5,010 matches
-
din toate colțurile lumii rămâneau uimiți de dansurile noastre, de ,,Ciocârlia” noastră, de diva scenelor lumii, soprana Felicia Filip al cărei glas a avut mare ecou între ruinele Romei. Dar, ce m-a uimit pe mine mai tare a fost uimirea lor, a străinilor raportată la felul nostru de a fi plini de dăruire, plini de dragoste, plini de suflet. La Roma s-a petrecut o minunată simbioză între noi români și toate națiile lumii. Cornel Diaconu a demonstrat că prin
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu by http://uzp.org.ro/un-ultim-omagiu-lui-cornel-diaconu/ [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
-am Grădină: lumină și vise căzut-au cenușă toți spânii de suflet cârmesc către tină: printre petale - degeaba-i o Ușă... hulubii nasc cer... - ...noi drămuim oxigen...! lăsați-mă înger ori pasăre-n fire e încă în mine ea - Sfânta Uimire dar e și mânie - otrăvitul polen... ...toți òrbii - Hristoase - atârnați de fiori nu moară: înțelepțìți - ardă-n flori! MI-AI DAT VIAȚĂ - NU MI-AI DAT IUBIRE mi-ai dat viață - dar nu mi-ai dat iubire: eu ce să
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
am căutat mereu, dar întâmplările prin care am trecut m-au îndepărtat mai mult de această lume! Am ales visul și ochii de copil... Sunt copilul care plânge cu lacrimi de femeie, care nu-și mai găsește locul... După atâta uimire cu care am pășit în viață, m-am trezit în altă uimire, de a vedea fețele timpului, îngerii... Mă caut, dar nu mă găsesc! Poate sunt strigătul dintre viață și moarte, poate sunt picătura de fericire... care se ascunde în
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_daniela_voiculescu.html [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
mai mult de această lume! Am ales visul și ochii de copil... Sunt copilul care plânge cu lacrimi de femeie, care nu-și mai găsește locul... După atâta uimire cu care am pășit în viață, m-am trezit în altă uimire, de a vedea fețele timpului, îngerii... Mă caut, dar nu mă găsesc! Poate sunt strigătul dintre viață și moarte, poate sunt picătura de fericire... care se ascunde în litere! Totul depinde de tine, iubitule! Ce alegi: filozofia sau taina? 23
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_daniela_voiculescu.html [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
gardul sufletului / crește amiaza unui zâmbet / ce vindecă așteptările/ de otrava uitării./ Vino, cât lumina/ risipește întunericul din noi!”(în final, bucuria și chemarea, pururea Fecioarei Maria). Citite și recitite, în fiecare dintre poeziile poetului Dumitru Brăneanu, cititorul descoperă cu uimire noi sensuri marcate de un discurs esențial puternic legat de profunzimile eului. Va fi pus față în față cu o strânsă legătură dintre interioritate și subiectivitate, dar și între imaginar, exteroritate, obiectivitate și realitate. Poezia domniei sale se poate defini, în funcție de
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1485816877.html [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
verticală. Mă întreb de când mă știu un lucru pe care știu că îl desenez în memorie de infinite ori... Dacă viața pe pământ stă sub aura întrebărilor și semnul întrebării este veșnic o linie dusă spre încovoiere, mai există verticalitate? Uimirea din semnul exclamării duce la verticalitate. Amândouă simbolurile au câte un punct așternut dedesubt. E fals? Dimineață bună cu vârtejuri de frunze ruginite pe margini și verzi în inima lor... Pe caldarâm, calcă apatic omul cu ochii din lemnul de
OCHI DIN LEMN DE ABANOS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ochi_din_lemn_de_abanos_anne_marie_bejliu_1350593923.html [Corola-blog/BlogPost/346422_a_347751]
-
Paradoxal, aici în Aruba, la capătul lumii, până și locurile de carantină sunt paradisiace. Nu pot opri acest sentiment copleșitor de uimire să-mi invadeze sufletul, cu fiecare privire descătușată mă confund cu locul acesta fabulos, unde risipa de frumusețe este de-a dreptul incredibilă, chiar revoltătoare. Tabăra este amplasată pe colțul unei plaje imense cu nisip alb, ca pudra, între șiruri
DRUMUL APELOR, 34 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1489734139.html [Corola-blog/BlogPost/375692_a_377021]
-
Bilete de Papagal” câteva articole de critică literară și prima lucrare umoristică intitulată „Hugoliada”. În continuare va mai publica și un volum de versuri „Eligii pentru ființe mici”, și un volum de eseuri critice intitulat „NU!” cu care va produce uimire, derută și comic irezistibil. Va critica figurile majore ale literaturii vremii (Sadoveanu, Rebreanu, Arghezii, Ion Barbu, Camil Perescu...), care i-au contestat valoarea și va promite că este în stare de mai mult. Și se va ține de cuvânt ! Reîntors
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
pe dumneavoastră să... - Laura?! Vocea gâtuită de emoție a lui Iustin a întrerupt-o și a făcut ca toate privirile să se îndrepte spre el. - Laura? Tu ești aici?! a întrebat el, ridicând tonul în strigăt plin de surpriză și uimire, încercând să se ridice de pe scaun. O liniște adâncă s-a instaurat pentru câteva clipe în salon. Toate privirile s-au întors contrariate de la el către ea. Laura înlemnise. Fața i se albise și ochii ei frumoși se dilataseră de parcă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1432078283.html [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
situații despre fiecare sătuc sau defileu prin care a trecut! Dar nu este doar atât această carte. Ne invită autoarea în lumea ei lăuntrică, ne face părtași la cele mai mici amănunte ale pregătirii ei de călătorie, la emoțiile, fricile, uimirea că i se întâmplă tocmai ei acest lucru, la fericirea că trăiește toate acestea, dar, mai ales, la recunoștința ei... Două fire roșii, împletite armonios, ținându-se mereu „mână în mână‛ răzbat de la început până la ultimul cuvânt al Jurnalului: recunoștința
ELENA CIUBOTARU: „ODĂ PRIETENIEI – JURNAL DE CĂLĂTORIE ÎN NOUA ZEELANDĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1438211620.html [Corola-blog/BlogPost/368585_a_369914]
-
exclamat cu admirație: - Ooooooo !........ Băieții s-au simțit măguliți și chiar mai mult decât atât știind prea bine ce va avea să urmeze. Așteptau următoarea reacție din rândul fetelor. Aceasta nu a întârziat să se manifeste ca o explozie de uimire și indignare: - Oh! Nu se poate! Ce înseamnă porcăria asta?!.... - Vă rămăsesem datori să vă dăm restul la ce ne-ați oferit data trecută, dacă binevoiți să vă aduceți aminte ! Vacarmul era însă mult prea mare pentru ca cineva să recepționeze
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
umană pe care o degajă, îmbrățișează frumosul și emoția cu sinceritate și trăire poetică unică. „Misterul focului albastru/ pe ape stinse de rubin/ în ochii tăi ascund dezastrul/ visului clipelor ce vin.// Transcrisă-n falii de lumină,/ disimulate în eter,/ uimirea strânge și dezbină// averea clipelor ce pier.// Din fulguirea ce precede/ dezlănțuirea de ninsori/ oricât ai vrea, oricât ai crede/ timp nu-i pentru măsurători.// Doar gestul, simpla arătare/ din prea adâncul răscolit,/ desfide clipa care moare ... Pierzându-te... m-
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_adrian_erbiceanu_prin_elena_buica_1340618634.html [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
dar totuși părăsită Pierdută în lumină ! ... Daca-i vrea ! Să nu mă-ntrebi acum unde-i trăirea Ci mai degrabă dacă mai exist. Din toate care sunt cred că iubirea E antidotul cel mai potrivit. Privirea mea e mută de uimire Atuncea când ți-apare frumusețea. Și-n fiecare gest văd fericire Dar totuși nu-ți alungă și tristețea. Te văd adesea cum tu îmi plutești Iar sufletul se-nalță pân’ la nori. Mă-ntreb într-una: Oare unde ești ?! De ce
OCHII MEI FLĂMÂNZI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1470460370.html [Corola-blog/BlogPost/370522_a_371851]
-
se ridică seva prin vase-mpletite până la ultimul ram... Uimit, observam creșterea uniformă, continuă, a pomilor și plantelor de tot felul. Pulsa viață în jurul meu. Trecând într-o liniște-adâncă, simțeam cum în mine se naște o stare nouă, necunoscută pân-acum: Uimirea! Cineva îmi vorbea, dar nu știam cine. Eram chemat, dar nu deslușeam chemarea. Se lumina ceva în mine, nedeslușit în ce loc... Trupu-mi simțeam cum vibrează iar ochii-mi primeau scânteieri până când, brusc, am înțeles! Întorcând capul încet, mi-am
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Floare_de_colt_marian_malciu_1334273225.html [Corola-blog/BlogPost/358469_a_359798]
-
către nicăieri Secătuiți de frumusețe Lipsiți de pace și puteri... Pe scena unei lumi pierdute În haosul creiat de ea Mai este-o rază de speranță... De te oprești...o poți vedea! Ea vine de la Dumnezeu Pătrunde-n inimi cu uimire Și-acolo-nmugurește tainic Un dor de pace și iubire! Referință Bibliografică: Pe scena unei lumi grăbite / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1374, Anul IV, 05 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Luca : Toate Drepturile
PE SCENA UNEI LUMI GRĂBITE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_luca_1412500469.html [Corola-blog/BlogPost/362749_a_364078]
-
de fiecare dată când plec în satul meu natal și nu pot să vă descriu bucuria ochilor! Și parcă acum mi se ntâmplă... să stau pe scăunelul din grupa mea... în semicerc... să mă uit cu ochii mei plini de uimire la doamna... și să-i ascult glasul tandru spunându-ne povestea copilăriei... aceeași, dar mereu alta. Iar eu, fetița de altădată cu săndăluțe roșii, o port mereu cu drag în inimă și în amintirea anilor de copil și îi promit
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_magia_craciunului_paula_diana_handra_1355731601.html [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
-și epuizează potențialitatea artistică (emoțional-estetică). Ba dimpotrivă, iubitorul de artă va căuta să se apropie de esența simțirii și gândirii artistului din noi și noi unghiuri de abordare (de pildă, citind și recitind un roman), astfel descoperind cu bucurie și uimire noi izvoare de lumină și frumusețe întru împlinirea sa estetică. Valoarea creației artistice este ireductibilă la ceva anume - idee, senzație, sentiment sau concepție, pentru că mai presus de rolul ei informativ este rolul său formativ-cultural, și asta fiindcă deține acea forță
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
o pleoapă închisă și pământul a obosit să mai stea deasupra mea sunt doar un prost care a uitat gustul plângerii o statuie sculptată cu unghiile din măruntaiele pietrelor unui colier uitat la pieptul tău liniștea își scurge drumul în uimirea rădăcinilor ce nu au avut niciodată ochi să guste sângerarea colecționarul de inimi și-a expus la tarabă toate cele unsprezece găleți cu inimi de colecție și așteaptă cu încrâncenare să mai primească una ce încă mai aplaudă viața chiar
ÎNGEREŞTI(SAU NEVOIA DE APARTENENŢĂ A UNEI ARIPI DECĂZUTE) de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ingeresti_sau_nevoia_de_apartenenta_a_unei_aripi_decazute_.html [Corola-blog/BlogPost/356826_a_358155]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > UN RUBIN, CA UN TRON URIAȘ Autor: Gabriela Ana Balan Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ileana Adriana CHIDU, “Oglinzi de piatră”, Ed. Singur 2012 O mare uimire mă stăpânește citind azi cărțile acestei poete. Prin mintea mea se înșiră multe întrebări care încep cu “de ce?”, cred că s-ar umple coli albe dacă le-aș transcrie. De ce, pentru început, mă întreb, autoarea a debutat destul de târziu, deși
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1442392513.html [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
dragoste și ura... Mereu vom aștepta să fie, să nu fie Lacuri și râuri s-adape suflete care indura Rigori ale unor vremuri trecătoare cum se știe, Fotografia muta, uitată într-un colț umbros Arată surprinzător câte un zâmbet, sau uimire, Figuri de oameni așezați frumos În cadru, ca s-apară și să rămână-n amintire. În ziua aceea parcă a plouat Din cer, pe iarbă și pământ și pe copaci Parcă ne-arată și cireșul cu parfum înmiresmat A cărui
FOTOGRAFIA VIEȚII de COSTI POP în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1396742474.html [Corola-blog/BlogPost/347760_a_349089]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AL NIMĂNUI Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu pot să fiu eu însumi niciodată, mereu mă-nstrăinez câte puțin privind plin de uimire ce ciudată e starea mea din care plec și vin. Renaștere de soare ce apune mereu din locu-n care-a răsărit, blestem înlănțuit de rugăciune și Prometeu cu lacrimi schingiuit. Privire amețită-ntotdeauna, când totul e în mine-așa abrupt
AL NIMĂNUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1456084776.html [Corola-blog/BlogPost/370078_a_371407]
-
Aureliu Goci. A debutat cu volumul de versuri „ Tratatul de pace cu moartea”, Ed. Telepres Edit, Alexandria, 2009. Mult mai târziu, a urmat ciclul de poeme „Simfonia Materiei”. „Volumul cuprinde o gamă poetică ce îmbrățișează întregul univers cu tandrețe, cu uimire, cu certitudini științifice, ca martor incontestabil al devenirii universale, pornind de la punctul primordial. Cartea cuprinde un mănunchi de versuri structurate în poeme de-a lungul a 160 de pagini. Aș zice că începe cu un prolog alcătuit din 16 poeme
REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ANGAJATĂ ÎN ACTIVITĂŢI CULTURALE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Revista_regatul_cuvantului_angajata_i_marian_malciu_1348768252.html [Corola-blog/BlogPost/365815_a_367144]
-
ne apropie de Crăciun ne urcă pe colinele Betleemului. Nu suntem decât un neam de păstori, cu o regalitate dăruită de sus. Îngerii ne binevestesc nașterea, alergăm pe străzile casei pâinii spre a ne afla pâinea cerească, ne umplem de uimire și drag - adică de admirație, dinaintea micuțului care ne este marele Dumnezeu. Așteptat, vine. Rugat, ajută. Asumat, mântuie. Sângele lui vindecă sângele nostru. Patima lui, patimile noastre. Avem un Dumnezeu care ne iubește. Vine, primiți-l! Altfel, prea degeaba patimi
Azi avem becuri, malluri și coșuri pline de „produse”. Pe unde mai este sufletul nostru? by https://republica.ro/azi-avem-becuri-malluri-c-i-coc-uri-pline-de-zproduse-pe-unde-mai-este-sufletul-nostru [Corola-blog/BlogPost/337866_a_339195]
-
stâlpnic, pe / Wasserfallgasse. / Ea - nvelită-n a / morții mătase. Iată esența talentului poetului Eugen Dorcescu : Totu-i la fel. Totu-i / altfel. Desăvârșit. / Eternitate. Desăvârșire. / Doar, când și când, / ca un fulger din vid, / ca un blitz din zenit, / o imensă uimire / Chiar ați murit? Referință Bibliografică: ELEGIILE DE LA BADHOFGASTEIN / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ELEGIILE DE LA BADHOFGASTEIN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elegiile_de_la_badhofgastein.html [Corola-blog/BlogPost/352124_a_353453]
-
ca marea. Simt atunci că-ncet de Tine mă îndepărtez Adâncurile tenebroase cu rațiunea iar scrutez Și le găsesc gemând prelung de animalitate Ca omul aflat în agonia junghierii pe la spate. Într-o zi cenușie am constatat cu groază și uimire Că pot chiar eu ucide-n apărare și iute citire Am dat Psalmilor izbăvitori de suspin și plâns Redă-mi Doamne iarăși partea mea de surâs! Altădată psalmistul înțelept și binevestitor Destăinuia Domnului necazul lui sfâșietor Pe vrăjmași îi bestema
PSALM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Psalm_elena_armenescu_1327864146.html [Corola-blog/BlogPost/360589_a_361918]