249 matches
-
sau un defect deontologic. (CR) Mozaicul polifonic ce rezultă produce un efect de multipli care a personajelor "corporale", aceste rezonanțe diverse, venind din spații atît de îndepărtate unul de celălalt din toate punctele de vedere, țesînd o atmosferă ce îmbină ușurătatea și visul, derizoriul și absurditatea, luciditatea zîmbitoare și neliniștea asurzitoare. Această împrăștiere lingvistică pronominală vădește o nevoie de considerare egală a mai multor perspective, nu nepărat contradictorii, ceea ce relevă o abordare personală, poetică a lumii, printr-un sine multiplu ce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu și spune întreaga poveste. Abia în călă toriile lungi, din Marzahn până în Langvitz, mai ales dacă nu te pricepi să-ți scurtezi eficient traseul, ea ajunge să-ți vorbească, pe limba metafizicii, despre indecizia sfârșiturilor și, vorba ceea, despre „ușurătatea“ salvatoare a oricărei treceri. P.S. Pe lângă Bodemuseum, un vapor foarte galben era ancorat de un zid gros de piatră. Văzându l, nu am mai avut nevoie de nici o dovadă fizico teleologică sau de vreo prelegere despre splendoarea și bunătatea lumii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe cale de a fi eliberate în pictura sa ca tensiune adevărată și tragică a actului creator. Ca și în cazul decadentismului, criticii comit aceeași greșeală, subliniind versantul negativ: nota de superficialitate, înlocuirea profunzimii cu abilitățile tehnice, manierismul și moda cu ușurătățile ei constitutive. Cu siguranță că Luchian traversează o modă, dar faptul în sine se reflectă ulterior în opera sa și este în măsură să ofere un sens mai puternic, dincolo de improbabilele rătăciri-tatonări artistice ale pictorului. Am putea spune că perioada
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a dovedit ulterior, tot polemic: volumul amatorului Mihai Canianu era, de fapt, o contrafacere. A și fost dat uitării. Vasile Alecsandri a fost pasionat de poezia populară nu ca simplu amator, adică într-un sens care să vizeze grabă, superficialitate, ușurătate în munca de culegere și valorificare, pentru sine și pentru alții, a textelor orale. La data respectivă, metoda curentă în „știință” era aceea a „reconstituirilor”. S-a mai spus în legătură cu el: „Metoda reconstituirii versurilor n-a fost cîtuși de puțin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
înțeleagă, în sfîrșit, rostul întîmplării de „pe-un picior de plai”, derutantă și greu accesibilă în datele ei esențiale și specifice. Căci nu este vorba de un simplu omor, întîmpinat cu frică, lene ori resemnare, cum s-a presupus cu ușurătate, ci de o încercare grea, în planul vieții sufletești și al ideilor, pe care ființa și-o impune, pentru a se defini ca umanitate, în raport cu sine, cu lumea și cu Dumnezeu. Miorița s-a arătat a fi, într-adevăr, „o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și politica lui este foarte personală. A fost adus aci ca un miel la tăiere și pleacă încununat de victorie. Victorie pe toate liniile: își doboară toți rivalii cu gloanțe de aur, obține mazilirea lui Duca din scaunul Moldovei pentru ca ușurătatea tânărului să nu-i strice renumele - se știe că Brâncoveanu l-a făcut domn -, îl pune în capul listei de candidați pe Mihai Racoviță, după ce îl scoate pe Antioh Cantemir (e un fel de a le spune Cantemireștilor: n-am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ori drumurilor modeste ale capitalei sau prin saloanele cu mobilier de prin părțile apusului, în care se dansa și se jucau cărți până în zori, după încheierea spectacolului la teatru 34. (Ritmul trepidant al acestor petreceri nesfârșite în noapte, dublate de ușurătatea moravurilor, făcea ca viața să se piardă "într-o nesfârșită galanterie", astfel că femeile frumoase se "ofileau" de timpuriu și datorită căsătoriilor premature ori a nașterilor succesive sau a numeroaselor divorțuri -, iar bărbații viguroși se vedeau deja bătrâni la 40
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
schimbări. Aceste două moduri de întoarcere în trecut, mai mult decât mijloace de a opri timpul, simbolizează două moduri de a trăi momentul prezent: ca pe ceva absolut (videosfera) sau relativ (grafosfera). Două morale ale timpului. Imaginea de cinema face ușurătatea gravă, imaginea video face gravitatea ușoară. Un simț se incarnează în planuri de carne și oase. Blocuri, cheaguri sau concrețiuni, toate au o greutate, grosime ori densitate destul de străină de fluiditatea plată a imaginilor televizuale. Carne și os înseamnă umbră
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
greșit textul Scripturii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la <<Doamne, nu a omului este calea lui?>>, PGB 8A, 482. PG 57, 210-211, în vol. Diavolul și magia, p. 36) ,, Aceasta înseamnă, aceasta arată că ne-am umplut de multă ușurătate și nu mai scrutăm cu râvnire întreaga Scriptură, ci pe cele pe care le socotim mai clare, pe acestea le alegem, iar cu celelalte nu ne batem defel capul. Acest lucru a adus și eresurile: faptul că nu vrem să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
două ori până atunci, că prietenul său deschisese din greșeală un sertar al cărui conținut era parțial compromițător pentru proprietar, pentru ca apoi să Îl Închidă brusc. O femeie În stare să Îi dea fiului său sfaturi pline de o asemenea ușurătate amorală Încălca toate principiile Învățate ale iubirii materne; iar jurământul la care făcuse referire Du Maurier presupunea o existență nu tocmai castă până În momentul acela din viața lui - ceea ce nu era, poate, tocmai surprinzător la cineva care dusese o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
unei satire de Belloc? Farse ca aceasta reduc numărul posibilelor carate ale repertoriului informativ, care nu poate aspira să primească un alt avans - să se priceapă bine lucrul acesta - decât al purei și simplei probități. Nu e mai puțin impardonabilă ușurătatea cu care autorul tratează conceptul de breslism, studiind o bagatelă oarecare În șase copleșitoare tomuri izvorâte din năvalnica tastatură a doctorului Baralt. Întârzie, jucărie a sirenelor acestui avocat, În simple utopii combinatorii și neglijează autenticul breslism, pilon robust al ordinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În a mai amărășteană mahala care poți să dai dă ea. Sărănoc, patogen, fără nici patacioc, am spus cu amar. Jenanta confirmație proiecta soldu favorabel: Cárdenas locuia după colț. Încrezător că zarafii dân Popolare n-avea să mă recunoască cu ușurătate, pă bază că mandea purtam hăini care nu iera obișnuite, m-am târât ca tenia chiar până-n față la ușile lu menționata locantă dă restorant. Între garaju lu Q. Pegoraro și fabrica dă sifoane am Înregistrat de visu o coșmelie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
destin care nu mi se potrivește deloc!" Atmosfera coșmarescă a acestei perioade, care a mers accentuându-se spre 1975, apare evocată în două din romanele publicate de autor după stabilirea în Franța: Cartea râsului și a uitării (1978) și Insuportabila ușurătate a ființei (1984). Acesta din urmă a fost fără îndoială romanul european care a marcat cel mai puternic momentul anilor ^80, prin conținutul său tragic, prin compoziția polifonică, prin modul inimitabil de a uni eseul cu narațiunea într-o rețea
Milan Kundera arta romanului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8717_a_10042]
-
radicală în țară. În locul unui guvern serios și cu autoritate am avut, din contra, un guvern cu minte copilăroasă și cu apucături tiranice, însă ridicole, cari în loc de-a inspira respect, produc scârbă. De atunci greșeli peste greșeli, produse din ușurătate de minte, din neștiință de carte, adeseori din rea-credință. A le enumera pe toate ar fi greu și ar trece peste marginele unui articol de fond. Destul numai a arăta că răul principal este lipsa de responsabilitate a guvernului, care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pledat pentru un Milan Kundera postmodernist. L-au receptat ca atare și optzeciștii români. Totuși, un Richard Rorty, bunăoară, îi putea asimila teoria despre roman în sprijinul neopragmatismului american. Dar dacă luăm ca martor unul dintre romanele sale reprezentative, Insuportabila ușurătate a ființei (1984) ce pare să contextualizeze nu numai cronologic, dar și estetico-filosofic postmodernitatea, vom avea, azi, surpriza să asistăm la spectacolul unei stranii pulverizări a postmodernismului. N-ar fi de mirare să ne ciocnim de aceeași "dualitate" interpretativă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
În istorie, ființa este efemerul, de vreme ce evenimentul se petrece o singură dată, iar efemerul nu poate fi condamnat. Originalitatea lui Kundera (aflat încă în paradigmă postmodernistă) constă în faptul că vorbește despre ființă în doi termeni: ușor și greu, recte ușurătate și greutate, apropiindu-se, dar prin "răsturnare", de filosofia cantității și a calității a lui René Guénon, care nici într-un caz nu poate fi asimilat postmodernității. Asta l-a determinat pe Nietzsche să spună că eterna reîntoarcere e cea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui consonează, într-un anumit grad, cu aceea a romancierului român Nicolae Breban 416. Privitor la oameni, moartea le este salvarea, dar nu în sens creștin, ci exclusiv profan. Viețile noastre, care nu mai revin, "pot apărea în toată splendoarea ușurătății lor"417. Această splendoare aparține simulacrelor, care ocultează identicul. De aici, abandonul sacrului de către omul concret, fericit, care este cel postmodern al divertismentului fără limite. Ceea ce ne duce la concluzia că ușurătatea e frumoasă, iar greutatea cumplită. De aceea, între
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu mai revin, "pot apărea în toată splendoarea ușurătății lor"417. Această splendoare aparține simulacrelor, care ocultează identicul. De aici, abandonul sacrului de către omul concret, fericit, care este cel postmodern al divertismentului fără limite. Ceea ce ne duce la concluzia că ușurătatea e frumoasă, iar greutatea cumplită. De aceea, între contrariile ființei Parmenide a ales ușorul ca fiind pozitivul, pe când greul e negativul. Ființarea devine o chestiune de alegere. Între ușor și greu ce alegem? Diferența (ușorul) sau repetiția (greul)? Teza paradoxal-ironică
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe când greul e negativul. Ființarea devine o chestiune de alegere. Între ușor și greu ce alegem? Diferența (ușorul) sau repetiția (greul)? Teza paradoxal-ironică a romanelor lui Kundera e că, între cele două sexe, bărbatul (mai "greu" decât femeia) tinde spre ușurătate, pe când femeia (mai "ușoară") tinde spre greutate. Iată de ce femeia caută și vrea povara bărbatului ca supremă împlinire a vieții: "Cu cât e mai grea povara, cu atât mai apropiată de pământ e viața noastră, și cu atât e mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vechi, par să se împartă între ușor (aerul și focul) și greu (apa și pământul). Nu întâmplător ultimele au devenit semne ale feminității. În viziunea lui Kundera, Beethoven e cel ce a răsturnat perspectiva parmenidiană a ființei. Beethoven nu alege ușurătatea ființei, ci greutatea, care se confundă cu destinul. Proverbul german Einmal ist keinmal înseamnă o dată este niciodată: Dacă nu poți trăi decât o singură viață e ca și când n-ai trăi deloc"418. De aici dorința adâncă a omului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o singură viață e ca și când n-ai trăi deloc"418. De aici dorința adâncă a omului de a-și vedea viața repetată după moarte, credința în nemurirea sufletului care constituie temelia religiilor. Beethoven apare drept cazul exemplar de transformare a ușurătății în greutate, după cum Parmenide este acela care transformase greul în ușor, negativul în pozitiv. La Beethoven, pozitivul e greul, iar negativul ușorul. Și Milan Kundera reinterpretează întâmplarea care a stat la baza viziunii muzicale a destinului din opera beethoveniană. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
moralei kantiene, ca semn al prezenței noumen-ului, ceea ce Nietzsche va numi reîntoarcerea identicului. Dar dragostea ce este? Răspunsul la această întrebare-cheie par să-l dea personajele romanului kunderanian. Tomas și Tereza, Franz și Sabina trăiesc ambiguitatea dramatică a iubirii între ușurătate și greutate. Ficțiunea narativă a lui Kundera are complexitatea simplă a structurii muzicale a lumii. Romancierul este un extraordinar muzician din cuvinte. Laitmotivul "muzical" central este totuși dragostea dintre Tereza și Tomas și se leagă chiar de rezonanța cvartetului beethovenian
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
se mai încerce, el încremenește în "sclav" sau în "împărat", adică se oprește în repetiția oarbă. Numai omul de caracter nu renunță la încercare. E uluitor cum se întâlnește Nietzsche cu Eminescu în privința omului de caracter, singurul care depășește repetiția ușurătății: "Hat man Character, so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wiederkommt" (care, într-o adecvată traducere a lui N. Breban, sună așa: Ai caracter, ai deci o trăire-tip ce revine mereu). Eminescu o numește trăire în Archaeus
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nici o contradicție între viața lui poligamă și dragostea lui pentru Tereza"425. Acesta e și raționamentul pragmatic al individului care a scăpat de povara credinței în Dumnezeu și care privește ca atare căsătoria laică. Altfel zis, Tomas se bucură de ușurătatea ființei în plin ethos modern și postmodern. Concesia raționalistă pe care o face e modul de a supraviețui compasiunii sau milei creștine. Pentru el, compasiunea (pitié, pity, pietà) încă nu e dragoste, ci cosentiment: "a trăi cu cineva nenorocirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-i țină companie Terezei și căreia îi pun numele de Karenin. Dar Tereza nu-și poate găsi fericirea cu aceste tertipuri ale bărbatului, pe care, totuși, le acceptă. Iubirea lor avea doar o singură coloană de sprijin: fidelitatea ei. Cu ușurătatea lui, Tomas o invita la "libertate". Tereza o "încearcă" în aventura cu inginerul, dar simte imediat că este o falsă repetiție-coincidență cu lumea cărților și a muzicii. Și asta se petrece în condițiile în care patria le este îngenuncheată și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]