279 matches
-
grăbit al marilor orașe respinge răbdarea țărănească a muncii. Vitesse, paresse [viteză, lene], rima e bună. Să nu ne mirăm dacă "o lume fără țărani" va deveni "o lume fără artă". Hinterlandul și avangardele erau, poate, mai solidare decât credem. Ubicuitatea informației, dematerializarea suporturilor, viteza vehiculelor, aducerea tuturor lucrurilor pe ecran. O agricultură fără sol, la fel ca o limbă fără cuvinte, o monedă fără hârtie și un joc de golf fără gazon, își găsește în imaginea de sinteză complementul optic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
noi un sentiment natural, biologic și ecologic. Nu un dat cultural niciun grup nu poate alege să se instaleze în umanitate (esperanto nefiind o limbă de cultură, ci un artefact fără profunzime de timp). Fără îndoială, sateliții de difuzare și ubicuitatea hertziană, microcomputerele și folosirea de către toți a acelorași pachete de programe informatice, circulația internațională a persoanelor, monedelor, știrilor și imaginilor, globalizarea fluxurilor financiare, fără a uita UNESCO, o instituție foarte onorabilă, nu sunt lipsite de bune motive care să ne
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în care se petrece evenimentul; apoi cel al relatării lui; în fine, cel al difuzării. Exterioară sau secundă, povestirea suprapunea faptului o inteligibilitate. Transmisia hertziană a imaginilor (sau, pentru suportul de hârtie, revoluția telematică), rupând vechile rețele, conjugă instantaneitatea și ubicuitatea. Fabricând evenimentul în același timp cu informația, televiziunea arată că informația face evenimentul, nu invers. Evenimentul nu este faptul însuși, ci faptul așa cum este cunoscut. Sau "reluat". Condiția evenimentului nu este așadar faptul, abstracție lipsită de pertinență, ci divulgarea lui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
reactivează un arhaism care ne apare în față când îl credeam lăsat în urmă, dispărut împreună cu "premodernul". Așa cum mondializarea economică face să reapară în Nord nevoile de înrădăcinare națională, aculturația științifică a elitelor din lumea a treia și integrismele religioase, ubicuitatea electronică redă atracția vizibilului, suprimând distanțele și decalajele temporale. Telecomanda sau lumea exterioară se supun degetului și ochiului. Un om care are cablu și zapează este un vrăjitor fericit, fiindcă este în sfârșit eficace: sare de la un continent la altul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai puțin. Prădătorului de imagini nu prea-i pasă de prăzile lui. Nu mai vede decât ca să învingă și să cânte "veni, vidi, vici". Mecanism cunoscut: cu cât vehiculele merg mai repede, cu atât corpurile se mișcă mai puțin. Așa cum ubicuitatea electronică se transformă în imobilitate fizică, iar "timpul real" într-o modalitate a intemporalului, ochiul sătul să asculte sfârșește prin a auzi ca o ureche care plutește. A transforma lumea în imagini de sinteză nu înseamnă, la urma urmei, să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
bombardată până la dimensiunea unui ecran video nu este cel mai bun mod de a "realiza" efectele umane ale unui bombardament. La fel cum actualitatea fără istorie transformă timpul într-o imensă acumulare de fapte diverse care sunt miraculosul erei video -, ubicuitatea fără geografie instaurează o falacioasă stare de lipsă a greutății și a gândirii fiindcă, dintotdeauna, a gândi a însemnat a cântări. Iar speculația, un calcul de distanță. * * Ficționalizând realul și materializând ficțiunile noastre, tinzând să confunde drama și docu-drama, accidentul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de articularea istorică a ideilor politice. Este o situație care face ca problema conceptului de ideologie și cea a studiului ideologiei să fie luate serios în seamă, fiind invocate, în acest sens, mai multe argumente. În primul rând, putem constata ubicuitatea sau inevitabilitatea ideologiei, una aflată însă departe de acuzațiile referitoare la tendințele exploatatoare sau disimulatorii pe care le-ar vehicula. Dimpotrivă, ideologia apare ca un produs uman și social care reunește perspective asupra lumii și angajează acțiunea colectivă a unui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ai minții, Îmi ești inconfundabilă, desigur, Dar mă împleticesc pe drum, nesigur, În timp ce trag de viața mea cu dinții. Și ce cumplită continuitate Ne-aruncă, veșnic, dintr-un mal în altul, În mine țipă, insensibil, șpaltul, Și mă consum în ubicuitate. Ajută-mă să fiu metamorfoză, Să ies din propriul trup, ca o nălucă, Îmi fac cuțit din dorul meu de ducă, Tăindu-mi drumuri prin anamorfoză. Nu îmi mai simt nici pulsul, de o vreme, În urma mea se cern elucubrații
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
potrivească. Te văd cum intri în greșala de a dori să definești și să identifici misterul ce te înconjoară. Natura forțelor obscure. Dar poate că însuși universul e clădit așa, ca obscuritatea să existe ca areal distinct la fel cum ubicuitatea sau coherența sînt, pentru alte aspecte, proprietăți evidente. Nu căuta căci, mai adînc, te lovești de nedeterminarea principiilor primare. Rațiunea e un mod de rezolvare pus, cumva, stîmb căci se clădește pe esențe care scapă regresînd la infinit. E un
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
inima pădurii. Bineînțeles că există și păsări... o vrabie de pădure, invizibilă, al cărei ciripit nu se pierde aici, așa cum se Întâmplă de obicei, printre toate sunetele celorlalte păsări obișnuite de grădină, și nici nu se topește În propria-i ubicuitate În Marea Britanie; este penetrant și răspicat, individual, de neînlocuit; cu toate că, o clipă mai târziu, Îi auzim din nou țipătul izbucnind prestissimo. Pădurea mea, pădurea mea, nu va fi niciodată a voastră. Unele părți ale copacilor mai bătrâni sunt moarte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
veioza smuls din primele clipe din somn de o șoaptă misterioasă, glasul ei care mă chema. "M-ai chemat?!" "Bineînțeles", îmi răspunse scandalizată că aveam, în acest sens, îndoieli. Cum tresar cu putere pe străzi văzînd-o întruchipată în alte făpturi, ubicuitate care se poate produce prin trimiterea în lume a ființei noastre de către o forță misterioasă și pe care cei care ne-au văzut simultan în două locuri diferite pot s-o confirme... Dar nu mă lăsă nici măcar să-i răspund
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din 1923 instituia democrația formală fără fond în politica românească în cadrul regimului de monarhie constituțională ereditară. Forma occidentală a democrației interbelice românești era însă contrazisă de fondul oriental al practicii politice, caracterizate de sistematicitatea violenței și fraudelor electorale și de ubicuitatea corupției și venalității clasei politice. În loc să antreneze adevărate ritualuri ale democrației, alegerile electorale ocazionau mai curând "căderi în premodern", după expresia lui S. Alexandrescu (Constantiniu, 2011, p. 326). Competiției dintre partidele interbelice pentru putere i s-a pus capăt în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de intensitatea ideologizării și explicitatea cu care s-a făcut acest lucru. Legislația comunistă a definit școala ca instituție ideologică. Mai mult, însăși funcția instructiv-educațională a devenit indisociabilă de funcția ideologică a școlii. În acest sens, legea din 1978 stipulează ubicuitatea educației ideologice. Articolul 12 prevede că "prin întregul său conținut, procesul instructiv-educativ din învățămîntul de toate gradele trebuie să asigure", pe lângă o înaltă pregătire profesională și o atitudine pozitivă față de muncă, și "însușirea de către elevi și studenți a politicii și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceasta este și perioada în care structura socială a suferit o mutație la vârful ei, prin apariția "noii oligarhii" alcătuită din oameni protejați sau chiar membri ai elitei politice postcomuniste. În ciuda lentorii reformelor, a genezei noii oligarhii politico-economice și a ubicuității corupției, trebuie remarcate și progresele înregistrate în direcția consolidării democrației românești. Cel puțin trei factori ai democratizării merită subliniați ca având o influență notabilă în acest sens: a) în primul rând, alinierea la instituțiile occidentale fundamentale a avut un efect
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statul-națiune și a estompat diferențele culturale naționale prin răspândirea fenomenală a ideologiei consumiste (Miyoshi 726), văzând globalizarea ca americanizare (vezi AMERICANIZATION). În cartea sa, How American Is Globalization?, Marling examinează rolul și influența limbii engleze, a companiilor americane, a Hollywood-ului, ubicuitatea lanțului de fast-food McDonalds (vezi MCDONALDIZATION referitor la teoria lui G. Ritzer) și alte fluxuri aparent 100% americane în vârtejul interconexiunilor mondiale actuale. Răspunsul lui Marling la întrebarea din titlul cărții sale este: globalizarea nu e chiar așa de americană
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cum ar zice Ion Barbu - a cântecului, într-un discurs ce-și reia și variază la nesfârșit pretextele, cu atât mai mult cu cât tiparul strofic, armonia ritmică, muzicalitatea rimei încurajează menținerea atmosferei incantatorii. Ca să sugereze intensitatea sentimentului erotic și ubicuitatea luminoasei prezențe a femeii iubite ce iradiază în toate lucrurile din jur, poetul multiplică spectaculos elementele de relație, fie la nivelul versului („Te simt în glas, în buză, în respirație,-n carte”, „Nu știu ce țipă-n tine: foamea, trecutul, marea”, „Sărutul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ambulanțe care sar în aer, foametea, noroiul, nimic din ororile războiului nu e lăsat deoparte. Ritmul frenetic de montaj, 60 de imagini pe minut în anumite momente, urmărește să ne dea, și reușește, impresia de tumult, de cutremur și de ubicuitate (revista Filma). Ochiul e uimit de o succesiune de scene admirabil construite și de o realitate care te prinde. Știm bine că e imposibil sau, măcar, interzis de a turna pe front o bătălie atât de înverșunată ca aceea pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ajutorul magiei moderne - cum ar spune astăzi Ioan Petru Culianu. Este vorba de televiziune, Facebook, rețele de socializare, Internet, SMS. Toate acestea îndeplinesc acum străvechiul vis al respectabilei magii: acela de a învinge spațiul și timpul, de a face posibilă ubicuitatea persoanei umane, de a comunica la mari distanțe, de a zbura prin aer etc. Diferența enormă între aceste două magii democratice (Culianu) este aceea că televiziunea a fost mult mai lentă. Computerul personal, telefonul mobil și Facebook-ul au facut posibilă
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
iar acestea se contrazic. Energia interesului propriu - ca motor sau forță de motivare - și slăbiciunea limitărilor morale și instituționale provoacă rivalități al căror deznodământ este determinat în mare măsură de puterea relativă. Încântarea pe care o trădează uneori realiștii remarcând ubicuitatea conflictului poate fi legată de înclinația lor spre demitizare, când încearcă să demoleze afirmațiile oponenților care susțineau că armonia a fost sau poate fi realizată, prin relativ simpla aplicare a raționalității, moralității sau modificărilor instituționale. În măsura în care rădăcinile conflictului se pot
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puterii Americii nu poate fi contestată totuși. Trebuie să se țină cont de ea. Poate fi luată în ușor, dar nu ignorată. Discuțiile despre buna sa folosire sunt, într-o anumită măsură, o continuare a avertismentelor lui Morgenthau referitoare la ubicuitatea puterii. Realismul ca „ser al adevărului”tc " Realismul ca „ser al adevărului”" Realismul este în continuare important pentru contribuția sa în abordarea „critică” a vieții politice. Ca obișnuință a minții, slujește în special la descoperirea intereselor și a ipocriziei care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi omul un tiran, ci se poate comporta asemănător chiar și-n cea mai umilă situație. Fiecare om este stăpân cât de mult se întinde puterea sa, chiar dacă nu se exercită asupra întregului corp al poporului 18. Din perspectiva acestei ubicuități a puterii în toate relațiile sociale și la toate nivelurile de organizare socială, este oare surprinzător faptul că politica internațională e în mod necesar o luptă pentru putere? și nu ar fi mai curând surprinzător dacă lupta pentru putere n-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și aranjamentele constituționale ale democrației moderne, principala funcție a acestor sisteme normative a fost de a menține aspirațiile către putere între limite acceptabile din punct de vedere social. Toate eticile, moravurile și sistemele de drept dominante în civilizația occidentală recunosc ubicuitatea instinctului de putere și îl condamnă. Pe de altă parte, asemenea filosofii politice, precum cele ale lui Machiavelli sau Hobbes, care privesc ubicuitatea instinctului de putere drept un fapt fundamental al vieții sociale, care trebuie acceptat, și nu condamnat sau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din punct de vedere social. Toate eticile, moravurile și sistemele de drept dominante în civilizația occidentală recunosc ubicuitatea instinctului de putere și îl condamnă. Pe de altă parte, asemenea filosofii politice, precum cele ale lui Machiavelli sau Hobbes, care privesc ubicuitatea instinctului de putere drept un fapt fundamental al vieții sociale, care trebuie acceptat, și nu condamnat sau îngrădit, s-au confruntat cu dezaprobarea opiniei comune. Le-a lipsit influența intelectuală și practică ce a transformat unele filosofii politice, precum cele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
oamenii intenționează să acționeze în legătură cu alții. Am putea-o separa conceptual de alte ingrediente ale acțiunii sociale; în realitate, nu există nici o interacțiune socială care să nu conțină măcar ceva din această dorință de a impune propria persoană în fața altora. Ubicuitatea dorinței de putere determină ubicuitatea răului în acțiunea umană, pe lângă și dincolo de orice egoism particular sau altă răutate a scopurilor 12. În consecință, însuși faptul că există oameni egoiști este suficient pentru ca animus dominandi să se impună, aici regăsindu-se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alții. Am putea-o separa conceptual de alte ingrediente ale acțiunii sociale; în realitate, nu există nici o interacțiune socială care să nu conțină măcar ceva din această dorință de a impune propria persoană în fața altora. Ubicuitatea dorinței de putere determină ubicuitatea răului în acțiunea umană, pe lângă și dincolo de orice egoism particular sau altă răutate a scopurilor 12. În consecință, însuși faptul că există oameni egoiști este suficient pentru ca animus dominandi să se impună, aici regăsindu-se cauzele tuturor conflictelor sociale. Esența
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]