5,157 matches
-
și îngrădiri culturale inerente, și „a se salva” în Occident, acceptând statutul de străin și toate consecințele ce decurg de aici. Este o dramă nu doar uimitor de veche, dar și uimitor de actuală. Imaginea intelectualului român variază, din timpuri uitate și până acum, între două extreme: idealistul sărac, atașat de oameni și de locuri, care luptă să realizeze cât mai mult în condițiile date, și pragmaticul exasperat, care suportă înstrăinarea și care luptă pentru condiții adecvate lucrului intelectual. Situarea între
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
năștea fiecare. Și Ana Blandiana și Ion Pop, Nicolae Prelipceanu sau Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Gheorghe Grigurcu, Ion Cocora, Florența Albu, Dinu Flămând sau Ion Mircea, pentru a da numele cele mai diverse, sunt frecvent publicați de revistă. Nu trebuie uitați Tiberiu Utan sau Alexandru Andrițoiu din vechea gardă. Criticii Cornel Regman, Dumitru Micu au un stagiu de un an sau mai mulți aici, cum se știe. Mircea Zaciu, Florian Potra, Dumitru Mircea fac parte un scurt timp din redacție, Ion
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
de câmpie cu case prăpădite și biserici albe și ogrăzi sărace, pustiite de secetă sau ploi insațiabile, intrând apoi în peisaj de dealuri acoperite cu culturi de viță și ajungând în fine la locul (Răzvad, sau Ceptura sau alte localități uitate) unde făceau elevii practică de toamnă - șoferul frâna mașina „de teren” în fața sediului Gospodăriei, pe vremuri conacul vreunui moșier care fugise de mânia proletară sau putrezea în pușcărie (cum i-o fi fost norocul), directorul ne aștepta în poartă cu
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, De fapt, ce bine se autodefinește (din punctul meu de vedere) Turgheniev în rîndurile următoare: „...era ca și cum ai fi deschis, într-o cameră întunecoasă și murdară, o sticluță de parfum uitată..." Obișnuit, se percepe mireasma, nu se vede camera „întunecoasă și murdară", sexualitatea aprigă a eroinelor lui plimbate printre mesteceni zvelți, argintii, nostalgici. Natalia s-ar fute și cu ochii (o și face, mereu i se aprind privirile în preajma lui Rudin
Un fluture ce palpită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13815_a_15140]
-
zid, La fel de sacră Și atotluminătoare, Vibrația fiecărui cristal Și un fluviu de Aleluia Între malurile fiecărui rostru. Glasurile și uitarea Seminței de a încolți În profunda-i umilință Sub pasul Tău Care nu trece, Oprit e, Un sens al limbii uitate Altminteri, O pulbere în resemnare. Privind printre Degete răsfirate: Salcie, Corzi din care sună Ceva de demult Și de foarte îndepărtat, Mângâiatul de cântec Stârnind plâns După raza cea purpurie, După grația frunzei Toată în cutremure, După glasul ce se
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
găsi scăparea). Mă întreb, Din care rai au fost Izgonite Și pentru care trufii, Atât de resemnate, Muritoare? În ce căuș de palmă Li se liniștesc sufletele Șoptitoare, fumegânde? * Celebrarea Sfântului Gheorghe Între săbiile grâului, Gloria cerului senin, Făpturile Iadului uitate, Sângerări ocolite de priviri În timp ce chipul lui frumos Devine tot mai străveziu. Scuturi de liliac înflorit Cetățile în sărbătoare (ale mălinului) Norii poleiți Cu răsuflarea Lui Dumnezeu Și armura lui descheiată În dreptul inimii, O odihnă verde Pândită de secetă, Ochii
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
aburi, Dumnezeu îți cădelnițează șansa. Si așa vei fi și tu, imitându-l, scornind o literă sau un cuvânt ce se opresc în rugăciune. Mereu vei exista - nume sub umbra îndoielii. Moartea nu sfințește, Ea doar aduce în amintire nume uitate. Poem omenirii Omenirea, de veacuri, mereu se trezește prea de dimineață - se nimerește să fie numai iarna - și nu poate să-și scrie istoria, pentru că îi îngheață degetele, din cauza frigului, iar când și-o scrie, o uită prea repede. Neodihnită
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
înfășur! Cu anii, cu orele, se-ntunecă vămile. O, Doamne, sonorele îndemnuri mai dă-mi-le! Cât iarba și frunzele se-arată cruzimile. O, Doamne, ascunsele îndemnuri mai zi-mi-le! Se-arată păcatele cu lumea, cu lumile. O, Doamne, uitatele îndemnuri adu-mi-le! Mierla, sus, fluiera într-un fel, oarecui... Dar aici mai era pe răzor un gutui! Și o pală de vânt mă-ndemna să mă duc undeva, pe-un pământ, pe gruieț, lângă nuc! Am ajuns prea
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
Alexandra Olivotto Homosexualii din bibliotecă Dacă tot se făcu atâta vâlvă la apariția romanului Ceciliei Ștefănescu, primul care trata - zice-se - o relație homosexuală (și uitate fură anumite pagini din Hortensia Papadat-Bengescu), iată că acum apare și o variantă eseistică pe aceeași temă. Eseu și nu prea, căci citind volumul Iubirea interzisă de George Bălan tinzi să te declari de acord cu subtitlul "Romanul unui tabu
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
să-i fi cunoscut n-am știut că există și un dar al autodistrugerii. ei mi-au dezvăluit acest teribil secret. dar cum scormonesc acum în mîzga asta a timpului și dau, vrînd nevrînd, peste o mulțime de mărunțișuri, aproape uitate, rătăcite prin cotloanele vieților noastre, îmi amintesc de un neamț mic, grăsuș, roșcovan, la care Madi a ținut enorm și, vai, le-a fost atît de asemănător. și el a primit la naștere, alături de geniu, darul autodistrugerii. dacă plecăm de
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
urbană întîmplătoare sau e vorba de un demers conștient? Nu neapărat fortuit, Caragiale a numărat printre apropiații săi cîțiva arhitecți. Unul a fost tatăl soției, pe-atunci cunoscutul Gaetano Burelli, angajat al administrației locale și autor a diverse lucrări azi uitate. (Caragiale, care se remarcase deja prin teatru și articole de presă, fusese numit director al Teatrului Național când ca primar funcționa Pache Protopopescu.) Inainte, la întîlnirile junimiste, cunoscuse pe mai vîrstnicul André Lecomte du Nouy, restaurator de monumente și proiectantul
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
cunoscută, o carte despre un scriitor astăzi aproape deloc citit, deși manualele școlare și istoriile literare nu-i ocolesc niciodată numele. O biografie a lui Duiliu Zamfirescu. Adică o carte ce ține de un gen literar și el astăzi aproape uitat, dacă ne gîndim la numărul scrierilor de acest fel apărute în ultimul timp. Cartea aceasta, pe care Al. Săndulescu o scrie cu plăcere erudită, aș alătura-o, pentru a nu o lăsa complet singură, alteia de curînd publicată, celei a
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
se convingă", descoperirile erau uluitoare, găseam chiar și statui - còpii după antichități situate pe acoperișuri ori pe terase înalte, toate "prevăzute" în desenele ei ce se lungeau ori se lățeau de la o zi la alta. Notam nume de străzi neînsemnate, uitate, de fundături pe care pășeam prima oară... sau, cine știe, în cazul ei, poate "prima oară în această existență". Curios, Prigorița nu se supăra de asocierile didactice ale sorei mai mari. - Primele zile după schingiuire, bunica m-a dus de-a-devăratele
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
a înzestrat natură, însă nu e deloc așa. Unii oameni pur și simplu nu au acest reflex. Eu sunt unul dintre ei, iar, ultima dată când nu l-am avut, adică acum câteva zile, am tras un cap în ușă uitată deschisă a unui dulap de mi-a dat sângele. Dacă faceți parte din aceeași categorie de oameni lipsiți cu desăvârșire de instinctul supraviețuirii, ar trebui să-mi mulțumiți. Tocmai v-am salvat viața!
Tehnici de supravietuire in bucatarie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21252_a_22577]
-
tocmai asta mă îngrijorează profund... Nu acționez neabătut... Intuiesc bine că vreți să mergeți și mai departe, Nu contați pe mine! Nu mi-am propus ca obiectiv strategic Edificarea. Nu contați pe mine! Țelurile sunt prea mărețe, Eu sunt mic, uitat, nebăgat în seamă, Ce însemn eu pentru voi? Eu nu sunt decât poporul român - Nu contați pe mine! (Marin Sorescu)
Eu, neabătutul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82409_a_83734]
-
să tămăduiască rănile ce făcuse." Și nu e un "homeopat" Pantazi însuși, ce tinde să se vindece de Wanda prin, peste ani, sosia ei, ce este (,Doamne, cum îi seamănă!") Ilinca? Altminteri, "purpura" e, la Mateiu, în, baremi, poeziile-i uitate, întotdeauna roșie. Un roșu, mai cu seamă, al norilor sau zării la crepuscul, sanguinolent și incendiar, din "sângele" și "rugul" căruia încheagă, ca să se spulbere în cele patru vânturi, mari "trâmbe de vedenii", mari iluzii (ca, zice-se, pe cerurile
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
auzi rădăcinile dinților în echilibru solid închid deschid o structură de rezonanță e un sunet care nu mai ești tu & trebuie să-l înghiți până adormi când se desface cu mișcări rapide în globii oculari & lucrurile pe care le credeam uitate sunt marii poeți ai zilelor noastre declanșați de o digestie lacrimală întinsă repede până în spatele genunchilor unde îți ascunzi transpirația dimineața când zgomotele capătă consistență & la început erau numai sunete tăria lor lumina/ ce-au ținut minte cu orice atingere
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
liniei inimii”. Baki Ymeri ne provoacă la un slalom printre primejdiile sufletului îndrăgostit. Sentimentele au fluiditate, în tradiția mersului implacabil al celor pământești: ,,Străzile/ Își deschid însetatele guri/ Pentru a înghiți/ Viețile noastre/ În vreme ce agrafa părului tău/ Rămâne ca decorație uitată/ Pe pernă.” (Agrafa). Estetica pasiunii își arată, uneori, latura obscură: ,,Cum să nu-mi placă mirosul amar/ Al acestui amoral trandafir?!” (Alergând după frumusețe). Și totuși, este nerefuzabilă implicarea totală în vâltoarea jocurilor venusiene, cu toate inerentele umbre ce pot
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
să-l îmbrățișezi, Și așa împreună să pornim spre veșnicie. Ce ne trebuie acum veșnicia, Când această iubire se naște, nu se stinge Când acestui sentiment îi trebuie doar o privire Pentru a aprinde în interior focul infinit. Acel foc uitat, focul sacru Să-i dai suflet, să-l faci să trăiască Acel foc visul meu îl trezea Realitatea să explodeze.... Bum, mă voi azvârli în acel foc Chiar fără suflet voi rămâne Fiindcă o astfel de iubire nicicând nu moare
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
frământateatâta de puțin a mai rămas din zare... XVI. CRESC AMINTIRILE PE-O LIMBĂ DE GÂNDURI, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. Ai amurgit de mult bătrâne sat în doruri, Sub giulgiu vinețiu ascunzi uitate poduri. Eu am rămas acolo, eu am rămas aici... Să port povara grea a timpului de atunci. Copilăria, aur îmi curge-n amintiri, Sufletul palan ridică trecute iubiri Când împleteam vorbele scormonind în jar, După un cartof copt uitat pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
ce ne bujorau față. Al vieții trubadur a adormit în pietre, Cu visul încrustat pe strunele albastre, își șuiera vântul cuvântul în viers de dor, ... Citește mai mult Ai amurgit de mult bătrâne sat în doruri,Sub giulgiu vinețiu ascunzi uitate poduri.Eu am rămas acolo, eu am rămas aici...Să port povara grea a timpului de atunci.Copilăria, aur îmi curge-n amintiri,Sufletul palan ridică trecute iubiriCând împleteam vorbele scormonind în jar,După un cartof copt uitat pe acolo
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
nervuri de toamnă ceasul bate a pământ înșir zilele corolă pe lujerul inimii ars de apus să mă regăsesc într-un mâine incert apatică trăire doar amintirile înfrunzesc în partea aceea nevăzută a lumii au încă în ochi candoarea primăverilor uitate zborul necoaptelor iubiri uitătura blândă a ciutei rănite de verde estompat în frunze arse chemarea ta pasare alba fluidă lumină curgea prin porți ce le-am crezut închise la capăt de toamnă cu umbre rispite ... Citește mai mult Ai revenit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
se cuibăresc sub un cer tot mai mic Și-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea. Deși luni de zile-au trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu marea, Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați... Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre dese Culese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și vise Și interzise zboruri ce nu-și doresc căderea. Deși pe alte-alei, parcă-mpietrit
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
zilnic de regreteEgrete se cuibăresc sub un cer tot mai micși-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea.Deși luni de zile-au trecutDe când, în secret, am rupt logodna mea cu marea,Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați...Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre deseCulese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și viseși interzise zboruri ce nu-și doresc căderea.Deși pe alte-alei, parcă-mpietrit am statîncă
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
cenușa vechiului Turn al dorințelor încătușate Ce îmblânzea noaptea răstignind Șoaptele celor mirați în Necunoscutul clipei de tăcere. Este singurul oraș care, încă Mai venerează stelele stropind Cu lacrimi urmele pașilor Copiilor născuți în rugăciune Sub neobosita veghe a bătrânilor Uitați și înfrigurați în amintiri, În trecut, în glasul putregăit de Tăcere, amorțit de cuvinte nerostite. Acesta este orașul în care am fost Călător, soț și amant, ... Citește mai mult Dintr-odată mulțimea s-a potolit.Strigătele lor se auzeau până
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]