5,586 matches
-
o vreme a dezvălu irilor : m-a șocat să aflu, spre exemplu, despre vechiul & mai vîrstnicul meu prieten, Lazăr Vrabie, că fusese, cum zice Smaragda Olteanu Într o carte, „brațul lung al K.G.B.-ului, pe lîngă madam Bulandra”. M-a uluit dezvăluirea lui M. Berechet despre același cald prieten, L.V., cum că ar fi fost...bătăuș la Securitate! Brrr!!! Da’ se ntîmplă ca să fiu la o premieră, În compania actorului V., care-mi dezvăluie, la rîndu-i, că respectivul Berechet era tocmai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Lumea literaturii colcăie de bețivi. Rusia e, după cum se știe, cel puțin În literatură, o adunătură de pitorești bețivi. Geniali sau minori , banali, ori miraculoși, eclatanți sau șterși, cabotini, ori sinceri, frumoși sau disperanți ; poemul tradus de Emil Iordache Însă, uluiește pînă și pe cititorul nedus la biserică...E un apogeu al alcoolismului, acest volum ; un monument de sinceritate ...vicioasă ; un racord timp trăit / timp povestit, rar descoperit În literatură. Și mai există, În Moscova-Petușki, o inega labil/ironică Înșiruire de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
este îndrăgostită pentru totdeauna. În acest sens, denumirea celor 9 capitole este elocventă: Dacă eu am reușit, atunci și tu poți reuși să fii sănătos!; Doar eu și trecutul meu acceptat și vindecat!; Liniște și relax interior; Capitol dedicat FOREVER ului ...; Masca noastră cea de toate zilele; Conștientizarea puterii inimii și a energiei emoționale; Salutogeneza sau misterul vindecării; Bagajul psihologic, din ce în ce mai greu de purtat; Ultimul capitol - Sinteză de final; Eu sunt ceea ce sunt și pentru mine este suficient! “Liniștea din interior
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și reumatismul poliarticular, scleroza multiplă, diabetul juvenil sau altele. De fapt, se face deseori confuzia dintre lupus și reumatism, pentru că este greu de diferențiat. Nu există un tratament specific pentru că nu se înțelege această boală. Sistemul imunitar în cazul lupus ului este perfect din punct de vedere analitic, dar singura lui problemă este că nu-și cunoaște sarcinile de serviciu. El știe că trebuie să muncească și atacă propriul organism pe care îl distruge, vizând organele vitale (rinichi, ficat, inimă, plămâni
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
oamenii nu lunecă de-a lungul burlanelor și pervazurilor ca niște fulare luate de vânt, nu Încremenesc În pânde ca niște statuete Îmbrăcate În blană, pentru ca apoi să se năpustească În urmărirea șoarecilor, a șobolanilor și a hamsterilor, ultimii Încă uluiți de faptul că lumea aceasta nouă și imensă nu se rostogolea sub pașii lor. Apoi, când sălbăticiunile din Grădina Zoologică s-au emancipat, puteai vedea pantere cățărate pe stâlpii de iluminat, dând cu laba după câte-un porumbel, girafe păscând
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
estetice, Îngropat la mare adâncime lângă albia râului Los Angeles, la mică distanță În aval de barajul de la Sepulveda. Astfel, În dimineața zilei de 2 aprilie, Începând cu ora aproximativă 07:39, cei mai matinali locuitori ai orașului au asistat uluiți la defilarea unui șir impresionant de sloiuri transparente din silicon, soluție salină, elastomeri, spumă poliuretanică, gelatină și jeleu, adică tot ceea ce burdușea până nu demult interiorul celor mai arătoase ființe din zonă, sau, dimpotrivă, ceea ce le prisosea, cum ar fi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Radu Teodorescu Poate că scriu disperarea pentru că este mai greu să fi amuzant" Bernard du Boucheron, director comercial la Aérospatiale, absolvent de științe politice și al ENA (Ecole Naționale d'Administration), a uluit publicul francez: a debutat la 76 de ani cu o carte minunată, diferită de tot ce dăduse în ultima vreme literatura lui Proust, Șarpele scurt, român distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze, în 2004. Au urmat, pe rînd, Coup-de-Fouet
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
încă era foarte tînăr și avea toată viața înainte, încercă să-l liniștească. Ăștia erau de fapt marii rebeli, țiganii, zice Dendé, parcă intrase dracu’ în ei, simțeau că-i rost de ciordeală și au dat buzna în sediul CC ului ca posedați, iar noi după ei, izbind tot ce ne ieșea în cale, paștele mă-sii Gulie, tapiserii, covoare, balustrade, tablouri, candelabre, tot huzurul. Nu v-a fost frică? întreabă Roja. Ba da, răspunde Tîrnăcop, e tot cu ce ne-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Nu toate cuvintele puteau să aline suferința. Cele mai multe erau născute, tot din suferință. Dar pentru asta, trebuia să aștepte, să se Îndoiască de sine, să se roage, să trădeze, să meargă un timp prin mâzgă, să se mire, să fie uluit, și iar să aștepte. Așteptarea, a fost pentru el, cel mai ușor lucru. N-a fost o așteptare grăbită, a fost una lungă și plină de Întâmplări. Și-a dorit-o, a luptat pentru ea. Încet, Încet, cuvintele au căpătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
luminată palid de zăpada de afară. — Da, răspunse Alexander. Da, nu știu dacă ar fi trebuit să-mi dau singur seama... dar nu, așa ceva mi s-ar fi părut de-a dreptul imposibil. Adevărul e că scrisoarea ei m-a uluit. — Nu cumva ai primit scrisoarea ei înainte să-ți dau eu telefon? Doar nu ți-o fi scris ție înainte să-mi spună mie! — Ei, nu, sigur că nu! răspunse Alexander. Dar când mi-ai telefon n-am priceput prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ea avea un corset de „văduvă veselă“, din care, la un capăt, îi țâșneau sânii uriași, iar din celălalt îi porneau coapsele mai mult decât ample. Vestimentația de-a dreptul teatrală m-a lăsat tablou - dar, la drept vorbind, eram uluit de tot ce se-ntâmpla în jurul meu și, mai presus de orice, de faptul că, după atâtea luni de discuții, îi dăduserăm bătaie și, în cele din urmă, trecuserăm la fapte. Maimuța a ieșit din baie în furoul ei scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mai văd, Kay. Îmi pare rău, dar nu-mi pot disimula sentimentele. S-a umflat de plâns: umbla prin campus cu niște cearcăne îngrozitoare sub ochii ei albaștri injectați, nu mai venea la masă, lipsea de la ore... Iar eu eram uluit, fiindcă tot timpul crezusem că eu o iubisem pe ea, nu ea pe mine. A fost o surpriză totală să descopăr că lucrurile stăteau exact pe dos. Ehei, nu-i de colea să ai douăzeci de ani și să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
jos. Mai bine n-aș fi acceptat slujba asta, se gândi ea, preferând acum, când sosise momentul plecării, coada pe scările de la Shaftesbury Avenue și veselia forțată a așteptărilor lungi În fața ușii agentului. Ridică jaluzeaua și se simți o clipă uluită de viteza cu care trecu un stâlp de telegraf, de vederea unui râu verzui, cu tușe portocalii date de soarele matinal, și de dealurile Împădurite. Apoi Își aminti. Era Încă devreme, pentru că soarele era jos, abia ițindu-se deasupra colinelor. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În Balham și de fugarele rămășițe ale accentului cockney din vocea lui. După șase ani de succes progresiv, succes ilustrat de cifrele de vânzări, două mii de exemplare, apoi patru mii, zece mii, douăzeci și cinci de mii, o sută de mii, era Încă uluit când se vedea În compania femeilor bine Îmbrăcate și nu despărțit de ele prin panoul gros al geamului din restaurant sau prin lățimea tejghelei. Scrii zi de zi, cu trudă și adesea nemulțumit, dar cu un soi de plăcere, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
marea este atât de adâncă, încât nivelul apei nu crește câtuși de puțin, chiar dacă ani de-a rândul au loc inundații, și nu scade deloc chiar dacă, an de an, este secetă. Zău așa, e tare plăcut să trăiești în mare! Uluită de ceea ce i-a fost dat să audă, broscuței din fântână i-a venit să intre în pământ de rușine pentru ignoranța ei. De la această povestioară s-a născut proverbul chinezesc "a vedea cerul din fântână", care îl atinge pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sunt în măsură să mă pronunț asupra felului în care trata dl Mutu, profesor de matematică (cel care, mai târziu, trebuie să-i fi insuflat băiatului patima pentru poezie și filosofie), mișcările copilului din burta dnei Mutu (cea care-a uluit Londra cu preparatele ei culinare, apoi cenușiul oraș Torino), dar știu precis cum tratam eu mișcările copilului din burta maică-mii, fiindcă, cu rușine vă spun, dormeam cu ea încă, profitând de faptul că tata tot lucra pe șantiere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ci sub aura de lumină a bunicului meu. Mircea Chiril fusese șef de promoție la colegiul Sfântul Sava (unde, la partidele de țurcă, era poreclit Mitică Centaurul), avusese cea mai mare medie din țară la examenul de bacalaureat (când îl uluise pe Țițeica, în public, demonstrându-i că enunțul unei probleme este greșit), absolvise primul facultatea (deși se căsătorise în anul II cu o femeie superbă, care, cu pletele ei ca mierea, ondulate, făcuse cândva să tresară gheața de pe patinoarul Oteteleșanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un pieptăn de gheață ne trecea prin blană. Era vîntul. Firește, Luweena, cu experiența ei mai limitată, ar fi trebuit să fie mai surprinsă decît mine. Mă așteptam să se chircească sau măcar să caște ochii de uimire ori să fie uluită În vreun fel, și am fost șocat s-o văd că pur și simplu miroase un pic aerul și o ia la trap după mama, de parcă era absolut normal să pășești pe Jupiter. CÎt despre mine, eu Încă mă aflam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Închis prăvălia, m-am strecurat afară din adăpost. Ușa de la TOALETĂ a rămas deschisă și În cămăruța din spate era o lumină, mai puternică decît oricare alta pe care o văzusem vreodată. La Început, am fost orbit de lumină și uluit de formele de porțelan dinăuntru. Acestea aduceau destul de bine cu altarele pe care le văzusem În Biblia pentru copii, În imagini, și am presupus că intru Într-un soi de templu. Suprafețele albe și perfecte și metalul argintiu și strălucitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
carte. Vai, cît aș fi vrut atunci să sar din ascunzătoarea mea, să strig „E la mine, domnule Shine” - aș fi avut grijă să-i spun „domnule Shine” În față - „la mine e... s-a amestecat printre cărțile de bucate.” Uluit la culme, el ar rosti bîlbîindu-se „D-dar de unde știi tu asta?” La care eu i-aș fi răspuns „Domnule Shine, pentru mine, Pembroke Books e mai mult decît o simplă librărie - e casa mea.” Ar fi teribil de impresionat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
spre cinematograf. Drumul pînă la Rialto a fost cît se poate de interesant, Într-un fel cît se poate de deprimant. Nu-l străbătusem niciodată În timpul zilei, iar acum, cînd trăgeam cu ochiul de sub clapa buzunarului În timpul mersului, am fost uluit de cît de tare urîțește lumina zilei, mai cu seamă cînd e fadă și cenușie și nu se deosebește prea tare de lumina ce se strecura prin geamurile din subsolul meu. Și nu era vorba doar de lumină. Lumea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Firește, spunea el, vom cerceta registrele farmaciilor, dar sînt convins că nu vom găsi nimic. — Individul mi-a spus că a luat informații despre mine, repetase Rowe, scos din sărite. Și a avut neobrăzarea să folosească aceeași otravă, adăugase el, uluit de ideea asta ce-i venise deodată În minte. Așa că toată lumea ar fi crezut că m-am sinucis, cu otrava ce mi-a rămas după moartea soției mele... — Pe cît Înțeleg, cozonacul a ajuns din greșeală În mîinile dumitale, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
timpul (căci trebuia să ți-l petreci Într-un fel) intrînd dimineața În vreun cinematograf, alături de alți oameni În fulgarin, iar seara stînd acasă și citind, pînă tîrziu, Magazinul de rarități al lui Dickens. La Început, Rowe fusese indignat și uluit la gîndul că cineva Încercase să-l asasineze: crima era o specialitate a lui, o caracteristică personală, incompatibilă cu locuitorii acestei lumi patriarhale și pașnice din care fusese exilat și ai cărei reprezentanți tipici păreau să fie doamna Bellairs, cucoana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
De la croitorie plecară numaidecît spre Campend Hill, lăsîndu-l pe Davis să-și plîngă melonul stricat. Domnul Prentice părea Îngrijorat și abătut. — N-a ieșit bine, spuse el. Ar trebui să-i prindem de vii, ca să vorbească. O clipă am rămas uluit de curajul lui, zise Rowe. E un curaj neobișnuit pentru un croitor... deși țin minte o poveste cu un croitor care a omorît un uriaș. Omul ăsta era mai degrabă un uriaș decît un croitor. Nu pricep de unde avea atîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
tăietura de pe cap, o a doua linie a părului aflată cu doi centimetri și jumătate mai la stânga celei originale, îmi îngreunară schimbarea expresiei. În oglinda de bărbierit pe care mi-o ținuseră în fața ochilor infirmierele semănam cu un contorsionist alarmat, uluit de propria-i anatomie deviantă. - Îmi pare rău. I-am luat mâna. - Probabil că arăt cam dărâmat. - Ești bine, zise ea. Categoric. Ești ca o victimă turnată în ceară la Madame Tussaud. - Încearcă să vii mâine. - O să vin. Îmi atinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]