206 matches
-
că-i era sete. Pe vremea aceea la târlă aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era de fioros, că mămăliga i-o dam în colțul furcii iar zerul i-l turnam din cel’lalt capăt de uluc. Când a văzut cum îi dam cînelui tain, flăcăul s-a mirat ș-a pus rămășag cu mine că ia cânele de lanț și cu el de lanț ocolește târla de trei ori. Nu credeam așa minune și, în prostie
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de semănat o suprafață cu porumb. Alături de producția vegetală are de îngrășat un lot de 50 cornute tinere. Vitele bătrâne sunt puține, formate din vacile scoase din producție. Bovinele sunt ținute într-un țarc înconjurat de sârmă ghimpată. În mijloc, uluce mari pline la discreție cu porumb boabe. Odată pe săptămână se umplu cu ovăz boabe pentru stimularea poftei de mâncare. Se poate altceva mai simplu? Câțiva porci și câteva păsări au grijă de ultimul bob de pe jos. Suprafața unei ferme
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
îl urmeze. Bucuriile copilăriei au trebuit uitate repede, căci îndeletnicirile bărbaților plecați pe front trebuiau îndeplinite. Distribuția poștei rămăsese tot în grija lui, dar trebuia să o facă în goana mare, căci vitele mugeau, trebuiau mulse și duse la islaz, ulucul de adăpare trebuia umplut cu apă scoasă din fântâna adâncă. Tot el trebuia să înlocuiască pe domnul Ovidiu la treburile mărunte de pe lângă casă, unde doamna Ana, care nu dăduse ascultare ordinului de refugiu, trebuia să vadă de băieți și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
zi m-a făcut să descopăr un nou poet, nu mare, dar de o blândețe ca un balsam: Francis Jammes, în traducerea tot a domnului Ion Pillat. Poetul ăsta iubea măgarii și românul traducea astfel: Iubesc măgarul dulce Călcând lângă uluce și ar fi vrut, când avea să moară, să intre în rai cu măgarii. - Pe lângă marii damnați, Villon, Poe, Baudelaire, apar pe lume și astfel de poeți, mi-a spus Diaconescu cu o expresie de încîntare extremă, vrând parcă să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
vreunul peste rând, și făina Di la Manole cum îi ziceau clienții ropceni, iordăneșteni, cupceni, ciudeieni și alții era spornică la frământat și la crescut și mult se întreba printre gospodine. Iar anii au trecut și trec ca apa pe ulucul de la Iazul Morii și oamenii s-au schimbat după vreme și după vremuri. Pentru mulți Ropcea a rămas doar un simplu toponim înscris în actele de identitate sau o duioasă și dureroasă amintire a unei cruci de stejar de pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
așchii de margarină râncedă, înghețată, ce nu se lasă întinsă și o jumătate de lingură cu gem de caise. În stomac cârtițele făceau tumbe. Gata, bă, auzi? Sărut mâna pentru masă, tovarășe sergent! Așa, așa, încă o dată, mâna mea este ulucul puștii, pupă ulucul, răcar, îngenunchează și pupă ulucul! Pupă, în pizda mă-ti, arma, apleacă-te, arcuiește-ți șalele, ca o vioară te vreau, soldat, ca o vioară. Pluton? Ce pluton sunteți, bă? Un braț de vreascuri uscate, asta sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
râncedă, înghețată, ce nu se lasă întinsă și o jumătate de lingură cu gem de caise. În stomac cârtițele făceau tumbe. Gata, bă, auzi? Sărut mâna pentru masă, tovarășe sergent! Așa, așa, încă o dată, mâna mea este ulucul puștii, pupă ulucul, răcar, îngenunchează și pupă ulucul! Pupă, în pizda mă-ti, arma, apleacă-te, arcuiește-ți șalele, ca o vioară te vreau, soldat, ca o vioară. Pluton? Ce pluton sunteți, bă? Un braț de vreascuri uscate, asta sunteți, un braț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lasă întinsă și o jumătate de lingură cu gem de caise. În stomac cârtițele făceau tumbe. Gata, bă, auzi? Sărut mâna pentru masă, tovarășe sergent! Așa, așa, încă o dată, mâna mea este ulucul puștii, pupă ulucul, răcar, îngenunchează și pupă ulucul! Pupă, în pizda mă-ti, arma, apleacă-te, arcuiește-ți șalele, ca o vioară te vreau, soldat, ca o vioară. Pluton? Ce pluton sunteți, bă? Un braț de vreascuri uscate, asta sunteți, un braț de vreascuri, trosniți din toate încheieturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
iluzii Și tot atâtea-apoi devin O sumă de confuzii. Atâtea euri lesne trec Cu falsă rezonanță, În lașitate se întrec, În oricare instanță. Atâtea euri plâng de zor În clipa cea mai dulce Că totul este trecător În proprii, mici uluce. Atâtea euri spre apus Zadarnic spun ce-i viața Când moartea-i - vălul suprapus - Pe toată suprafața. Atâtea euri vin și trec Cu slabe fapte-n urmă Pe unde clipele petrec - Nocturne sau diurne. 22 mai 2004 REFLECȚII (CLIV) Repet
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
era ordinul de concentrare a căprarului Hriscu N. Gheorghe. Împături, cu grijă, bucata de hârtie și o porni, fără să vadă nimic înaintea ochilor, spre fratele mai mare, Vasile, care ținea o cârciumioară, într-o odaie a casei. Trecu pe la uluc, sorbi cu sete apa răcoroasă, al cărei izvor venea tocmai din Poiana Căldărușei, ajunse la răscrucea drumurilor spre târgul Hîrlăului și spre vechea Cetate de Scaun a Sucevei, oprindu-se, nehotărât, la poarta cârciumei. Fratele nu era acasă, așa că se
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
și mulți străini. Văd frunzele ce cad din ramura bătrână Și cum el geme după atâția ani. A fost bătută de viscole și ger. Pe lângă ea cernut-au fulgii de zăpadă. A fost stropită de ploile din cer, Iar la ulucul ei s-au adăpat și animalele de pradă. Pe lângă ea trecut-au mulți ce astăzi nu mai sunt. Deasupra lor stau lespezi pe morminte, Au părăsit de mult acest pământ Și le-nchinăm cuvinte sfinte. Privesc la ea și de
F?nt?na by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83183_a_84508]
-
Omul avea capul descoperit și ploaia își făcuse de lucru cu această victimă sigură. Sinuzita, bronșita și pneumonia, plus gîlmele, concurau vesel să pună stăpînire pe omuleț. Acesta sa oprit la o cocioabă confecționată din resturi și mici furtișaguri, fără uluc de scurgere și fără gard pentru delimitarea feudei doamnei Mardare. Omulețul bate la ușă, suportînd stoic un adaos de apă care se scurgea de pe acoperiș drept în capul lui. Doamna Mardare! Doamna Mardare! strigă omulețul, bătînd ușor în ușă. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
10 rânduri. În Munții Vrancei „Străvechea łară a Vrancei e împărțită în două părți, cum nu se poate mai deosebite: spre apus stau munții îmbrăcați cu păduri până în vârf și lipsiți cu totul de sate; la mijloc e un larg uluc plin de sate și cătune, iar spre răsărit se ridică dealuri aproape tot așa de înalte ca și munții, între care e vestita Măgura Odobeștilor (1001 m) de unde țara se vede ca un șes neted până la Dunăre. „Vrancea muntoasă” e
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Fiecare sat își are muntele său deosebit, unde locuitorii trimit cu toții în aceeași zi turmele la văratic. Tot în munți sunt o sumedenie de ferestraie, de unde coboară mereu scânduri, ciubere și donițe spre podgorie. Dimpotrivă „Vrancea cu sate” este un uluc unde nu se vede nici pădure, ci numai costișe goale, ruinate de ape. În sfârșit, la răsărit de uluc, Măgura Odobeștilor și dealurile sunt îmbrăcate cu vii, până spre „moghilele Vrancei”, unde țara vrâncenească se hotărnicea odinioară cu stăpânitorii șesului
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
munți sunt o sumedenie de ferestraie, de unde coboară mereu scânduri, ciubere și donițe spre podgorie. Dimpotrivă „Vrancea cu sate” este un uluc unde nu se vede nici pădure, ci numai costișe goale, ruinate de ape. În sfârșit, la răsărit de uluc, Măgura Odobeștilor și dealurile sunt îmbrăcate cu vii, până spre „moghilele Vrancei”, unde țara vrâncenească se hotărnicea odinioară cu stăpânitorii șesului, înainte de venirea lui Dragoș din Maramureș. Cine urcă într-o zi senină pe culmea Cozei, un munte care stă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu vii, până spre „moghilele Vrancei”, unde țara vrâncenească se hotărnicea odinioară cu stăpânitorii șesului, înainte de venirea lui Dragoș din Maramureș. Cine urcă într-o zi senină pe culmea Cozei, un munte care stă ca o catapeteasmă desupra satelor din ulucul Vrancei, acela cuprinde într-o singură ochire tot ținutul până în lunca Siretului, unde se zărește fumul trenurilor, ocolind pe departe acest străvechi colț de țară.” (Simion Mehedinți) Cerințe: 1. Scrieți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în text. 2
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nord, precum zidul unei cetăți, orașul și depresiunea Șimleului... La poalele acestui peisaj, foarte plăcut colorat, se înșiruie zidurile vechii cetăți a Șimleului, așezată pe valea Crasnei.” (Ioan Supuran, Masivul Măgura Silvaniei) “În Vrancea, munții, care fac marginea apuseană a ulucului, abia trec de 1000m. La răsărit de uluc unele dealuri stau să ajungă și ele o mie de metri. Chiar și făptura pământului arată aici deosebirea dintre Carpați și Subcarpați. Carpații sunt zidiți în mare parte din gresie. De aceea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Șimleului... La poalele acestui peisaj, foarte plăcut colorat, se înșiruie zidurile vechii cetăți a Șimleului, așezată pe valea Crasnei.” (Ioan Supuran, Masivul Măgura Silvaniei) “În Vrancea, munții, care fac marginea apuseană a ulucului, abia trec de 1000m. La răsărit de uluc unele dealuri stau să ajungă și ele o mie de metri. Chiar și făptura pământului arată aici deosebirea dintre Carpați și Subcarpați. Carpații sunt zidiți în mare parte din gresie. De aceea, apele sunt cum nu se poate mai limpezi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
o mie de metri. Chiar și făptura pământului arată aici deosebirea dintre Carpați și Subcarpați. Carpații sunt zidiți în mare parte din gresie. De aceea, apele sunt cum nu se poate mai limpezi și bune de băut. Din contra, fundul ulucului subcarpatic a fost odată plin cu lacuri sărate. Când lacurile s-au uscat, în urma lor a rămas sare, gips și nomol care se înfățișează acum în chip de clisă (argilă). De aceea, apele sunt pe acitulburi, sărate și rele de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
rămas sare, gips și nomol care se înfățișează acum în chip de clisă (argilă). De aceea, apele sunt pe acitulburi, sărate și rele de băut. în unele văi sunt izvoare cu pucioasă și puțuri de păcură. Abia spre răsărit de uluc începe iarăși altfel de pământ.” (George Vâlsan) “Nicăieri nu se vede mai bine cum s-a încrețit scoarța pământului, adăugând bârne noi Carpaților, ca în județul Prahovei. Dealul Băicoi este ca un fel de val, care abia acum se înalță
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
faimă. Ulița copilăriei Ionel Teodoreanu (fragmente) „Ulițile de căpetenie ale târgului au slujitorii lor: măturători care le piaptănă, stropitori care le spală, meșteri care le sulimenesc cu smoală și asfalt. Ea se slujește singură. Își toarnă apă de ploaie prin uluce; își potrivește părul cu vrăbii; și chipul ei firesc e. Trufașe de numele lor, celelalte uliți au silit porțile caselor să li-l învețe și să li-l rostească statornic. Și porțile, cu guri de tablă sau de lemn, îl
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
am spus, mai înainte, ne oprim... Imaginația pornește hai-hui... Sunt gata să jur că aud scârțâitul roților morilor purtate de vântul care aici nu are hodină... Și... adie și acel miros anume al făinii calde de porumb ce curge pe uluc... Da’ ce faci, vere? Te văd cu privirea în zare și călcând cam în dodii... Apoi cam ai dreptate, fiindcă visam la vremurile când de aici și până hăt departe, pe toată creastra asta de deal, se înșirau - ca la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
se găseau la nu mai puțin de o poștă depărtare...Dacă luai în seamă doar apa rece scoasă cu ciutura din fântâna adâncă cu colac de piatră și era deajuns pentru un om ostenit și însetat. Vitele se adăpau din ulucul aflat în afara curții, alimentat de un izvor cu vână bogată. Luând în seamă toate acestea, se putea spune că nu-i mergea rău deloc crâșmarului. Mai pe la chindie, îl auzeai pe câte un gospodar cum își îndeamnă tovarășul de drum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
carele pentru a se pregăti de coborâre. Cu opritorile puse la roți s-au dat aproape de bouleni, îndemnându-i din când în când...In vale au tras la Fântâna cu ciutură, au oprit și au dejugat. Scoateți apă și umpleți ulucul, să se adape boii! Dați-le apoi câte un braț de otavă! Așa ca o gustărică. Masa pentru noi și pentru dobitoace...la Crâșma din drum! a poruncit moș Dumitru. După ce au terminat ce aveau de făcut, oamenii s-au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
facă cronică, poetul știe să ne sugereze într-un context fantezist sau fantastic faptele existenței, fără să uite trăirile sufletului: " Și începe să ningă leneș, afară/ Cu petale de primăvară/ O, ce durere dulce ne duce/ Gânduri de purpură peste uluce". "Leonid Dimov este un pictor căruia i s-au substituit uneltele. El strivește cuvintele și transformă lexicul într-o masă de pastă grea, în râuri bogate de uleiuri, în bizarul somptuos, și un fel de onirism flamand caracterizează visele acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]