460 matches
-
hoardele primitive, până la grupurile și instituțiile moderne) și operaționalizat pe plan spiritual-simbolic în valorile sociale. Ca entitate umană autentică, individul nu poate fi conceput în afara relațiilor cu ceilalți. După cum am mai menționat, procesul de socializare este, implicit, și unul de umanizare, cazurile nefericite de copii crescuți în sălbăticie sau totală izolare demonstrând acest lucru. Soliditatea și acuitatea trebuinței de afiliere sunt dovedite de frustrarea ce survine în cazurile de izolare forțată. Trebuie subliniat că solitudinea voluntară este pasageră, iar cea cronică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că făr’ de ertăciunea voastră nu voiu putea grăi”. Mobilul ales de Voievod pentru zidirea laudei aduse mamei sale este simplu, impunător însă prin măreția lăuntrică a esenței sale pur omenești: necurmata trudă și osteneală ale femeii mame, transfigurând, prin „umanizare” firește, sentimente și atitudini eterne precum dragostea, generozitatea și spiritul de sacrificiu. Un loc comun intrinsec recomandat de retorică, utilizat cu abilitate (și corect înțeles de traducătorul în românește din prima jumătate a secolului al XVII-lea) îl ajută pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
studiile de igienă mintală. Fig. Punctul (momentul istoric) de descărcare critică - „criză” Civilizația de consum (confortul) Asigurarea socio-culturală Degenerarea prin prosperitate Bolile de civilizație (nevrozele) Evoluția confortului (cultura materială) Evoluția siguranței (socio-economică) Evoluția culturii spiritualo-sufletești a personalității umane Natura Descărcare Umanizare Cultura 1) Descărcare prin unelte, foc 2) Descărcare prin sedentarism 3) Descărcare prin revoluția industrială 4) Descărcare prin automatizare Sec. XX Etapa biopozitivă Etapa bionegativă 3. Factorii de sanogeneză Prin factorii de sanogeneză se înțelege totalitatea factorilor, individuali sau de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavul de libertate, de a nu-l scoate din mediul familial și social, poate chiar - în unele cazuri - nici din circuitul profesional. În ceea ce privește situația bolnavilor cu evoluție clinică îndelungată și spitalizare prelungită, se va căuta îmbunătățirea condițiilor de internare prin „umanizarea spitalelor de psihiatrie”, evitându-se organizarea și modelul de funcționare de tip „azilar”. Spitalele trebuie să aibă un caracter de „instituții deschise”, cu o largă și directă comunicare cu familia, societatea și organismele de protecție și asistență socială. În aceste
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unei solicitări sau indicații din partea medicului. Din aceste echipe fac parte medici, asistente medicale, kinetoterapeuți etc. Scopul acestui concept modern, alternativa complementară la spitalizare, este pe lângă cel de reducere a costurilor generate de spitalizarea prelungită sau inutilă și cel de umanizare a actului medical. Păstrarea pacientului în mediul său, în casa sa, în anturajul său social și aducerea actului medical la patul bolnavului s-a dovedit benefic în multe cazuri atât pentru pacient cât și pentru familia sa. Printre cauzele care
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
arta paleoliticului superior din grotele franceze (La Madelaine des Albis, Gabillou, Chauvet etc.) (V. Chirica, 2004 a, p. 115-117) (fig. 10/3), și din neo eneoliticul carpato-balcanic ( Bilcze Zlote Ucraina, Tîrgu Ocna-Podei, Neamț) (fig. 10/1, 2). După opinia noastră, umanizarea elementului uranic - taurul, s-a făcut pentru prima dată în cadrul artistic și religios al comunității de la Ruginoasa-Iași, prin umanizarea taurului celest, așa cum a fost pictat pe vasele cu reprezentări tipice (fig. 10/4) (V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008). Așadar
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
fig. 10/3), și din neo eneoliticul carpato-balcanic ( Bilcze Zlote Ucraina, Tîrgu Ocna-Podei, Neamț) (fig. 10/1, 2). După opinia noastră, umanizarea elementului uranic - taurul, s-a făcut pentru prima dată în cadrul artistic și religios al comunității de la Ruginoasa-Iași, prin umanizarea taurului celest, așa cum a fost pictat pe vasele cu reprezentări tipice (fig. 10/4) (V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008). Așadar, așa cum apreciază și J. Cauvin (1997, p. 48), „il y a deux figures symboliques dominantes, la Femme et la
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Motto : Lumea Închisorii este o lume dură, câteodată necruțătoare. O finalitate a acestui loc ar trebui să o constituie acele măsuri de umanizare a vieții carcerale care, departe de a Înlătura riscurile vin În sprijinul resocializării deținuților, contribuind la schimbarea mentalității și a climatului necesar respectării drepturilor omului. Perceput ca ,,specie care se plânge”, deținutul apare Încă pentru neavizați, Într-o lumină Întunecată
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
abordare mai rafinată a realității procesului de formare umană; două dintre criticile aduse frecvent modelului tylerian - centrarea exclusiv pe obiective și ghidarea inflexibilă a procesului formativ pe direcția lor - au fost luate în considerare și „umanizate”. Limitele și metodele acestei „umanizări” sunt discutabile. Modelul Hildei Taba le permite profesorilor să se implice în planificarea curriculumului și în selectarea obiectivelor pe parcursul procesului. Brandy (1989, 1995) a studiat modul în care educatorii (care desfășoară activități în curricula elaborate pe baza principiilor stabilite de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trecea în revistă ultimul „secol de cercetări pedagogice și curriculare” și plasa contribuția lui Harris pe un loc extrem de onorabil din punct de vedere științific și practic. Eseul lui Maxine Greene „Curriculum and Consciousness” era o strălucită pledoarie filosofică în favoarea „umanizării curriculumului”. Studiul lui Philip H. Phenix „Transcendence and the Curriculum” mergea mai departe, argumentând teza necesității de „a spiritualiza curriculumul” și de a-l concepe ca un „text teologic”. Ralf F. Goldman, William H. Weber și Harold J. Noah analizau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe raționamente aristotelice și carteziene. Dezvăluirea posibilităților „cunoașterii estetice” i-a permis lui Eisner „reîntregirea curriculumului”. El a cerut vehement „punerea în drepturi” a artelor și a „cunoașterii estetice” în structura curriculumului. A făcut-o „în numele personalității umane” și a „umanizării curriculumului” prin reîntregirea lui cu dimensiunea estetică - aceasta fusese eludată și surghiunită încă de la începuturile curricula moderne. Pozitiviștii erau pe cale să caricaturizeze curriculumul prin diverse modele simplificatoare. Eisner i-a criticat aspru și a încercat să-l reînnobileze prin completarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Revenit în țară, întemeiază un „cenaclu revoluționar” de mare răsunet, ce organizează șezători în toată țara. Din 1973, când poetului i se încredințează direcția săptămânalului „Flacăra”, cenaclul primește numele acestuia și faima lui, într-un anume sens eficientă și în „umanizarea” ideologiei oficiale, crește neîncetat. Aici promovează poezia contemporană, lansând numeroase talente, atât literare cât și muzicale. Dar în anii ’80 revista și cenaclul întrețin și intensifică până la limitele excesului și ale imposturii cultul familiei Ceaușescu, concomitent cu semnalarea, pe de
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
beneficii suplimentare. • Asimilarea ca finalități proprii. Un sistem poate să-și însușească, pe lângă finalitățile sale constructive, și finalități laterale. Este vorba de funcțiile sociale pe care întreprinderile actuale tind să și le asume tot mai mult sau de orientareaacestora spre „umanizarea muncii”, spre creșterea calității umane a muncii. Familia poate să-și însușească drept finalitate stimularea unei atitudini responsabile față de muncă a membrilor săi, participarea lor activă la viața colectivității. Ca rezultat al influențelor reciproce laterale, are loc un proces de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizare socială mai integrat, caracterizat printr-o armonizare mai organică a părților componente ale sistemului social, prin depășirea autonomizării lor, a concurenței dintre ele; este purtătoarea unei organizări sociale centrate pe om. Din acest motiv, sociologia acordă o mare importanță umanizării mijloacelor. Nu numai scopurile trebuie să fie umane, ci și mijloacele. Nu se poate realiza bunăstarea colectivității sacrificând, în procesul de producere a acesteia, bunăstarea și fericirea participanților. Umanitatea mijloacelor reprezintă pentru sociolog un scop în sine. Se remarcă aici
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1859). În acest text, el redă sintetic principalul rezultat la care ajunsese cu mai bine de 15 ani în urmă, prin regândirea critică a teoriei sociale hegeliene... Societatea se constituie pe o bază naturală: specia biologică umană și mediul natural. Umanizarea nu anulează datul biologic, ci doar îi schimbă condițiile de existență. Din această cauză este absolut necesar, în explicarea societății, să se pornească de la o analiză a caracteristicilor speciei umane, a principalelor ei necesități care constituie baza organizării oricărei societăți
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cadrele marxismului au fost transfugii politici În Vest ce au devenit indezirabili și cenzurați În țară. Totuși, o anumită opoziție a Început să se resimtă, cu surdină, pe măsură ce iluziile reformiste ale sociologilor se destrămau În contact cu rezistența sistemului la umanizarea relațiilor sociale, la democratizare, la creșterea calității vieții etc. Se pot identifica câteva strategii defensive construite de sociologi În cercetările efectuate: a) ,,stratagema” caracterului local al investigațiilor care le permitea cercetătorilor să descopere probleme sociale, disfuncții variate, ca, de exemplu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
românești, locale și sectoriale. Sociologia a primit de la Început un suport pozitiv deosebit și din partea colectivității, În așteptarea ei de a contribui la Îmbunătățirea condițiilor de viață. Noua tehnocrație a văzut În sociologie un instrument de creștere a raționalității și umanizării sistemului și, În ultimă instanță, de creștere a statutului său social În relația cu clasa politică. Și clasa politică a văzut În sociologie o resursă de modernizare a societății socialiste și, unii, chiar de utilizare a ei În lupta Împotriva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sarcina comună. Din aceste interacțiuni, din acest „joc al mai multora” se naște Însă și cooperarea, asumarea responsabilităților, pot rezulta Întâlniri exemplare, legături afective, recunoașteri. Grupul e deci un spațiu comun care stimulează experiențe culturale, procese de civilizare și de umanizare, construcții socioafective ce generează nașterea unor contexte, o istorie comună. Dar poate deveni și spațiu al crizelor sterilizante și distructive, soldate adesea cu suferințe. Fiind atât de proteic, grupul se prezintă ca un spațiu al tuturor posibilităților de interacțiune socioafectivă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
propria valoare, un învingător cu „sistem”, care vrea să se impună, să domine și să cucerească, dar un Zarathustra al iubirii, un războinic al binelui, un ortodox vrăjitor al lumii, care visează „o revoluție a sensibilității, a emoției, a simțirii”, „umanizarea” unei lumi „dezumanizate” de „înstrăinare”, „nesimțire”, „lehamite”, boli grave ale lumii în care trăim. Salvarea este tot iubirea: iubirea care vrăjește, care transformă, nu doar individul - „iubirea este înainte de toate o experiență arhetipală și doar mai apoi o experiență personală
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
mai apoi o experiență personală” -, dar și lumea înconjurătoare, iubirea care se dăruiește și care contopește. Manualul... își propune să „educe” și să „convingă”, dar este și joc imprevizibil, între liniște și neliniște, o luptă în care „autorul” provoacă, strategic, umanizarea prin sensibilizare a „interlocutorului”. Nu întâmplător textul se joacă, la propriu și la figurat, între persoana întâi și a doua: „tu” (un „tu” impersonal, reflexiv) îl desemnează pe „eu” pentru că eu și tu, autor și cititor, eu și celălalt eu
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
la ora 20 pe Canal+, cu cotă de audiență foarte ridicată. Jacques Chirac, cu inocență deliberată, a spus la Salonul Agriculturii: „Mâncați mere!” Contrar tuturor așteptărilor, acest slogan simplu, care ar fi putut să-l facă ridicol, a contribuit la umanizare imaginii lui. Gesturile lui René Lévesque au fost interpretate în raport cu cele ale lui Jean Chrétien, Pierre Elliot Trudeau, Jacques Parizeau, Bernard Landry, Jean Charest și Mario Dumont. În gesturile lui René Lévesque apărea o ritornelă, și anume un gest conștient
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
configurații organizaționale, iar cel de-al doilea - în succesiunea generațiilor de practici manageriale. Tipologia de modele organizaționale prezentată arată că acestea au evoluat în direcția unei creșteri a gradului lor de întemeiere pe cunoaștere, înțeleasă și ca o tendință de umanizare progresivă 22, convergentă cu orientarea antropocentrică a sistemelor informatice. Cât timp această evoluție s-a inspirat din paradigma organizației bazate pe control și autoritate, ea a putut fi susținută prin reproiectări ameliorative ale configurațiilor de tip ierarhic, specifice capitalismului industrial
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unei varietăți de tipuri și caractere, dintre care fiecare este o verigă în lanțul complicat al relațiilor sociale. Marin Preda a găsit calea justă de a învinge nivelarea caracterelor, schematismul personajelor, nu în invenția de conflicte artificiale sau în falsa umanizare, ci în tipizarea în fiecare personaj a unei laturi, a unui fenomen al realității, fermitatea revoluționară (Anghel) sau impulsivitatea și lipsa de vigilență (Pascu), ardoarea luptei țărănimii sărace pentru colectivizare (Ilie Barbu) sau ezitarea și neîncrederea celor care suferă de pe urma
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Campus. - Arme care nu sunt arme. În: Viața românească, nr.3, apr. 1952 39. Al. Oprea. - De la necunoașterea vieții la denaturarea ei. Idem. 40. Mihnea Gheorghiu - Un realism cu...mănuși. Idem, nr.5, mai, 1952 41. S. Damian. - Împotriva falsei umanizări a eroilor în literatură. În: Contemporanul, nr.32 (305), 8 aug. 42. Mihai Gafița. - Cunoașterea vieții - chezășia zugrăvirii ei veridice. În: Viața românească, nr.8-9, aug.-sept., 1952 43. N. Tertulian. - O nuvelă remarcabilă. În: Contemporanul, nr.41 (314). 10
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
coloritul epocii și, nu în ultimul rând, ideile ce se ascund în spatele nenumăratelor fapte, așa după cum, mai târziu, Johann Sebastian Bach avea să aducă prin muzica sa nu numai o nouă concepție artistică, ci și o altă substanță psihologică, anume umanizarea divinului, definind astfel o epocă ce tindea să interpreteze existența prin prisma umană. În această etapă de tranziții, Erasmus este al Europei și Europa a lui Erasmus, colosala aventură a sufletului și minții sale aducându-ne în față imaginea primului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]