280 matches
-
clipă și pe urmă spuse întorcînd capul: ― Țăranii! 4 ― Dă-te jos de acolo, măi băiete, că-mi dărâmi portița, fire-ai al dracului! strigă baba Ioana, bosumflată ca totdeauna, către copilul lui Vasile Zidaru, care se legăna, cățărat pe ulucile portiței, lălăind cât îl țineau plămânii. Ioana dădea de mâncare purcelului mai în fundul ogrăzii, care era una cu grădina. Îi ținea ceaunul cu lături și-l îndemna: "Mănîncă, băiețelul mamei, hai mănîncă!" Porcul însă își scoase deodată râtul din zeama
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de automobil. Cât era de mânioasă, baba tot mai strigă după odorul de nepot: ― Fugi de-acolo, băiete, să nu te calce aia! Nicu, fricos, nu mai așteptă glasul mămicăi și se retrase grabnic după portiță, mulțumit să privească printre uluci. Costică însă, viteaz, se înfipse în mijlocul uliței și de acolo făcu falnic: ― Uite, Nicule, mie nu mi-e frică!... Uite! Uite! Întinse brațele, încît mânecile largi îi atârnau ca niște aripi de liliac și scoase limba mare în batjocură spre
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ajuns în dosul clădirii, într-o curticica de serviciu. Deși aiurit de lovituri și tăvăleală, a avut prezența de spirit să nu se ascundă prin vreo dependință a conacului, cum îi trecuse întîi prin minte, ci a escaladat gardul de uluci dinspre grădina de zarzavaturi și a pornit curajos peste câmp să iasă în șosea, prin dosul caselor sătenilor. Niciodată n-ar fi crezut ca, la cincizeci și șase de ani, să fie capabil de sforțări fizice atât de extraordinare. Nici
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la fel de românești unde se găteau toate aceste bunătăți. Putem să începem cu schela necesară pentru a înălța casa de chirpici sau cherestea și să încheiem cu molozul ce rămîne după ridicarea casei. În gospodărie, ne vor întîm pina gardul de uluci legați cu sîrmă, cerdacul și cișmeaua pentru udat zarzavaturile. Vom intra apoi pe ușa prinsă în balamale în odăile cu dușumea și tavan, cu geamuri, cercevele și pervaz, acoperite cu peră dele. În bucătărie se află soba și niște rafturi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și dacă văd că iar s-a mai dus un rând, și-afară nămeți și viscol, îngheață inima de grijă în mine. Și vecinele, azi una, mâine alta, a-nceput să dea jos ba un gard mai vechi, ba o ulucă, ba un coteț, p-ormă o să intre și-n pomi. La urmă s-aude că e lemne câte vrei la schelele din oraș, la casele care n-a ajuns să le puie acoperișu, și ăi de le-a făcut e
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se plimbau și ciuguleau păsări de curte găini și curci. Toți considerau situația un provizorat detestabil și nimeni nu mișca un deget pentru ca lucrurile în jur să aibă un aspect cât de cât agreabil. Dincolo de gardul pe jumătate dezmembrat, cu uluci putrezite sau încălecate sau pur și simplu lipsă, se întrezărea un desiș încâlcit și prăfuit, crescut parcă dintr-o întindere de gunoaie, învechite și ele. Să fi fost curtea unei case părăsite? Sau la gardul nostru se termina orașul și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
concentrice întunericul nopții răcoroase și distante. Noroc că stâlpul nu era chiar în dreptul casei Onofrei. Avea toate șansele să nu fie descoperit. Umbra capului i se ițea, ezitantă, pe zid, puțin deasupra umbrei lungi, în dinți de fierăstrău, a vârfurilor ulucilor. Camera sub care se oprise Dănilă nu era luminată, dar se întrezărea o fâșie de lumină venind, palidă, de undeva din interior, probabil de pe un coridor. Își înălță cu prudență capul, dar constată că pervazul era prea sus și nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Timișoara. Volumul se deschide cu o definiție banală: Poezia este lucrul cel mai greu, pentru ca, apoi, explicațiile să se aglomereze, prin apelul la elemente lexicale, mai întâi din câmpul semantic al banalului, spre a aluneca, ulterior, în domeniul conceptualizării, de la ulucă la suprema făptură / în alergare după o transfigurare, așa încât să conchidă că Poezia nu este doar o ulucă ce-o tai și-o fățuiești, ci este finișul fericit al pietrei sfărâmate - praful și pulberea - // unica Neființă ce poate trece în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
se aglomereze, prin apelul la elemente lexicale, mai întâi din câmpul semantic al banalului, spre a aluneca, ulterior, în domeniul conceptualizării, de la ulucă la suprema făptură / în alergare după o transfigurare, așa încât să conchidă că Poezia nu este doar o ulucă ce-o tai și-o fățuiești, ci este finișul fericit al pietrei sfărâmate - praful și pulberea - // unica Neființă ce poate trece în Ființă - / Duhul sfânt - unicul Obiect în carnea căruia / cei chemați pot transplanta sufletul... Iar poezia vine să înierbeze
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din partea vecinilor. Cei din fundul grădinii era precupeți de păsări, "aveau o căruță cu doi cai, câini mari și răi..." Pe bună dreptate se mărturisește doamna și se plânge posterității că precupeții își legau și câinii, dar și caii, de ulucile familiei poetului când prea bine ar fi putut să-i priponească "de niște salcâmi limitrofi, care ar fi fost mai rezistenți pentru asemenea priponiri". La toate aceste lucruri să adăugăm și faptul că ploile au produs degradarea gardului de lemn
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
niște cocioabe cu acoperiș de hârtie gudronată aparținând unor oameni hrăpăreți care se întindeau anapoda și din curtea cărora au năvălit în ograda poetului o serie de șobolani de mahala, animale rozătoare care își vor încerca hărnicia demolatoare pe aceleași uluci ale gardului. Pe tot întinsul străzii, ne spune doamna, vecini răi le provocau "mari și amare necazuri" întrucât se apucaseră să edifice din noroi și vălătuci numeroase garduri și cotețe folosind, ce altceva dacă nu aceleași uluci din gardul familiei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
fructe din livadă. Pe urmă un june de cartier din acea vreme le fură cazanul de aramă pentru spălat rufe. Iată fragmentul pentru cei care mai au îndoieli: "Într-o zi surprind pe băiatul vecinului din fund gata să sară uluca, cu un cazan de rufe ce mi-l șterpelise din magazia rămasă deschisă până să scoată femeia cele necesare pentru spălatul rufelor. Îl strig. Tresare. Se uită la mine cu o obrăznicie agresivă" (Agatha Grigorescu Bacovia, Poezie sau destin, CR
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
fi zilnic asediat de porci, cai, câini, hoți, care ne umplu de neliniște și enervări?" (p. 118). Între timp poetul stă în șezlong, la soare, vecinii trec pe dinaintea lui la cișmea, copii lor jefuiesc livada, cutare cal se scarpină de ulucă, o autoritatea a statului tocmai s-a oprit în fața șezlongului, îl privește și-l aude spunând următorul vers din poemul Verset divagat: "Nu eu să dirig lumea..." și pentru că volumul vocii poetului este cam mic s-a aplecat mai marele
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Ionescu. Ne-am înțeles? Ioniță Dragu își înghiți lacrimile: Sînt un laș! Un laș mizerabil". Mașinile goneau lăsând în urmă ogrăzi pustii, mușcate râzând rural pe perdele croșetate, birturi fără mușterii, cu firma strâmbă, o basma albastră răsărită de după niște uluci. Pe o cutie poștală, o cioară croncănea Scuturîndu-și penele ude. * Avionul cu o cruce mare roșie zugrăvită pe fuselaj aștepta la marginea pădurii. Pilotul se apropie de maior. ― Cum a mers? ― Până aici a mers bine, surâse Cristescu. Să ne
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
visa că sare un gard înalt și intră într-o grădină, dar de cum face câțiva pași se repede asupra lui o matahală neagră și nu mai poate să treacă gardul înapoi, e prins cu o mână de lemnul albicios, dar uluca se sfarâmă, lăsându-l în ghearele namilei; așa că Zogru, speriat, încercase și el să intervină: îl ridică pe Gligore și-l ajută să se prindă bine, dar nătărăul cade iarăși și privește îngrozit în sus, însă deasupra lui nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cu țeava de fier, lui oricum n-o să-i mai pese, antrenoratul este viața lui, iar dacă vom fi eliminați, s-a terminat, toată lumea va merge la școală în cârje, ne-a și arătat țeava de fier, lovind-o de ulucă, de se făcuse scândura așchie, tot așa se vor face și oasele noastre, așchii, ne-a spus, și nu s-a născut omu’ ăla care să ni le pună la loc. Știam că nu minte, pe-atunci nu mai avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
anterior zona fiind cercetată de Gh. Coman și D. Gh. Teodor. În anul 1966 I. Mitrea la Rădeni-Dragomirești (punctul Părul Gane), iar, în 1968, V. Bazargiuc la Puntișeni-Costești (punctul Școală). Gh. Bichir și V. Căpitanu (1971) la Tanacu (punctul Chiscul ulucilor). D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba (1978-1980), la Drăgești-Todirești (punctul Siliște) și numai D. Gh. Teodor, în 1980, la Tăbălăești, comuna Bunești-Averești (punctul Moara lui Negruți). Săpăturile R. Maxim-Alaiba, din 1978, de la Negrești (punctul Cimitirul evreiesc) și periegheza de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Bacău, în localitățile Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Cociu-Motoșeni (punctul Sud-Estul satului) și patru în județul Vaslui, la Dodești (locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI-VII, dar și la roată, din veacurile VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 239; Teodor 1997c, p. 153. b) Chiscul Ulucilor: în partea sud-estică a localității, la aproximativ 2 km de locul denumit Chiscul Ulucilor au fost găsite fragmente ceramice, fapt ce a determinat desfășurarea unor sondaje, în 1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 239; Teodor 1997c, p. 153. b) Chiscul Ulucilor: în partea sud-estică a localității, la aproximativ 2 km de locul denumit Chiscul Ulucilor au fost găsite fragmente ceramice, fapt ce a determinat desfășurarea unor sondaje, în 1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul conținea ceramică modelată la mână și la roată, unele decorate cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cu bine! Răii Deci, iată-mă și martor, Îi repeta, Niculaie Văleleu, amicului său, Neculai Vaidemine, martor, În cauza certăreților, de altfel, vecini, cu casele și cu grădinile, din marginea municipiului, Uța și Andru al ei, și Valucă al lui Ulucă. Martor, ce fel, unde, cum, când? Martor, zic, la poliție, invitat, ori, pus, nici nu știu cum să mă exprim mai bine, ca să mă poți Înțelege, martor, pentru mâine dimineață, la ora opt fix, să am grijă, să nu mă-ntârzii, că
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de clădiri distribuite în două zone pătrate. Din cauza iluziei de șes, construcțiile păreau enorme, adevărate fortărețe. Pătratul din stânga era făcut din ziduri înalte cu acoperiș țuguiat de țiglă, cel din dreapta, mult mai spațios, era o livadă mare, împrejmuită cu mari uluci sprijinite din loc în loc de stâlpi de zid. Brișca o luă în direcția grupului roșu, apoi, ocolindu-l, se-ndreptă spre livadă, care se zărea așternută pe jos cu un covor de iarbă, și se întoarse spre capătul cel mai din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de butoaie, de doage, de scânduri scurte de stejar, de papură, fiindcă într-o parte ședea un dogar. Erau și câteva căruțe țărănești cu coviltir. Într-un colț, un individ potcovea un cal prins între trei bare în chip de uluci. Un fel de boltă fusese refăcută și folosită ca potcovărie. Stănică își aduse aminte că, pe când era copil, curtea era plină de căruțe pentru pâine. Mătușa Agripina era sora mamei lui și era măritată după un brutar. Toată curtea era
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nopții, s-a așternut liniște și ne-au ieșit ochii din cap, ca la melc. S-a produs fenomene de se încrețea, de spaimă, pielea pe tine. Crăcile zarzărilor a prins a se clătina ca niște paparude. Prin ogrăzi, după uluci, s-a prins a se foi arătări cu coarne și furci, ce seamănau cu niște draci mâzgăliți. Iar când s-a mai apucat de răcnit și chiohordoaica... Că de răcnit, musai cică să răcnească... a înghețat parcă și bălegarul din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gâtuind viteza, pe strada de case Stoian Militaru, unde, deși aprilie, gospodinele tot mai dereticau de tăciuni scrumiți, pântecele supt al sobelor de teracotă, și unde-și lepădau, tot din zece în zece metri, cu gesturi ancestrale, peste gardurile cu uluci, fărașele cu cenușă, pe rigolă. 108 DANIEL BĂNULESCU Echipe de măturătoare și de soldați încărcau, cu lopețile, stampe, documente, hrisoave, chitanțe de achitare a instalației de gaze, carnete de sindicaliști, clișee de la botez, țoale, lampadare, pungi de plastic, capete de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]