462 matches
-
mâncare/ Dar viul ou, la vârf cu plod/ Făcute să-l privim la soare!" (Oul dogmatic); 4. Conflictul dramatic al ființei umane între contemplația apolinică și trăirea dionisiacă se rezolvă prin armonizarea lor; ideea devine "muzică a formei în zbor" (Umanizare); 5. Lumea pitorească, de inspirație balcanică sau autohtonă în poezia Nastratin Hogea la Isarlâk, meditație asupra stării de solitudine, în cetatea Isarlâk, simbol al unei lumi mai drepte; 6. Povestea unei iubiri pătimașe a unei tragicomice domnișoare care-și cheamă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este dialogul dintre Harap-Alb și celelalte personaje. Este sensibil în relație cu Sfânta Duminică, are însușiri miraculoase, între care și aceea de a înțelege graiul animalelor și al insectelor. El se sfătuiește cu calul, care-l scapă de multe necazuri. Umanizarea personajului se face prin arta narațiunii, caracterizată de umor și oralitate, prin cuvinte și expresii populare, regionalisme: "se vede că mi s-a apropiat funia de par", zicători, proverbe și fraze rimate: "să-l văd când mi-oi vedea ceafa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mocneau de mai multă vreme și erau motivate de dezacordul lor față de unele acte de politică internă și externă românești, apreciate ca fiind "contrare intereselor lagărului socialist". În afara cazului "Cehoslovacia", voi mai aminti doar câteva: măsurile de "liberalizare" și de "umanizare" a regimului (condamnarea cultului personalității; o oarecare slăbire a controlului ideologic și a cenzurii, urmate de o "invazie" de filme străine și de traduceri din literatura occidentală etc.); îmbunătățirea relațiilor cu țările capitaliste dezvoltate; politica de coexistență pașnică, de "dezarmare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
este prezentarea unui peisaj care este realist, reflectînd ceea ce este perceput în fapt și, în același timp, interpretînd priveliștea într-un mod specific, pentru a putea fi asimilată de personaj. Exemplul d) are aproximativ aceleași caracteristici. Se observă aici o umanizare a spațiului. FP ("eul") observă obiectul într-o măsură mai mică și îl interpretează mai mult. Se referă la un obiect al fanteziei cu care FP ("eul") este vag familiarizat din literatura și pictura religioasă, pe care îl poate adapta
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o delicatesă căpătată în dar de la un consângean de-al ei din complex, ceea ce n-o împiedică să se lase copleșită de frumusețea lumii enorme care i se dezvăluia între cer și pământ, între cer și Marea Nordului. Aceste simptome de umanizare sunt considerate de cei din Noile State o monstruoasă disidență subumană, dar nu și de Amlis Wess, din aceeași rasă cu Isserley și sosit cu o navă la fermă, în calitate de reprezentant al celei mai mari Corporații din lume. Amlis este
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Motto : Lumea Închisorii este o lume dură, câteodată necruțătoare. O finalitate a acestui loc ar trebui să o constituie acele măsuri de umanizare a vieții carcerale care, departe de a Înlătura riscurile vin În sprijinul resocializării deținuților, contribuind la schimbarea mentalității și a climatului necesar respectării drepturilor omului. Perceput ca ,,specie care se plânge”, deținutul apare Încă pentru neavizați, Într-o lumină Întunecată
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
căruia raporturile existențiale între om și diavol sunt dominate de o ambiguitate structurală ce are ca scop să favorizeze trecerea atributelor psihico morale de la un personaj la celălalt. De aici decurge atât posibilitatea de ,,îndrăcire’’ a celui dintâi, cât și ,,umanizarea celui de-al doilea’’, astfel are loc ,,laicizarea’’ în dublu sens a sacrului. Disputa tensionantă între spiritul satanic și cel uman dezvăluie decizia fiecăruia de a se substitui celuilalt demonstrându-și în acest mod superioritatea. Întreaga construcție se raportează la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pozitive asupra randamentului numai până la un anumit nivel al accentuării diviziunii, dincolo de care efectele ei pozitive scad. Deci, se poate presupune existența unui punct optim al diviziunii muncii, care impune câteva precizări privind relația diviziunii sociale a muncii În procesul umanizării ei. În primul rând, stabilirea unui punct optim al diviziunii sociale a muncii nu trebuie să aibă ca unic criteriu randamentul În muncă, performanța profesională. Principalul criteriu de stabilire a gradului optim (și a tipului) de diviziune socială a muncii
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ca o desfășurare de forțe pe tabla de șah. Poate ceva mai interesant este poemul Inimi al lui Florin Lucescu, poem ce se situează undeva între poezia de inspirație baudelairiană și cea modernistă a generației lui Ion Caraion, cu acele umanizări ale peisajului ce vin totuși dinspre suprarealism: "tăcerile svâcnind ca niște inimi speriate (...)/ rod aburul rece de moarte/ al craniilor - eu trec mai departe"142. Pe aceeași pagină, se găsește Epilog de Mihnea Gheorghiu, un text în care se adoptă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pare că se clatină ferestrele (...)" (Coșmar). Versurile reluate într-un straniu refren sugerează o rece descompunere, o dezintegrare a textului: "În 1939 - ce toamnă!", "Ce toamnă!" (Cartierul din fotografie). Devastarea pe care o produce războiul a devenit un fapt comun. Umanizarea grotescă a peisajului revine și ea ca un laitmotiv violent al poeziei lui Ion Caraion: "Parcă ierburile răsar cât cârjele și se țin după noi/ cu unghiile, cu ghearele, cu dinții cât o seceră." (Coșmar). Viziunile coșmarești asaltează eul cu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
intelectuale ale unei civilizații (ale unui nivel de existență al unei comunități) și se concretizează în suma cunoștințelor achiziționate care permit dezvoltarea simțului critic, a gustului, a judecății etc. Cultura presupune deci detașarea de natură, etapele culturii fiind etape ale umanizării, ale înălțării spirituale a omului, prin explicarea și valorificarea în raport cu sine a lumii. În practica socială, cultura se realizează, mai întîi, ca reflectare în conștiință a proceselor, a faptelor și a elementelor naturale și sociale, presupunînd activitatea de înțelegere și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În general, dar cel montan În special, exercită o mare forță de atracție asupra omului modern din marile aglomerări urbane. De aceea, așezările omenești din zona montană a Carpaților Meridionali În special, cele răsfirate, care prin colorit, prin efectul de umanizare a spațiului și prin condițiile de cazare (aflate În pensiuni turistice și agroturistice), prin unele produse sau explicații (asupra zonei) ce sunt oferite de locuitorii acestora, se constituie ca factori cu forță de atracție turistică, inclusiv prin unele obiecte din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mascul la moț, picioare rășchirate, țeapăn, biserica Budăi grîu verde în dominanta transport, Sîrca livadă, siloz în module cilindrice, numai frumusețea lucrurilor condamnate, n-ar fi rău cu omul, indiferent morții altora, dacă n-ar grăbi moartea, o grăbește prin umanizare! vorbesc de moarte, vorbesc de fetele de alături, vă legați de pantaloni, i-i duce lui, cutare pantaloni nu-i plac, îi poartă aiurea, ce l-aș bate! înfumurarea meritele prisositoare, Greul Pămîntului pe jumătate verde, Tîrgu Frumos au săpat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
iar infirmarea generând un conflict de rol. Comunicarea profesor - elev este foarte importantă din punct de vedere psihosocial, având o puternică încărcătură afectivă ce facilitează apariția acelui climat psihosocial care poate amplifica sau diminua colaborarea dintre cei doi parteneri. Prin umanizarea și personalizarea interacțiunii educaționale, profesorul „devine acea persoană care creează condițiile ca elevul să se comporte într-un anumit fel, să-și pună probleme și sarcini de cunoaștere, stimulează și întreține activismul investigator al elevului. Fiecare copil trebuie văzut ca
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
sa de către receptor și de către conexiunea inversă. Comunicarea profesor - elev este foarte importantă din punct de vedere psihosocial, având o puternică încărcătură afectivă ce facilitează apariția acelui climat psihosocial care poate amplifica sau diminua colaborarea dintre cei doi parteneri. Prin umanizarea și personalizarea interacțiunii educaționale, profesorul „devine acea persoană care creează condițiile ca elevul să se comporte într-un anumit fel, să-și pună probleme și sarcini de cunoaștere, stimulează și întreține activismul investigator al elevului”. Eficiența comunicării didactice este asigurată
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
caracterului lor de deus pluviosus, se află într-un proces neîncetat de asimilare de funcții, atribute și prestigii, inițial străine lor (ELIADE 1992, 83-84). Îndrăznim astfel să afirmăm că diferitele forme de reprezentare a imaginii taurului stau mărturie unei continue „umanizări” a figurii acolitului masculin, trădând, totodată, și o multiplicare și diversificare a ritualurilor dedicate acestuia. Din acest punct se impune și discutarea evoluției încărcăturii simbolice a imaginii taurului. După cum am afirmat deja, la origine aceasta pare să fi fost legată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acel pilon în jurul căruia se articulează o viziune despre om înțeles ca personalitate dotată cu drepturi și libertăți pe care statul este obligat să le respecte, ca fiind inalienabile. Accentul pus pe demnitatea umană este esențial în ordinea modernizării și umanizării statului român. Capitolul 2 DESPRE OPORTUNITATEA REVIZUIRII CONSTITUȚIEI Câteva reflecții pe marginea revizuirii Constituției Aurelian CRĂIUȚU Reiau aici neschimbat, la invitația profesorului Sorin Bocancea, un text1 pe care l-am publicat inițial în revista 22, pe data de 27 ianuarie
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
un soi de alcool, dar și parfum natural al femelei fluturelui de mătase, poate pune pe jar un mascul aflat la câțiva kilometri. Se vede treaba că vodca nu-i de ieri de-alaltăieri... Ce să mai spun de Însăși umanizarea speciei noastre făcută, pe lângă muncă, mai ales prin cuvânt? Dacă n’avea cine-l purta? Sau purta muzica, ca și rugăciunea spre acela despre care se spune că și-a putut permite a crea, nu un om, dar Întreaga lume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
est a spus Caesar În fața Rubiconului. Și l’a trecut... Dar mai este un Rubicon, o metaforă, anume acela cerebral. Adică cel pe care un animal cu 1% creier În corpul său l’a luat drept linie de start Întru umanizare, evadare adică din lumea necuvântătoare. Ei bine eu, pisica, stau cu o lăbuță Înainte, cu alta Îndărăt peste același Rubicon cerebral, căci și eu am 1 (și ceva!)% creier... Chiar de nu’s convinsă că trebuie să-l trec, mă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de strămoșul lui arheantropul, acela care a pășit peste Rubiconul cerebral, devenind om. Păi Rubiconul e raportul dintre cele 700 de grame de creier ale aceluia și cele 70 de kilograme; tot 1%! Iarăși recunosc cu modestie că eu Încep „umanizarea“ regnului animal. Hai să Închei cu portretul meu, dar lăsând sămânță de vorbă pentru altă dată; și-mi etalez puțin blănița, pe masă, aceea din bucătărie ori chiar pe biroul lui Cristi, la căldura veiozei. Nu-i așa că e cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Nici pomeneală. Creația folclorică e colectivă numai În măsura În care generații succesive pot fi aduse În aceeași contemporaneitate; ceva cam anapoda, a pune În același rând oameni (vii) și ciolanele celor morți dacă nu cumva aceștia au fost mâncați - deh! drumul spre umanizare l’ați Început prin a fi canibali - și au devenit astfel „moțuri“, bașca omul actual cu trogloditul din peșterile de acum 50 de milenii. Mai precis, creația e absolut personală, căci Într’un sat, ba chiar o regiune, doar unul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gheruța ori de câte ori ceva nu-i e pe plac. ...Desigur, nu doar iubesc, dar și detest. Detest - paradoxal - ecologismul, pentru că entuziasmul În care acesta excelează rămâne În aer, lipsit de fundamentul cunoașterii ecologiei. Detest vânătoarea, deși asta ne-a deschis drumul umanizării, civilizării - à propos: câtă mitologie, literatură, artă a inspirat, plătind cu viața lui, vânatul... -, pentru că nu ne mai confruntăm direct cu animalul, căruia Îi deveneam la fel de lesne vânat, ci interpunem o pușcă, devenind foarte viteji cu degetul pe trăgaci (vai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
propria valoare, un învingător cu „sistem”, care vrea să se impună, să domine și să cucerească, dar un Zarathustra al iubirii, un războinic al binelui, un ortodox vrăjitor al lumii, care visează „o revoluție a sensibilității, a emoției, a simțirii”, „umanizarea” unei lumi „dezumanizate” de „înstrăinare”, „nesimțire”, „lehamite”, boli grave ale lumii în care trăim. Salvarea este tot iubirea: iubirea care vrăjește, care transformă, nu doar individul - „iubirea este înainte de toate o experiență arhetipală și doar mai apoi o experiență personală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
mai apoi o experiență personală” -, dar și lumea înconjurătoare, iubirea care se dăruiește și care contopește. Manualul... își propune să „educe” și să „convingă”, dar este și joc imprevizibil, între liniște și neliniște, o luptă în care „autorul” provoacă, strategic, umanizarea prin sensibilizare a „interlocutorului”. Nu întâmplător textul se joacă, la propriu și la figurat, între persoana întâi și a doua: „tu” (un „tu” impersonal, reflexiv) îl desemnează pe „eu” pentru că eu și tu, autor și cititor, eu și celălalt eu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
învățare să fie accelerate prin antrenament continuu și exerciții sistematice. Principiul curent promovat era acela al cooperării. Elevii trebuiau să capete îndrăzneala de a vorbi și de a vedea că învățătorul nu este o spaimă pentru elevi. Se încerca o umanizare a relației educator-educat înlaturându-se imaginea învățătorului sever. În locul clasei tradiționale, inițial împărțită pe cercuri simonitori, institutorul Creangă aduce împărțirea elevilor pe grupe, administrându-le sarcini de lucrua decvate. Nu lipseau exercițiile de o mare varietate: de analiză și de sinteză
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]