524 matches
-
Sucevei?! Numai obiceiuri sănătoase am luat de la turci! Deschidem! Deschidem! strigă boierii înferbântați. Dăm de belea cu ale noastre, mormăie cu spaimă o voce din adunare. Ferice de turci! Halal să le fie! oftează Mihail răzbunându-se pe Cotnarul din ulcică. Mângâie-te, îi alină Ștefan, durerea. Avem cadânele noastre moldovence, har Domnului cu mult și mult mai frumoase. Să lăsăm gluma. Vorba e: ce alegem? Aurul?... Capul? Aurul! se repede Juga cu disperare. Visteria-i goală! Ar fi păcat atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Vodă! Stricate și proaste, minte la ele nici cât la o găină! "Poale lungi și minte scurtă!" Nu-i așa? clipește Țamblac. Pierzania lumii! Diavolițe! Ispita ispitelor! Numai ele sunt de vină! Niște ticăloase! Umblă cu farmece! Vă fac cu ulcica! Vă prostesc! Și voi, proștii, vă robiți unei fuste! Așa-așa! Ispită diavolească! Sărmanii de noi!... Cum să reziști! Peste poate! Robi vă suntem! Cârpă suntem la picioarele voastre tulburătoare! M-am pocăit. Mi-a dat popa canon o sută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan se face a nu auzi. Și eu, de vreau să aflu cum stau treburile prin țară, mă boiesc pe față; arunc o țoală ponosită-n spinare, trag pe ochi o căciulă "împușcată" și cobor printre oameni. Iscodesc... După prima ulcică de poșircă, aflu cum merge ocârmuirea târgului, dacă dregătorii se țin de pravilă... La a doua ulcică, mai pe șoptite, îl iau în pleaznă pe Vodă cât îl au ei la inimă ba-l pișcă, ba-l înțeapă... Îmi zbârlesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mă boiesc pe față; arunc o țoală ponosită-n spinare, trag pe ochi o căciulă "împușcată" și cobor printre oameni. Iscodesc... După prima ulcică de poșircă, aflu cum merge ocârmuirea târgului, dacă dregătorii se țin de pravilă... La a doua ulcică, mai pe șoptite, îl iau în pleaznă pe Vodă cât îl au ei la inimă ba-l pișcă, ba-l înțeapă... Îmi zbârlesc musteața, fac fețe-fețe, o-nghit și bag nasul în ulcică să nu mă dau de gol. Afurisiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se țin de pravilă... La a doua ulcică, mai pe șoptite, îl iau în pleaznă pe Vodă cât îl au ei la inimă ba-l pișcă, ba-l înțeapă... Îmi zbârlesc musteața, fac fețe-fețe, o-nghit și bag nasul în ulcică să nu mă dau de gol. Afurisiți moldovenii iștea, de unde le-or fi aflând pe toate? Râd eu... râd mânzește de mine însumi! Boierii râd și ei... La a treia ulcică, se iau de Mahomed; l-au și tras în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
musteața, fac fețe-fețe, o-nghit și bag nasul în ulcică să nu mă dau de gol. Afurisiți moldovenii iștea, de unde le-or fi aflând pe toate? Râd eu... râd mânzește de mine însumi! Boierii râd și ei... La a treia ulcică, se iau de Mahomed; l-au și tras în țeapă! Numa' Dumnezeu a scăpat neluat în tărbacă. Nu se știe însă dacă le dădeam și a patra ulcică... Nu le-am dat-o. Cine știe ce-mi mai auzeau urechile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
râd mânzește de mine însumi! Boierii râd și ei... La a treia ulcică, se iau de Mahomed; l-au și tras în țeapă! Numa' Dumnezeu a scăpat neluat în tărbacă. Nu se știe însă dacă le dădeam și a patra ulcică... Nu le-am dat-o. Cine știe ce-mi mai auzeau urechile... Dar am băgat la glagorie. Gura prostimii, adevăr grăiește, încheie Ștefan și începe să tușească. Tusea aiasta, lămurește el, mi se trage de la Baia vă amintiți? atunci când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mâna pe el, l-am tăiat, am plinit blăstămul Mușatin. Și, așa, am mântuit șirul crimelor fratricide ce au mânjit cu sânge istoria Moldovei un pătrar de veac și mai bine, se oprește Ștefan câteva clipe pentru a umple și ulcica lui Alexandru, pomenește și bea cu sete să-și stingă focul, să stingă greața. Și, încă, n-ar fi fost cel mai mare rău, se curăța țara și neamul de niște domni netrebnici. Dar, în setea lor nebună după putere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vorba, pentru că îi păcănea în urechi cuvântul: "Salcie! Salcie! Salcie!"... Voi ați băgat de samă? Lui Vodă îi pică mucu' după fătuca Radului Vodă... Băgat, zâmbește răutăcios Alexa, făcând nerușinat cu ochiul. Se șoptește că diavolița i-a făcut cu ulcica de l-a scos din minți; și doar Vodă-i geambaș de muieri. Semn de bătrânețe când ți se aprind călcâiele după prospătură. Te pomeni că-i dragoste cu năbădăi, chicotește Negrilă. L-o pus jos, munteanca. O fi ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
decât la cei douăsprezece mii de oșteni juruiți în tractat oștenii lui Hristos, glăsuiește Ștefan cu o voce mică, obosită, pe gânduri. Se așează în jilț, simțind nevoia să se sprijine. Răstoarnă clepsidra ce-și oprise curgerea timpului. Bea din ulcică și boierii se grăbesc să-i urmeze exemplul. Logofete, ia cetește firmanul de pace adus de solul polon, Martin Chora... Chorazics. Cetește! Să auzim ce pohtește "Magnificul El Fatih". Tăutu desfășoară un pergament cu o pecete cât roata carului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mijloc! i-o retează Ștefan. Ori, ori! Nu-i o nebunie? se îndârjește Stanciu. Nu cutezăm prea mult?... Desigur, cutezăm! recunoaște Ștefan. Și vom face nebunia aiasta!... Dacă altfel nu se poate, o vom face! spune hotărât și bea din ulcică. Ne-o prăpădi de tot, păgânu', bălmăjește Juga. Să... să le dăm ce le-om da... Să-i înduplecăm... Mai dăm noi, mai lasă ei... Boierii se dezlănțuiesc: Da! Da! Să le dăm! Mai bine o pace strâmbă, decât un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu un singur ochi, poreclit Fârștit. Și-a mai luat cu el, alt meșter, a Ilenei, au făcut planul și-au stabilit lucrarea. Când au turnat temelia, vecinul nostru Iliuță a zis meșterilor că, spre răsărit să pună numaidecât o ulcică cu boabe sau bani, pentru belșugul casei. Sub dușumele s-au pus pietre aduse de la râu. Mi-amintesc bine că, eu și Oltea vroiam să ajutăm lucrătorii. Tata ne-a dat câte o covățică, o umpleam cu pietre și-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca "Nunta Zamfirei", cu 500 de dolari având de toate, inclusiv taraf, dansatori, feluri peste feluri și vinuri peste vinuri și ca invitați toți oamenii de știință și cultură din Chișinău, bașca parlamentari și miniștri.( Eu îmi amintesc de o ulcică smălțuită în care mă așteptau vreo 50 da, cincizeci de sărmăluțe delicioase, nu mai mari decât unghia, pe care le-am înfulecat precum Flămânzilă al lui Creangă.) Întorși la București, am transmis o notă primului-ministru Petre Roman, cu propunerea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mergi, ca pe palmă. Acum știi ceva? Fă bine și du-mă la Bolta Rece. Poate împușc doi iepuri dintr-un foc. Unul ar fi conu Ștefan Vârgolici, care stă peste drum de crâșmă, și al doilea ar fi o ulcică de Cotnărel vechi, adus de frații Amira de acum câțiva anișori buni și pus la învechit în hrubele cele suprapuse... Nu-i nevoie să-i spun lui Mișa pe unde să mă ducă, pentru că mehenghiul știe mai bine ca mine
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și-a cucerit un areal larg. Apropierea efectului reductiv al nucului și viței de vie Îi face să fie prieteni. Și așa se desacralizează frumoasa imagine a viei românești străjuită de nuci. Și nimic nu-i mai bun decât o ulcică de vin și câțiva mieji de nucă. “Radiosfera”, 26 decembrie 1994, ora 9,26 CARTEA A DOUA 15. Atunci când ninge Discutând, În capitolul anterior, despre influența exercitată asupra mediului de către plante, atât de evidentă În cazul nucului, mai mult, despre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-i va menține o diferență de potențial stimulativă creației. Desigur, progresul cunoașterii va putea fi determinat, chiar Împotriva voinței omului, de chiar acest fenomen nociv, poluarea. În fine, Întrucât pentru mine e o aniversare, am desigur În față și o ulcică. Ce-o fi În ea, nu-i greu de ghicit, dacă ne amintim o vorbă a academicianului Valeriu Cotea 15: “Băutorii de apă n’au produs niciodată nimic”. Și totuși, și despre apă se pot spune multe, mai ales dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot Îndepărtăm, așa cum am arătat acum dar și În diferite alte moduri, de la una dintre prerogativele sale: reglarea, pentru supraviețuirea și evoluția Vieții În ansamblul ei, nu doar a celei umane. “Radiosfera”, 11 decembrie 1995, ora 12,45 60. O ulcică e doar atâta? În zorii existenței sale omul, culegător, dar mai ales vânător, ducea o viață nomadă, În căutarea hranei. Așa de exemplu, acum vreo 40 de mii de ani America, până atunci exterioară ariei de formare a speciei, s
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci străin. Mai ales acum, de Crăciun. Și, dacă vreți, să preferăm artizanatul la orice lucru care se atinge de noi. E mai bine și pentru noi, dar și pentru mediu, adică pentru tot ceea ce ne Înconjoară. Și, revenind la ulcică, vom vedea lunea viitoare ce-am să pun Într’a mea. “Radiosfera”, 18 decembrie 1995, ora 11,34 61. Vinul de viață lungă 22 Astăzi e Crăciunul, adică cea mai importantă sărbătoare pentru români, după părerea mea; În fond, Înainte de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înainte Anul Nou, adică momentul În care, Începând creșterea zilei, un nou ciclu se deschide. Să ne mirăm de mulțimea datinilor legate de acest moment, aiurea, dar mai ales la noi? Și, Între acestea, și domniile voastre și eu, Închinăm o ulcică de vin. Închinăm, nu bem, că la băut se folosește apa ori, dacă vreți, Coca Cola. De ce Închinăm? Pentru că vinul e o băutură tradițională. Iar orice lucru tradițional se face atunci și atât cât trebuie, mai mult, chiar dacă nu conștientizăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tradiția. Iar ea cere, așa cum spusesem mai Înainte, ceea ce societatea, prin generațiile anterioare, a aflat ca bun sau, dacă vreți, ecologic. Și În acest context să vorbim despre vin, anume acela pe care spuneam lunea trecută că-l torn În ulcica mea. 22 O Întâmplare: Ceva mai târziu am aflat de la prietenii din Radio că academicianul Valeriu D. Cotea le-a cerut detalii despre autor. Le-a aflat, direct de la sursă, dar un deceniu mai târziu... Voi pune În ulcică ceva
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În ulcica mea. 22 O Întâmplare: Ceva mai târziu am aflat de la prietenii din Radio că academicianul Valeriu D. Cotea le-a cerut detalii despre autor. Le-a aflat, direct de la sursă, dar un deceniu mai târziu... Voi pune În ulcică ceva tradițional. De ce această condiție o Îndeplinește vinul și nu altceva? Pentru că, prin Însăși simplitatea tehnologiei sale, a putut fi produs de multă vreme, spontan chiar: puneți un strugure Într’o ulcică și peste câteva zile veți avea vin; puneți
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar un deceniu mai târziu... Voi pune În ulcică ceva tradițional. De ce această condiție o Îndeplinește vinul și nu altceva? Pentru că, prin Însăși simplitatea tehnologiei sale, a putut fi produs de multă vreme, spontan chiar: puneți un strugure Într’o ulcică și peste câteva zile veți avea vin; puneți o mână de grăunțe și nu veți avea nici bere, nici vodcă, nici Într’o sută de ani; mai sunt necesare câteva operații intermediare pe care nu natura le face... Se spune
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Gh.Sandru o muere parșivă, care l-a făcut să-i dea înscris pe averea lui și ea s-a dus la casa barbatului dintâi și pe dânsul îl încuia în casă și n-avea cine să-i dea o ulcică de apă. Și așa s-a stins din viață și bădica Dumitru cel frumos și cuminte și bun. Așa pățești când te înhami cu dracul. Am împrumutat 200 de lei de la Banca din Baea și m-a girat Gh. Petrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acasă. Rudele, prietenii mai apropiați sunt invitați individual la masa de pomeană care-i așteaptă fie acasă la mort, fie la un salon din sat reținut în acest scop în următoarele trei dimineți, cineva din familie aduce la mormânt o ulcică cu jar și tămâie, aprinde o lumânare, afumă mormântul și se reculege câteva momente. 4.Semne prevestitoare ale vremii Oamenii satului nostru au păstrat de-a lungul secolelor, poate a mileniilor, experiența acumulată din bătrâni în mersul vremii, observînd interdependența
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
formula magică : «am gândit că Soarele cel mare e în capul meu, dar el, uite că e în râu». Se spală apoi cu apă din râu, spune credeul și merge acasă, «sigur», sănătos «tun». Tot pentru de deochi. Într-o ulcică cu apă neîncepută se aruncă trei cărbuni încinși, rostindu-se de un număr cât mai mare, divizibil cu trei, formula magică : Doi ochi buni biruie trei ochi răi, Și cu apa, astfel descântată se umezește fruntea bolnavului. De deochi pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]