197 matches
-
niciodată mai mare decât și l-ar fi putut imagina sau califica interlocutorul. Pentru cutezanțele sale mentalo-erotice, pe Tanti Eugenia o biciuia și tortura de fiecare dată. Trebuie semnalat că ea avea o foarte bogată viață afectivă în imaginația ei ultragiată, pe care ea însăși o califica drept senzuală; deci, un mare păcat. În fapt, toate escapadele amoroase ale imaginației ei nu erau defel fantasmagorice sau halucinogene, ci erau obiectivate de o temeinică speranță că într-o zi se vor adeveri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mă-sii, Julia! Încetează, da? Tu nu te gândești decât la sex. Să știi că viața înseamnă mai mult decât atât! Julia s-a ridicat în capul oaselor. Se simțea, în egală măsură, umilită și deranjată. — Poți să faci pe ultragiatul cât vrei, dar viața înseamnă sex. Fără sex, nici unul dintre noi n-ar mai fi pe pământ. James s-a întors cu spatele la ea și-a început să-și tragă pe el o pereche de jeanși și un tricou. Nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
omul primitiv care se confrunta cu un univers ostil În fiecare copac și-n fiecare piatră. Ești conștient de timp, de noroc, de resursele propriei tale imaginații. Pe urmă cineva o tîlhărește pe vecina ta, așa că te aliezi cu soțul ultragiat. Peste tot unde te uiți, numai tîlhării și vandalism. Trebuie să te ridici mai presus de bandiții ăștia și de mojicia lumii lor. Nesiguranța te forțează să prețuiești orice tărie morală de care dispui, exact ca prizonierii politici care Învață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nouăsprezecelea. Pentru el, Sartor resartus, capodopera lui Thomas Carlyle, nu e decât un deșeu enciclopedic, un dezmăț lingvistic ordonat de ambițiile constructive ale unui maniac.”2 Dacă e să se apere de aceste acuze țâșnite dintr-un orgoliu de dandy ultragiat, dar și - să recunoaștem - dintr-un excelent spirit critic, cartea o poate face singură. Cu toate că acest gen de literatură ni se pare datat, Într-o istorie a dandysmului valoarea sa de document nu poate fi contestată. Pentru autorul lui Sartor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
anume unul din tagma demonilor, fără s-o știe”. Poetul, geniul, omul Însuși, În atitudinea sa cea mai mândră, strigă atunci, o dată cu Satan: „Adio, speranță, dar Împreună cu speranța, adio teamă, adio remușcări... Rău, fii binele meu”. Acesta e strigătul inocenței ultragiate. Așadar, eroul romantic se crede constrâns să comită răul, din nostalgia unui bine imposibil. Satan se ridică Împotriva creatorului său, pentru că acesta a folosit forța ca să-l doboare. „Egalat În inteligență, spune Satan al lui Milton, el s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Goya în Muzeul Chiusbaian, adică la câteva zeci de metri de locuința prietenilor dumneavoastră, soții Miga. Nici că se putea ceva mai potrivit. Melania luă un fursec și-l mestecă mecanic. Părea uluită, arborase cea mai veritabilă expresie de candoare ultragiată. ― Cine a scornit istoria asta? Doar nu Florence! Ea ține la mine. Chiar dacă prezența mea uneori poate o sâcâie nu va inventa niciodată lucruri neadevărate. ― Nici nu le-a inventat. De altfel, mi-ar plăcea să cunosc individul care poate
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de mult cu această sintagmă, încît titlul mesei rotunde părea mai degrabă un truism despre care nu mai e nimic de adăugat. Transformați însă provocator afirmația în interogație și veți cădea totuși pe gînduri : țara lui Caragiale ? Adică ? România refuza, ultragiată, să fie „țara lui Caragiale” pe vremea lui Caragiale. Obsesia era aceeași ca și în timpurile noastre : satira dramaturgului „aduce atingere imaginii naționale”, adică onoarei de familist a fiecărui bun român. Caragiale a devenit „contemporanul nostru” de-abia mai tîrziu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Iași a Academiei. Doar un scurt interludiu, pentru că Al. Zub a fost zvârlit de regimul totalitar în temnițe și locuri de exterminare timp de peste 6 ani, plătind în acest fel curajul de a se fi ridicat în apărarea demnității naționale ultragiate. Și cât de mult amânată, după ispășire, cât de plină de peripeții și „chinuită” i-a fost revenirea la Institut ! Caracteristic pentru omul Alexandru Zub ni se pare și faptul că nu l-am auzit, fie și o singură dată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
celuilalt face parte din joc, și cea care practică flirtul o știe bine. Când, într-o bună zi, un student o acuză că ar fi o "atâțătoare", tânăra nu se pierde cu firea și îi răspunde, "părând însăși întruchiparea nevinovăției ultragiate: "Vezi cum ești?! Parcă nu tu ai început..."". Această dedramatizare a flirtului în anii '30 este împărtășită de ansamblul corpului social. Părinții tremură mai mult ca niciodată de teama că fiicele lor și-ar putea pierde neprețuita feciorie. Însă încep
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acea cumplită dezamăgire pe care o resimt unii părinți care o Întreagă viață s-au dedicat creșterii și educării copilului lor și care, la bătrânețe, când ar avea nevoie, la rândul lor, de Îngrijire, de sprijin afectiv, se văd abandonați, ultragiați sau chiar agresați fizic de propriul copil? Μ La bătrânețe nu mai iubești, ci re-iubești: dar acest lucru nu este neapărat un handicap, ci dimpotrivă: retrăirea trecutului ne ajută să Înțelegem mai bine ce este, de fapt, iubirea. (Să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
altă discuție și o lăsăm pe altădată. Un ubicuu El la puterea N, instrument malefic al unei puteri oculte (ca să fim în clar: puterea comunistă), se ițește cînd nu te aștepți, cînd ici, cînd colo, furișînd insinuări despre "puritatea" conjugală ultragiată și invocînd la tot pasul cu argumente de substanță totalitară "ordinea și legea", care tolerează iubirea, dar, amendament monstruos: o "iubire cu limite". El 1: (în stupoare, ca într-o anticameră a spaimei, privește după Ea 2, apoi, cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
semnalându-se doar prin zgomote de baston ori de scaune deplasate brusc. În zilele noastre, dimpotrivă, un scenograf care ar vizualiza coprezența ar reuși să facă mult mai perceptibile efectele acestei supravegheri domestice și să motiveze mai convingător reacțiile soților ultragiați și îngroziți de cele auzite. Spectatorul ar putea astfel asista la prăbușirea finală a lui Adolf, care „a auzit totul. Și a văzut totul. Iar cel ce și-a văzut destinul trebuie să moară” (p. 366). A face vizibilă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ființei noastre culturale constante în ciuda vitregiei sorții. Dinamica realității și reportajul Încă din "Căile pământului", întâlnim elemente de transcriere directă, lipsită de transfigurare, a unei realități plasate în lumea satului din perioada cooperativizării agriculturii. Țăranii mai poartă în inimă sentimente ultragiate, dar cu posibilități de regenerare morală. "Cariatida" (1964) stabilește raporturi explicite între realitatea rurală, industrială și legendă. Mitul estetic al creatorului și cel mioritic sunt incluse în poeme ale muncii, ale vieții cotidiene. Poemele din "Cariatida" aduc imaginile unor giganți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe o fereastră, care dă pe niște schele. Rică reapare tocmai în scena VIII, în același loc, desfigurat și plin de var și cumpără eliberarea sa de la Spiridon, care se oferă să îl scape de furia celor trei urmăritori: soțul ultragiat, amantul înșelat și ipistatul nelipsit de la post. Ipistatul este cel care va descurca lucrurile, întrucât îl cunoaște pe Rică Venturiano ca patriot, ca unul de-ai noștri și ca autorul articolului din „Vocea patriotului naționale“. Când Dumitrache îl amenință cu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
trebuit să bată la ușa celor mari - el care nu știa ce este lingușirea și minciuna" etc. Fiind surprins în casa iubitei sale de către soțul aceleia, Hrisoverghi ar fi sărit pe fereastră, ajungând jos "un cadavru care abia mișcă". Soțul ultragiat, nu mai puțin romantic, l-ar fi ridicat pe prostiri și l-ar fi îngrijit, inutil, în propria-i casă. Poetul muri însă de "oftică la măduva spinării" și se pare că scena zăcerii în casa iubitei e scoasă din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și îndrăgostiții nefericiți simt nevoia să plângă. Invocând însă legea cauzalității inverse, care explică reacțiile psihice drept efect al unor manifestări de natură fiziologică 39 (teoria James-Lange), s-ar zice că Bizu nu plânge "din cauza" neîmplinirilor sentimentale sau a sensibilității ultragiate. Plânsul nu exteriorizează tensiunea psihică, fiind mai mult o "cauză" decât un "efect". Din acest unghi judecând problema, lacrimile nu exprimă atât suferința eroului lovinescian și nici cine știe ce trăire complexă, cât dorința romancierului de a alunga cu orice preț moartea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
baz?: �Un sionist evreu din Rom�nia este un tr? d?tor al ambelor lui ?? ri�. �n momentul �n care minoritatea evreiasc? ? i?a f? cut apari? ia �n Adunare ca partid politic constituit pe principii etnice (�Partidul Evreiesc�), Iorga s? a sim? it ultragiat ? i a replicat: �Cum de cuteaz? ei s? se declare evrei asimilă? i? Cum de cuteaz? ei s? vin? aici cu dezgust? toarele lor nume gali? iene care le? au fost impuse de �mp? ratul Iosif al ÎI? lea? � (...) ��ndr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor) și Abaddon (1995), sunt expresii ale aceluiași suflet bântuit alternativ de duhul paradisului și de cel al infernului, ale unei conștiințe lucide care trăiește, paroxistic, sentimentul alienării într-o lume dezaxată spiritual. Vibrațiile eului ultragiat consemnează cu acuitate apropierea „îngerului adâncului”, textele constituindu-se în adevărate „cărți ale infernului personal”. Efortul de izbăvire existențială, culturală și spirituală al poetului convertește glasul Apocalipsei în cântec. D. captează liric mesajul transcendenței, devenind un adevărat exponent al poeților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
altă discuție și o lăsăm pe altădată. Un ubicuu El la puterea N, instrument malefic al unei puteri oculte (ca să fim în clar: puterea comunistă), se ițește cînd nu te aștepți, cînd ici, cînd colo, furișînd insinuări despre "puritatea" conjugală ultragiată și invocînd la tot pasul cu argumente de substanță totalitară "ordinea și legea", care tolerează iubirea, dar, amendament monstruos: o "iubire cu limite". El 1: (în stupoare, ca într-o anticameră a spaimei, privește după Ea 2, apoi, cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am simțit cum se răsucește în mine și scrâșnește o țară în care voi erați stăpâni și tot voi o pată pe obrazul veacului în care trăiam; singura poruncă era în mine și porunca asta l-a înfrățit cu sufletul ultragiat și amuțit al unui neam de care nu v-ați simțit niciodată legați, pentru că nu l-ați cunoscut și nici n-ați vrut să-l ascultați și să-l înțelegeți. Sufletul acesta, de lacrimă și melodie, în care voi ați
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să Îl Împing cu un deget, și el face imediat un opt perfect. — Vezi? E absolut... Ridic ochii și-l văd pe Luke deja la zona cu pietriș. Așa nu mă mai joc, nu ți-ai făcut figurile impuse! strig ultragiată. Ești penalizat douăzeci de secunde! The Warrior se descurcă de minune pe pietriș, trebuie s-o recunosc. Pur și simplu, toate pietricele cedează imediat sub roțile lui. În timp ce căruciorul meu e cam... nașpa. — Ai nevoie de ajutor? mă Întreabă Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
principiul de bază: "Un sionist evreu din România este un trădător al ambelor lui țări". În momentul în care minoritatea evreiască și-a făcut apariția în Adunare ca partid politic constituit pe principii etnice ("Partidul Evreiesc"), Iorga s-a simțit ultragiat și a replicat: "Cum de cutează ei să se declare evrei asimilați? Cum de cutează ei să vină aici cu dezgustătoarele lor nume galițiene care le-au fost impuse de Împăratul Iosif al II-lea?" (...) "Îndrăznesc aceste partide ale minorității
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]