199 matches
-
se opri din țăcănit. Îi făcea plăcere. —Știi tu. Niciodată nu te-ai obișnuit cu ideea că fiica ta se culcă cu o umanistă. Unii dintre cei mai buni prieteni ai mei sunt umaniști. —Numește unul. Mama ta e o umanistă. — Mama e ultima sfântă păgână. Ce mai îndrumător spiritual i-ai fost în toți anii ăștia! Știi, Jess. Chiar începe să mă sperie. Deja nu-i vorba numai despre nume obișnuite. Mă surprind însemnări din agendă, scrise de mâna mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
for the Study of Communication. 4 În același timp, ideea succesului instituțional al comunicării trebuie și ea nuanțată. Analiza noastră relevă faptul că, în perioada avută în vedere, a existat o confruntare între o perspectivă științifică asupra comunicării și una umanistă (comunicarea ca disciplină umanistă sau ca știință socială). Interesant este faptul că există și a treia perspectivă, în care comunicarea este considerată o disciplină profesională, situată pe același palier cu teologia, afacerile, asistența socială (potrivit ultimului sondaj disponibil cu privire la programele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
poate atinge patru niveluri: a. nivelul prieteniei: b. nivelul întâlnirii; c. nivelul altruist; d. nivelul erotic. Nivelurile cele mai adecvate unei relații terapeutice și de ajutor consideram ca sunt alături de acești autori - nivelul întâlnirii si al altruismului. Respectul reciproc Viziunea umanista (Maslow, Rogers) este cea mai generoasa pentru conturarea contextului filozofico-psihologic în care se poate manifesta consilierea. Situarea consilierului într-o poziție de superioritate sau inferioritate față de consiliat denaturează relația și afectează principiul respectului reciproc. Principiul adevărului personal „Adevărul personal” este
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
în engleză... Monografia Urmuz a lui Nicolae Balotă (1970) poate fi considerată - pe acest fundal - ca o recuperare polemică. Volumul Lupta cu absurdul, care include și o parte a monografiei despre Urmuz, sugerează — prin titlu și prefață — o replică autohtonă „umanistă” și „optimistă” la absurdul produs de „alienarea capitalistă” occidentală. Monografia sintetizează datele biografice disponibile în acel moment, schițează o analiză a receptării și propune un set de interpretări din perspectivă tematică, filozofică, mitocritică, psihanalitică, estetică ș.a.m.d. Ele au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cît recuperarea și promovarea ei din ultimele decenii se resimt - nu mai puțin - de pe urma amintitului complex. Istoricizarea postbelică a avangardei românești s-a produs în mai mulți timpi, sub presiunea unor contexte culturale și ideologice favorabile: 1) recuperarea estetică și „umanistă” din perioada așa-numitei destinderi poststaliniste pe fondul clasicizării europene a avangardelor și al emergenței europene a literaturii absurdului; 2) recuperarea protocronistă (în anii ’80) a „precursorilor” avangardiști autohtoni ca expresie a priorității unei culturi naționale mici în fața dominației marilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este un model uman, ergo are puterea în societate (sau este legitimată să pretindă acest lucru). Apoi, se consideră că această calitate de „model” nu ți-o poate conferi decît cultura - în sensul evaluativ de „cultură înaltă”, în primul rînd „umanistă”. Așa s-a con struit acea noblesse d’Etat a națiunii române, recrutîndu-și membrii inițial din boierimea „școlită la Paris”, apoi lărgindu-și baza de recrutare prin instituția școlii naționale. Doar că acest învățămînt a produs în România, între 1921
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
J.G. Ballard și Thomas Pynchon; muzica rock, cultura drogurilor și cultura computerului au reprezentat și ele surse și influențe de o deosebită importanță în stilul scriiturii. Toți acești autori provin din medii foarte diferite, unii avînd o formație științifică, alții umanistă, alții de muzicieni rock și toți par să fie familiarizați cu curentele contraculturale de opoziție. În ciuda modului diferit în care privesc lumea, a atitudinii lor față de politică, a diferențelor în privința stilului și a atitudinii, scriitorii ce aparțin curentului cyberpunk au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sultanul a decis să se adreseze direct împăratului Francisc al II-lea, "dans une forme tout à fait amiable, articulant le chagrin de Șa Hautesse sur l'effusion du sang humain" (s. Ven.C.)107. La acest argument, de factură umanista, sultanul a mai adăugat și altul, anume "la stagnation du commerce"108. Austria a declinat, însă, oferta sultanului, invocând "l'éloignement excessive de Constantinople et la proximité des Armées ennemies"109. Astfel că peliminariile păcii franco-austriece au fost 104 Loc.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
oportunități pentru găsirea, construirea condițiilor psihopedagogice care să faciliteze cât mai eficient influențarea acțiunilor, pașilor pe diferite obiective ale educației standardizate, ale învățării cunoștințelor, ale comportamentelor în sine (cognitive, afective, psihomotorii). Dar au crescut presiunile teoretice (noile teorii cognitiviste, constructiviste, umaniste ale învățării) și practice (noile așteptări socio-profesionale, complexitatea noilor contexte), mai ales în sens formativ astfel, pentru finalitățile prioritare de esență calitativă (capacități, competențe, atitudini). În acest sens, educatorul cercetează acum diferite ipoteze, soluții metodologice de construire a conceperii și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nici măcar cu cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care și le ia sînt, doamne !, cu toate umaniste. Umanitarismul totalitar este privit de autor ca cea mai periculoasă formă de dictatură. Este o dictatură morală. Ea pune ordine, odată pentru totdeauna, în viața tulbure, plină de indecizii, de neprevăzut, de libertate în fond, a sentimentelor noastre. "Mașina de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
verde spune Serge Doubrovsky referindu-se la autoficțiune. Dar sexul, ca și omul, a fost mereu idealizat, Înălțat la rang metafizic - există chiar o carte numită Metafizica sexului, a lui Julius Evola). Unii, cu spirit occamian, ar considera o minciună “umanistă” această investire. Este o minciună, adică, să izolezi sexul de contextul anatomic, de registrele de limbaj În care se Întrebuințează cuvintele ce-l desemnează. Tandemul etic-estetic, redutabil Întotdeauna, acționează și acum, dar altfel orientat. Întotdeauna binele a fost legat substanțial
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și scandal ale lui Michel Houellebecq). și, nu În ultimul rînd, există o scriitură a memoriei (la care participă și celelalte enunțate mai sus), o literatură a fluxului conștiinței, a interiorului trupesc și sufletesc, o literatură cît se poate de umanistă În fond, a unui individ care se definește În primul rînd sexual. Reprezentantele sexului mult-rîvnit au ajuns acum la conștiința unei autonomii sociale, la o emancipare identitară care le permite să nu mai scrie pornind de la masculin, polemic (cum făcea
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
altă parte, ea nu este așa ceva fără să o vedem contribuind la formarea noilor comportamente colective. Cf. Pierre Francastel, Pictura și societatea. Nașterea și distrugerea unui spațiu plastic, Gallimard, Paris, 1965 și, mai ales, Erwin Panofsky, Eseuri de iconologie. Teme umaniste în arta Renașterii, Gallimard, Paris, 1967 (trad. în franceză de B. Teyssèdre). 91. Georges Devreux, Eseuri de etnopsihiatrie generală, Gallimard, Paris, 1969. Vezi și Robert Kaufmann, Milenarism și aculturație, Ed. de l'Institut de Sociologie, Bruxelles, 1964. 92. "În mit
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Inclasabil, Lupasco era considerat filosof de către fizicieni și fizician de către filosofi, și mai rău încă, de dreapta de către intelectualii de stînga și de stînga de către cei de dreapta. La intersecția culturii franceze cu cea română, a culturii științifice cu cea umanistă, Lupasco prefigurează ceea ce Jean-François Malherbe numește un "nomad poliglot"1, figură emblematică a unei Europe în căutarea identității și a unei lumi suferind de globalizare. Problema relațiilor dintre Stéphane Lupasco și Gaston Bachelard (1884-1962) constituie un mister încă neelucidat. Bachelard
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
puterea supranaturală și e nevoit să ducă o viață dublă; de aici, conflictul dintre natura supraumană și latura umană. Eroul mitic se ridică deasupra patriotismului, pentru că slujește umanitatea în general. Supereroul dă dovadă de patriotism, întrucât, deși misiunea sa este umanistă în general, el trăiește într-o țară (America) căreia îi este mai devotat decât oricărui alt loc de pe pământ. Potrivit opiniei lui Gary Engle, Superman este "marele erou american", deoarece "numai Superman este personajul în care se regăsesc la modul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
căreia să-i fim martori. Deși pasionat de literatură (încă din școală fusese încununat cu onoruri pentru producțiile sale literare), a fost târât, ca atâția alți talentați tineri ai timpului acela, de tăvălugul educației politehnice, anormal dezvoltate atunci în comparație cu cea umanistă, și care îmbia cu soluții de carieră mai facile. Nu s-a simțit confortabil în mediul Universității "Gh. Asachi", mai strict și mai conservator, și de aceea s-a dedicat complet fabuloasei experiențe jurnalistice a Opiniei studențești. E greu de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
unor colective transdisciplinare în care să existe specialiști din toate domeniile științei. Acest lucru ar fi în avantajul ambelor categorii de intelectuali întru-cât reamintim că noțiunea de cultură nu se limitează numai la una din cele doua tipuri de culturi: umanistă sau tehnica. Există în mod cert o cultură și o istorie a tehnicii și a științei care este mai puțin cunoscută și dezvoltată. Vom da câteva exemple ca să se înțeleagă ce pierderi uriașe în cunoașterea lumii suportă întreaga umanitate din cauza
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
grupuri de cercetare mobilizate pentru aceleași obiective". Cultura, definită drept "capacitatea unei societăți de a se cunoaște pe sine însăși", se afla în centrul interesului acestui grup care voia să remedieze problema constatată, că "două culturi", cea științifică și cea umanistă, se ignorau adesea una pe cealaltă. La întrunirile colocviului Cercetare și Tehnologie, a fost vorba despre CESTA și despre misiunea sa de informare asupra tehnologiilor de vîrf. Acest colocviu, ale cărui Zile naționale au avut loc de pe 13 pe 16
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
filosofiei politice și al eticii au fost publicat, în numeroase reviste. Jonathan Berg este lector de filosofie la University of Haifa și se ocup] de studiul logicii filosofice și al filosofiei aplicate. PuruÌottama Bilimoria pred] în cadrul Facult]ții de Stiinte Umaniste din cadrul Deakin University din Victoria, Australia. Este autorul lucr]rii Sabdapram³ña: Word and Knowledge, se ocup] de studiul filosofiei indiene, al eticii, al hermeneuticii interculturale și al filosofiei religiilor. Este coordonatorul unei serii de c]rți asupra Gânirii indiene. Bernard
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Australian Național University. Este editor asociat la revista Ethics și autor a numeroase c]rți din domeniul teoriei politice și al eticii aplicate, inclusiv al recentei apariții No Smoking: The Ethical Issues. Jean Grimshaw pred] în cadrul Facult]ții de Stiinte Umaniste a Bristol Polytechnic. Este autoarea c]rții Feminist Philosophers: Women’s Perspectives on Philosophical Traditions și lucreaz] în domeniul filosofiei, al studiilor culturale și al studiilor de gen. Lori Gruen este doctorand] în filosofie la University of Colorado, Boulder, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici măcar cu cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care și le ia sînt, doamne !, cu toate umaniste. Umanitarismul totalitar este privit de autor ca cea mai periculoasă formă de dictatură. Este o dictatură morală. Ea pune ordine, odată pentru totdeauna, în viața tulbure, plină de indecizii, de neprevăzut, de libertate în fond, a sentimentelor noastre. "Mașina de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
acestei construcții ideologice, chavismul se putea defini pe sine ca fiind în opoziție cu capitalul internațional și cu neoliberalismul globalizat, fără să respingă capitalismul sau pe capitaliști în sine. Într-adevăr, Chávez a ajuns la putere promovând o economie mixtă "umanistă", care împrumuta elemente de la ambele modele de dezvoltare capitalist și socialist, cu o piață eliberată de controlul monopolist și cu un stat axat pe dezvoltare, angajat să susțină producătorii naționali publici și privați (vezi Blanco Muñoz, 1998: 611-14). Această poziție
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a dinamicii sale, devine o iluzie teoretică și de hegemonie lingvistică. Istoria e pentru acțiune, nu atât pentru arta narativă. Ar fi util să înțelegem istoria ca un raport mutual între tehnicități și socio-umane, între o gândire fizico-matematică și una umanistă, între abstract și concret. Idealul unei "unificări a cunoașterii", la care visează pozitiviștii de ieri și de azi, nu se poate atinge decât printr-o investigație sub raport istoric și filosofico-lingvistic, iar, o să râdeți, drumul spre acest ideal nu poate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se dezvolte medicina infantilă. Spre sfârșitul secolului (1796), se începe vaccinarea antivariolică. în vol. II al cărții sale, austriacul Johann Peter Franck se ocupă de sănătatea și ocrotirea copiilor. Ecoul luminiștilor literați și filosofi, fără sisteme, dar cu idei novatoare, umaniste și cu implicații medicale, se înregistrează și în schimbarea concepției despre bolnavii mentali, despre ameliorarea condițiilor și tratamentului din casele de forță, despre care Mirabeau (1749 - 1791), advocatul Revoluției și apărătorul acestora, scrie în 1788, că în Anglia sunt priviți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]