doua plural, sunt singurele momente cînd mă tutuiește, cînd mă ia la per tu. 37. Mult prețuite scriitor, Nu pot intra la Cafeneaua Quadri fără să nu-mi răsune în minte muzica lui Wagner. De altfel Wagner însuși venea aici ca să-și asculte marșul Imperial sau elegia în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
slujbă a sfeștaniei, să mă-ngrijesc de suflet? - Ba ai, cum să n-ai, porc de câine, chiar te laud că te-aidat și tu pe brazdă și pășești către cele bune. Te-aștept la spovedanie și la sfânta împărtășanie. Părintele tutuia pe toți, socotindu-i "fii duhovnicești", iar cu cei mai intimi își îngăduia porecla "porc de cîine". Moș Țuică întrebă, plictisit de așteptare, pe Otilia: - Ascultă, găinușa taichii, n-ai cumva niște țuiculiță, cănu ș'ce mă ține-n gât
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu-și aduce aminte de tinereța sa - și fiecare a avut una - de acele hotărâri de a fi serioși în amor, că-i pe viață, acea defensiune în paragrafe a copilei, ca să nu-i zică pe nume, să n-o tutuiască - să n-o sărute. Celelalte calea - vale, dar o guriță? cât lumea. Așa erau și ei. De vorbit despre... istorie, geografie și alte lucruri folositoare da! se-nțelege, cât vrei dar o guriță, tu? pe nume? - niciodată! Așa ar fi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu-și aduce aminte din juneța sa - și fiecare a avut una - de acele angajamente de a fi serioși în amor, că-i pe viață, acea defensiune în paragrafe ale copilei ca să nu-i spuie pe nume, să n-o tutuiască, să n-o sărute - celelalte ar fi cum ar fi, dar încai * guriță, cum pustia! Așa erau și ei. De vorbit despre istorie, geografie și alte lucruri folositoare - da, se-nțelege, cât vrei - dar o guriță, un tu, un pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a intra definitiv în termenii mai vechi, scăzând glasul în complicitate: - Nu vrei să mai vii la mine? - Depinde de... (Pomponescu era să zică "tine.") - Vino mâine. Ministeriabilul consimți mutește. Era Pomponescu așa de sfios încît să nu îndrăznească a tutui pe Indolenta? Nu tocmai, în accepția strictă a cuvântului. Ministeriabilul, om cu prestanță și emfază, nu era la întîia sa relație extraconjugală. Suferind de amor propriu, se temea să nu cadă în cursă și să fie persiflat. Aceasta era totul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe lumea asta ar mai fi pe undeva vreo dreptate. DOAMNA KOVACIC: Las-o-n ale ei pe bătrâna zgripțuroaică, să-și vadă singură de mântuire acolo jos, la ea. Cu una ca ea nu te poți pune, că se tutuie foarte personal cu cei mai înalți politicieni din toată țara. Berghoferii de la unu mi-au comunicat odată în șoaptă, că ei au auzit cum Grollfeueroaia a zis la telefon: "Servus, tu, prim-ministrule, bătrân escroc, cum o mai duci în particular
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pe http://www.gandul.info/news/rezultate-bac-2011-2010-2009-cum-s-a-prabusit-promovabilitatea-de-la-80-la-44-in-trei-ani-vezi-pe-harta-judetele-cu-cele-mai-dramatice-scaderi-8436272, accesat la data de 12.01.2012. Șimonca, Ovidiu, Se poate demitiza istoria?, în "Observator cultural" din 3-9 martie 2004, p. 5. Tița, Claudia, Retrospectiva Anului Ștefan cel Mare și Sfânt. De când ne tutuim voievozii și sfinții?, în "Cultura. Săptămânal editat de Institutul Cultural Român", din 15-21 decembrie 2004, pp. 8-10. * * * "Adevărul" (București), octombrie-decembrie 1999. "Ardealul" (Brașov), noiembrie 1942; decembrie 1943. "Aspirații. Revista liceului de matematică-fizică nr. 2, București", nr. 22, februarie 1979. Binecredinciosul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Financiar" din 1 octombrie 2004, p. 7). 8 Cristina Modreanu, Poze din manualul de istorie, în "Adevărul literar și artistic", din 6 iulie 2004, p. 7. 9 Ibidem. 10 Claudia Tița, Retrospectiva Anului Ștefan cel Mare și Sfânt. De când ne tutuim voievozii și sfinții?, în "Cultura. Săptămânal editat de Institutul Cultural Român", din 15-21 decembrie 2004, pp. 8-10. 11 Întrebările adresate istoricilor radiografiau cu atenție stările de spirit contradictorii, de la care se revendicau majoritatea criticilor pe această temă: "în ce mod
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Îmbrățișezi cu o violență rațională, dar contondentă, și să lași nemarcat kilometrajul din creierul meu. Ori să-l spargi. Îmi face plăcere să-ți comunic, Faulques, că ești tare chipeș. Și sunt În punctul precis unde o franțuzoaică te-ar tutui, o elvețiancă ar Încerca să afle câte cărți de credit ai În portofel, iar o americancă ar Întreba dacă ai un prezervativ. Așa că - s-a uitat la ceas - hai să plecăm la hotel, dacă nu te deranjează. În acea după-amiază
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Popescu din Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, ci și notația mai mult decat lapidara despre Glissando dintr-O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema; autorul acesteia, Marian Tutui, exilează filmul care ne interesează la capătul unei enumerări despre notele definitorii ale stilului regizoral Mircea Daneliuc: "Regizori că Dan Pita și Mircea Daneliuc abordează cu succes mai multe genuri, insă notă specifică a fost reprezentată de filme realizate în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, Editura Polirom, Iași, 2011. 9) Sava, Valerian, O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1, Editura Paralelă 45, Pitești, 2011. 10) Tutui, Marian O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema, ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011. VALORI MORALE ȘI CONVENȚII SOCIALE ÎN ADAPTAREA ROMÂNULUI MANSFIELD PARK1 Lector univ. dr. Maria Cătălina RADU Universitatea Tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
odată cu ecranizarea unui român de epocă, Glissando din 1984" (în cap. "În trena "Deceniului Satanic"", din O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1,Editura Paralelă 45, 2011, p. 27). 12 Marian Tutui, O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema,ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011, pp. 48-50. 13 Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și a lucrat pentru serviciile secrete daneze), Karl Friedrich Koeppen (care a devenit un cunoscut cercetător al budismului), Ludwig Buhl (care a tradus în germană Memoriile lui Casanova) și Friedrich Engels. Acesta își amintește: "Îl cunoșteam bine pe Stirner, ne tutuiam, era o persoană cumsecade, mult mai puțin înfricoșătoare decât se prezenta el însuși în Unicul. Avea ceva pedant, care dăinuia în el din anii de învățământ". Engels a făcut de asemenea singurul portret păstrat al lui Stirner: o schiță desenată
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]