2,779 matches
-
pădure care se păstrau pe crestele dealurilor au fost tăiate după 1949, când toate pădurile au devenit proprietate de stat. în pădurile rămase se găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în situația de a se orienta în spațiu. Insuficiența, pentru orientare, a acestor apelative, i-a determinat pe locuitorii unui spațiu geografic, decupat din întreg, să precizeze care deal, care pădure, ce fel de baltă, a cui cireș, stejar, măr, ulm?, a cui fântână? sau de fel de fântână etc. Răspunsurile au fost date cu destul precizie atunci când s-au stabilit hotarele între moșii și sate, atunci când moșia satului în indiviziune a fost lotizată și, prin tragere la sorți, au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boțului au folosit apelativul „La curte”, indicând curtea boierească, sediul administrativ, centrul puterii locale. La Sterian, La Boteanu, La Curtea Vojniței, La Sofița, La Vasilică, La via popii, La iazul popii, La crâșma lui Cojocaru, La moara lui Berbecaru, La Ulmii lui Stoleru, Pe imaș, Pe cal, La Mănăstire etc. Un caz aparte de substituire a unui toponim (oiconim) cu altul prin intervenția administrației, îl constituie renunțarea la denumirea Lunca pentru satul de reședință al comunei Filipeni cu Filipeni, cătun unit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai trăiește în Slobozia, Costică Vasilas. Legat de dulgherie, a apărut tâmplăria pentru confecționat uși, ferestre, dar și mobilier: dulapuri, mese, scaune, paturi (cei care făceau mobilier se numeau stoleri; un renumit stoler, cu școală profesională, era în Fruntești, la Ulmi, și se spunea Stoleru, făcea și stupi și rame). Se folosea lemnul de esență moale, brad, cireș, tei, dar și păr și nuc. în comuna Filipeni au lucrat și trei absolvenți ai Gimnaziului Industrial din Bacău: Ion Borcea, Gavril Rusu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult decât tensiunea arterială. Clinica lui Kindermann se înălța pe o stradă liniștită, într-un fel de grădină mare, dar bine amenajată, care se lăsa în pantă spre un mic heleșteu izolat din lacul principal și care includea, printre numeroșii ulmi și nuci, un ponton cu coloane, o baracă pentru bărci și un turn gotic cu foișor care era construit cu atâta grijă încât să atragă atenția prin eleganța lui. Arăta ca o cabină telefonică medievală. Clinica însăși era un asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
deportate de vânt în colțurile îndepărtate ale orașului, departe de ramurile care le dăduseră cândva viață. Ici și colo, bărbați cu chipuri împietrite munceau cu concentrare scăzută pentru a controla această diaspora arboricolă, arzând crengile uscate căzute din frasini, stejari, ulmi, fagi, sicomori, arțari, castani, tei și sălcii plângătoare, fumul cenușiu, înțepător, atârnând în aer precum ultima suflare a sufletelor pierdute. Numai că întotdeauna mai erau și altele, și încă și mai multe, astfel că grămezile care ardeau păreau să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Bibliothèque de Philodème et l'épicurisme romain, Etudes anciennes, 56, Les Belles Lettres, 1987, rămasă multă vreme singura lucrare. De asemenea, Cicéron et Philodème. La polémique en philosophie, texte editate de Clara Auvray-Assayas și Daniel Delattre pentru editura „Rue d'Ulm”, colecția „Etudes de littérature ancienne, 12”, 2201, asupra problemei esteticii lui Philodemos. Câteva extrase traduse, dar mai mult despre zei, muzică, retorică decât despre etică... Bibliografie exhaustivă a articolelor, adeseori în limbi străine, la paginile 393-407 - nici măcar zece articole despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
afectiva, portretul sau uman. Proprietățile lui Mihnea Boerescu sunt o salba înșirata la poalele pădurilor sau oglindita în subcerul din lacuri, la vestul Bucureștiului ori în localitățile: Domnești, Bragadiru, Bolintin Vale, Bolintin Deal, Crivina, Malu Spart, Mihai Vodă, Băleanu, Berceni, Ulmi, Trestieni, Ghionea, Poenari, Săbăreni, Grădinari, Tântava, Dragomirești Deal, Joița, Bacu. Cel care și-a devenit sieși stăpân, nemailucrând pentru nimeni altcineva, niciodată, împarte timpul tranzacțiilor imobiliare în timpul dinaintea lui și timpul de după el. La mijloc e timpul profesionistului în domeniu
ÎNTR-O LUME A MELCULUI CIVILIZAŢIEI, CE NU-ŞI RETRAGE COARNELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364323_a_365652]
-
căsuța cu pridvor, Unde florile te vor: Să-mi fii floare printre ele - Cu petale mititele, Să-nflorești în casa mea, Să fii mândră ca o stea, Cu parfumul să mă-mbii... Hai căluțule!... că știi Unde-i rariștea de ulmi Și cărarea care urcă; Zboară tu, ca o nălucă!... Calul trece prin pădure, În brațe, Marin o ține; Părul negru i-l sărută, Gura-i fragă ne-ncepută. Mere dulci în mână ține... Îndeamnă calul, Marine! Ce văd, nu este prea
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
dat și într-o seară ai plecat cu toate... pentru-a câta oară? Mi-ai răvășit gânduri și vise și le-ai amestecat cu frunzele ucise de sărutul brumei înșelător, uitând că sunt un simplu muritor... Ai zburat toamnă printre ulmi cu alai de frunze și ceată pe culmi, mi-ai lăsat sufletul în ruginiu îmbrăcat m-ai fermecat toamnă ș-apoi ai plecat... Referință Bibliografică: Cu tine toamnă / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11
CU TINE TOAMNĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364579_a_365908]
-
vine cerul să mă vadă privirea Ta de zăpadă fi-va morții vie prada VINE CLIPĂ de-o viață aștept în sat clipa gravă în casa mea se sting povesti despre zei zilele se fac aripi de porumbei barca de ulm a rămas o epavă la țărmul iubirii am vrut să fiu far dar m-am orbit în propria-mi iubire cuvintele triste zac în neștire toate poemele s-au scris în zadar în vise mai vin din când în când
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
ceresc vezi universul cum se preface-n scrum de nu mai poți opri ultimul meu drum TIMP ȘI LEGE se-aduna vremea la mine-n soarta să-i vorbesc despre ale toamnei roade dar aud cuvântul cum din gând roade ulmul ce-a făcut azi ultima poarta lăsată deschisă spre neființă acum poate intra în inima mea orice rază stinsă din apusa stea și mă încarc cu divină credința atât de aprins de sfânta lumină că ard până la suflet în sonete
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
căluții de munte, câinii „bărbați”, ca cei în „Miorița”, toți se întorc acasă, dar pentru puțin timp, căci vor pleca apoi la vale, în transhumanță, în Bărăgan sau în Bălți, unde vor ierna: „Ziua moare după culmi; De pe coastă, pe sub ulmi, Se scoboară mieii-n vale. Obosit și blând popor! Și cântând, pășește-agale O copilă-n urma lor. Noapte bună, soare sfânt, Până mâine! Noapte bună! Mâine iar vom fi-mpreună, Tu să râzi și eu să cânt. Mâine, până-n zori
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
celor care se întorceau târziu la castel. Trecând de poartă ai impresia că te afli într-o împărăție a lumii vegetale. Umblând pe alei poți privi arbori și arbuști specifici unor zone îndepărtate ale lumii: sălcii pletoase, specii de plopi, ulmi, pini, arbore de hârtie, ginko-biloba, chiparoși, tuia, smochini, magnolii, liliac. Pe ziduri se cațără viță-de-vie sălbatică, iederă și luleaua turcului. Un miros vegetal, umed și cărnos, cu esențe din cele mai diversificate, în care se simt uneori gustul și mirosul
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
și iluminează peisajul, prin coroana aplecată spre vilă pare a-i oferi protecție, prin trunchiul mai înalt decât aceasta pare a se aventura spre înălțimi, încercând să înscrie peisajul în miracolul cosmic. Lângă vilă pot fi admirați și alți copaci, ulmi bătrâni și rămuroși. Ne reține atenția, în mod deosebit, unul din ei cu tulpina și ramurile bifurcate succesiv. Când cobori de la vila prințului Nicolae un pârâiaș cade peste stânca terasată și izvorăște susurând din zidul de lângă magnolia bătrână ale cărei
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
liniște nefirească - animalele dorm la umbra deasă a pomilor iar păsările se scaldă în țărînă. Bunica a pregătit arămia cea mare (cât zece găleți la un loc) și-a așezat-o pe pirostrii deasupra unui șanț plin cu lemne de ulm și de fag. Spre seară-și cheamă vecinii la clacă. A pregătit plăcinte și mai are vin din vechea recoltă. Înarmate cu lingri din tinichea si căldări din aramă, femeile au sosit și sunt gata să-nceapă munca. Câțiva bărbați
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
puteri să prinzi la centenar. Tineri brazi sobri, drepți arhierei, Manierați, cu aer protocolar, Cântă în cor un fascinant tropar, Nu poți să nu-mparți bucuria cu ei. Zvelte căprioare și căpriori în rut, Fagi și stejari, mesteceni, arțari și ulmi Se văd din depărtare, chiar de la Prut. Ziduri de cremene, păduroase culmi, Cetate durată din dor și durut, Tu ne-ai vindecat de cazne și urât. Satul natal Pios se-ndreaptă pasu-mi spre satul meu Răsfirat discret printre livezi și
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
RALUCA CICEU , din Gherla, jud. Cluj - Premiul I 2. MARIANA MIRON, din Rep. Moldova, studentă - Premiul ÎI 3. VALENTIN COSMIN TUFAN, din Buzău - Premiul III 4. MARINĂ RALUCA BACIU, din Focșani , eleva - Mențiune SECȚIUNEA PROZA 1. MIRUNA ȘTEFANA BELEA, din Ulmi, jud, Dîmbovița, studentă - Premiul I 2. ELENĂ PROHNIȚCHI, din Rep. Moldova, eleva - Premiul ÎI 3. ȘTEFAN CĂTĂLIN TOPLICEANU, din Vaslui , student - Premiul III ESEU 1. FLAVIUS SIMION, din Galați , elev - Premiul ÎI 2. ELENĂ CRISTINA ENOIU, din Focșani, eleva - Premiul
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
RALUCA CICEU , din Gherla, jud. Cluj - Premiul I 2. MARIANA MIRON, din Rep. Moldova, studentă - Premiul ÎI 3. VALENTIN COSMIN TUFAN, din Buzău - Premiul III 4. MARINĂ RALUCA BACIU, din Focșani , eleva - Mențiune SECȚIUNEA PROZA 1. MIRUNA ȘTEFANA BELEA, din Ulmi, jud, Dîmbovița, studentă - Premiul I 2. ELENĂ PROHNIȚCHI, din Rep. Moldova, eleva - Premiul ÎI 3. ȘTEFAN CĂTĂLIN TOPLICEANU, din Vaslui , student - Premiul III ESEU 1. FLAVIUS SIMION, din Galați , elev - Premiul ÎI 2. ELENĂ CRISTINA ENOIU, din Focșani, eleva - Premiul
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
amfiteatru verde care privea spre acest perete. Straturile orizontale de gresie alternau cu cele de argilă pe toată înălțimea peretelui. Nu se putea coborâ pe acolo , așa că am luat-o pe ocolite coborând printre fagii falnici amestecați cu mesteacăn și ulm , până în fundul văii , unde o mocirlă rece și plină de brusturi îngreuna accesul curioșilor. Întrucât la sfatul prietenului ne luasem cizme de cauciuc nu a fost nici o problemă să traversăm zona mocirloasă și să ajungem la baza peretelui. Priviți de
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
nuferi cerbul și elanul se fugăreau besmetici Șarpele cu clopoței aluneca pierdut Se ascundea în scoarța de anin Scotocea muierea-vraci cununi de cedru Pentru foc vânătoresc, o scoarță de mesteacăn Și crăci de arțar zburlite în grămezi Și scoarță din ulm de meșterit canoe cerbul și elanul se fugăreau besmetici dincolo de heleșteiele cu nuferi De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Când el ar sosi, mlaștini i-ar putea contopi descompuse-n miresme de cărnuri apuse Când el ar
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Ploiești). Proză 1-“La țărmul imagini “, de Doina Drăgan.( Timișoara). 2-“Paiațe “, de Ion Velica.(Petroșani ). 3-“Globul de cristal “, de Elisabeta Iosif.(București ). 4-“Loli “, de Iagan Ameih,( Baia Mare). 5-“Cărările destinului “, de Toader T. Ungureanu.( Gherla). 6-“Amintirile ulmilor “, de Pavel P.Filip.( Serbia). 7-“Sonia “, de Iulian Dămcuș.( Gherla). 8-“Colb de sat în raniță de soldat “, de Ioan Benche.(Cluj-Napoca ). Istorie literară 1-Enciclopedia “Personalități Române și faptele lor“, de Constantin Toni Dârțu.(Iași ). 2-“File din cronica
NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349066_a_350395]
-
Nadir și zenit pe veci le-a contopit Încrustând eterna clipei feerie Cufundată-n raza plină,sângerie. Euros ia ființă-n altă depărtare Aducând prea blânde valuri de răcoare Printre trunchii ce ramurile-și pleacă Înspre unduinda oglindă de apă. Ulmii,chiparoșii,stejarii,salcâmii, Plini de-nțelepciune,istoria lumii De al său adânc tainic povestită Stau și o asculta. Neadeverită Însă lor le pare,și se întristează Când află că omul,azi,nu mai visează. Întreg universul pe altul cuprinde, Sub
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]