2,056 matches
-
vândă cei de la Cooperativa „Fero-Metal“ - sau pe care Încercau să le ascundă, ai fi zis după Întunericul dinăuntru, pentru că ferestrele erau mai toate acoperite cu placaje maro căcănii -, și În sfârșit a luat-o senin spre noul Bulevard al Unirii, umbrit de-o parte și de alta de opera școlii de arhitectură „Ion Mincu“. Bulevardul se deschidea larg În fața lui, prea larg pentru puținele Dacii care Îl străbăteau, lipsit de copaci, dar Împânzit de bănci, pe care vara ai fi făcut
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
prietenul lui, și cum să facă să Îi dea de Înțeles că nu știe nimic din secretul care Îl leagă de marele Carara. A ajuns În fața Casei Pionierilor cam pe la doisprezece fără un sfert, Întunericul era deplin sub copacii care umbriseră mai devreme scuarul. A stins țigara și a vrut să se așeze pe o bancă, Însă gândul că vreun sectorist zelos s-ar fi putut plimba la ora aceea din noapte și l-ar fi putut Întrebat ce caută acolo
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
un fulg. O așez cu grijă pe pat. Îi țin mâna dreaptă între mâinile mele. Iar mâinile mele sunt împreunate a rugăciune. Nebuna se uită la mine. E calmă. Liniștită. Ca o apă stă tătoare. Nici un rid nu-i mai umbrește fruntea. Pleoapele ei se închid încetul cu încetul. Devin mai grele și mai grele și mai grele. Îmi aplec capul și îi ating mâna cu buzele. Îmi ridic ochii și văd cum o lacrimă se desprinde din colțul ochiului ei
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și să revină la lectura firească,pe o bancă,în mijlocul naturii. ”E bine să înveți din greșelile altora.Viața e prea scurtă ca să le comiți pe toate”-spune un aforism.Multe lucruri înfrumusețează viața noastră,dar și multe lucruri o umbresc. Poetul Vasile Alecsandri dădea următorul sfat: „De ai vreo idee,în scris s-o pui îndată, De ai vreo iubită,condu-o la altar. Cu «lasă !»,trece vremea,iubita e uitată, Cu «lasă !»,trece vremea,ideile dispar”. Am surprins în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
față. (Dupa trei ani au divorțat). Altădată ar fi fost încântat să stea lângă ele.Acum se gândea la viitor. Sentimentele sale erau în conservare.Nansen îl sfatuia amical:“Ai câștigat continuă!Ai pierdut continuă!”.Petrecerea de la socri a fost umbrită de cearta unor membri ai familiei.Mia a plecat nervoasă,iar el a plecat cu Lila... După șase ani a reîntâlnit-o la birou pe Lila.Arăta superb.Soarele îi conferea o aură de frumusețe.Părul ei trecea de la nuațele
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cu Gerovital, le-a mai trebuit cineva ca mine, și până la urmă au adus-o, de nu știu unde, pe Imola. Când am văzut-o prima oară, am înmărmurit... zâmbet nemilos însoțit de puf mitologic pe antebrațe și pâlpâit virginal din pleoape umbrite cu albastru. Nu doar că arăta ca Afrodita coborâtă impertinent pe pământ și avea haine ca în revistele de design avangardist, dar mai și vorbea impecabil toate limbile, în special engleza. Mai întâi chiar am crezut că era americancă, iar
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Dumnezeu. Prăbușirea bărbatului singur este evidențiată adesea prin beție (beția poate da seama și de existența unei singurătăți în doi). Prefer însă bărbatul bețiv femeii acre; e mai ușor de suportat. Căința este apanajul celor puternici; gesturile celor slabi sunt umbrite de frică. ٭ Emmanuel Lévinas sugerează că locuința joacă un rol important în constituirea interiorității, în constituirea eu-lui. Ceea ce înseamnă că există o strânsă legătură între casă și egoism. Pe linia reflexivității, putem spune că deseori în casa sa omul se
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
proces al comunismului și urmând direcția acestuia, dominantă începând cu anii '90 până în zilele noastre, Anei Selejan i-ar fi fost greu să se detașeze. Iar scrierile, faptele "gloriosului deceniu" sunt privite dintr-o perspectivă morală, ghicită printre rânduri, care umbrește fireasca cercetare istorică "la rece". Iată unde se poate observa prezența părtinitoare a autoarei: "O posibilă schiță a acestei masive participări șa tineretului cuprins de Ťfebra realist-socialistăťț ne-o oferă colaboratorii revistei Viața românească pe 1954, sugerându-vă să nu
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
pentru prozatorul Vulpescu, ca și pentru poetul și dramaturgul cu același nume, vin din partea traducătorului Vulpescu, ale cărui performanțe excepționale în transpunerea românească a lui Villon și Rabelais, a lui Jarry și Charles d^Orléans, a poeților Pleiadei, i-au umbrit pe nedrept celelalte împliniri creatoare. (Și fiindcă tot ne aduse vorba: contrar unor afirmații apărute recent în presă, cele patru volume ale integralei Villon n-au fost niciodată încredințate unei edituri, spre a se putea invoca eșecul tentativei, imputabil spiritului
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
român exploatează propria sa inovație sintactică, numită legatto stilistic. "în vremea veche... de demult, demult... ceriul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armăsarii nechezau jucîndu-se prin rariște..." (Cîntarea României XIII). Oricum, marșul eroic intonat de trîmbițele Cîntării României era tot ce i se potrivea mai puțin discretului și pudicului Alecu Russo, înclinat mai curînd
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
Urma fiind nicîieri Aici, acolo îngropate ramuri, rămurele-oscioare uscate, căzute mărgele din șir, din arborele de rouă plin, rouă plural genealogic, al nostru, ramuri cu păsări și umbre de păsări care și ele sunt fețele umbrei, care și ea ne umbrește pe toți, ramuri, rămurele-oscioare, vreascuri și frunzele lor descompuse în rouă atotțiitoare, până la urmă urma fiind nicăieri și pretutindeni unde nasc frunzele din oscioare. Scrierea cu apî Ușor zadarnic, El știe că lumea zadarnic se minte, că nu se poate
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
-
faianță, preponderent alb-albastre); dantelăria în piatră a catedralelor și marmura fântânilor; crenelurile citadelelor și oazele luxuriante ale parcurilor; infinit-împodobitele palate și jocurile de cuburi ale caselor simple, azvârlite labirintic pe coline; apoi "melancolicele esplanade" (vorba lui António Lobo Antunes), terasele umbrite de arbori de pe care se poate contempla peisajul urban (miradouros), cascadele de trepte... Și, pretutindeni, pietrele lucioase alcătuind calçada portuguesa, mozaicul ce pavează nu doar piețele și trotuarele orașelor lusitane, ci și pe acelea ale fostelor colonii - din Brazilia până în
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
o uriașă umbrelă. Să nu adormi la umbra nucului, că este foarte periculos! îmi zicea bunicul, deoarece umbra acestui copac este înșelătoare. Te atrage cu răcoarea ei, dar poți răci în plină vară. În timp ce creștea, nucul ocupa mai mult spațiu, umbrind mai mult teren din livadă și lăsându-i în urmă pe ceilalți copaci. Bunicul îi scurta din crengi, mai tăia câte o ramură uscată și vorbea cu el: Hei, uriașule! Vrei să fii numai tu în livadă? Acum mă miră
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
al său Mode de valeurs et d'intesitčes, pe care l-a ascultat cu aviditate, pe nerăsuflate, de vreo treizeci de ori într-o singură noapte. De dragul lui Messiaen a plecat la Paris, acolo unde, decepționat de puseurile modale, intens umbrite de irizările tonale ale Turangalilei ori de cele din Visions de l'Amen, se va lăsa confiscat de concretismul lui Pierre Schaeffer și a echipei sale de la Radio France. Curînd, se întoarce la Köln, optînd pentru generatoarele electronice și pentru
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
de o mare dramă în viața lui; o fată tânără, rusoaică, s-a sinucis din cauza unor neînțelegeri cu el. Și de atunci inima sa, care prin felul lui de a fi ar fi trebuit să fie mereu veselă, era mereu umbrită de un văl. în însemnările lui a consacrat pagini foarte nostime palatului de la Mogoșoaia și prințesei Martha Bibescu. Cu prilejul nunții, la Mogoșoaia, a prințului Costi Brâncoveanu a notat: "Prietenii, cu alte cuvinte curioșii, vin grămadă". A relatat trista corvoadă
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
engleza și franceza, n-ar fi citit în ritm trepidant. Și cînd te gîndești că, inițial, doar o boală de piept incipientă l-a îndrumat spre Peninsulă! Șocul italian echivalează la el cu o renaștere, iar limba italiană le va umbri pe cele deja cunoscute. Inginerul arhitect află că, pe lume, există și aria infinită a frumosului. Dacă adăugăm că revelația peisajului, a limbii, a culturii și a atmosferei italiene s-a dublat la Asachi cu o iubire puternică și definitivă
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
harfa, plăcerile și durerile cele vechi să trezesc, negurile pier, lacrimile răsar iar din ochii mei cii stînși, iar mi se înfățoșează rîul cel galbîn, palaturile de marmură, zînele mă vor lumina ca în nopțile tinereților mele... O arbure va umbri piatra de pe al meu mormînt; aș fi dorit să fie un dafin, însă acesta nu crește în patria me". A scris aceste rînduri în 1839, cînd abia trecuse de 50 de ani, dar simțea că pierduse legătura cu veacul. A
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
de Africa, compensează aglomerările locative printr-o rețea funcțională de parcuri, grădini botanice, scuaruri, zone de agrement cu vegetație luxuriantă; există aici chiar o întreagă colină (Monsanto) transformată într-o mini-rezervație naturală. Totul încununat de miradouri - terase amplasate strategic și umbrite de coroanele arborilor, de unde poate fi admirat acest megalopolis la scară umană. Pretutindeni, opere de artă decorativă inteligent amplasate în peisaj. Iar zona Oriente, de unde Expoziția Universală din 1998 dislocase un mizer cartier industrial, este acum un model de integrare
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
Ori: "Privighetoarea încearcă/ Să întemeieze clipa/ încă o dată,/ Tu stai rezemat de un paltin/ Și taci" (Imagine). Ori: " Mi se părea că ești soră/ Cu o mimoză știută numai de noi/ Din Grădina botanică" (Pe străzile Clujului). Uneori extazul e umbrit de o neliniște ce-i accentuează luminozitatea (Stare, Nehotărîre, Numai brazi etc.). încheiem citînd cîteva imagini detașabile: "Moartea crește în trupul meu/ Cum nivelul apei/ în albia rîului" (Abreviere), "îmi văd primăverile de odinioară/ Cum propriile mîini" (Stare), "în această
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
de bun ești în breasla ta. Și astfel, recunoașterea nu mai e o consecință a consensului din interiorul unui mediu cultural, ci un rezultat al constrîngerii exercitate de stihia mediatică. Prestigiul profesional pălește în fața faimei publice. Cota de pregătire este umbrită de cota de televiziune. Urci în ierahie nu dacă ești bun în domeniul tău, ci dacă ești suficent de prezent pe micile ecrane. Potrivit lui Bourdieu, această confuzie dintre competența unui om și gradul lui de iradiere mediatică face ravagii în
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
în umbră, e poate loc pentru mine. Dar a încerca să fac un pas spre locurile mai din față este o obrăznicie". Antisemitismul e înregistrat precum o umoare activă ori latentă, venită din străfunduri ancestrale, inepuizabilă. Amenințarea acesteia îi va umbri lui Sebastian întreaga existență. Suspicios, anxios, frămîntat din varii motive, Mihail Sebastian apare în planul vieții intime ca un febricitant erotic, aidoma unuia din personajele caracteristice ale prietenului său mai vîrstnic, Camil Petrescu. Una din pasiunile sale a fost actrița
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
de negru sub formă de pete abstracte. În jurul capului, sau însoțind conturul capului, ele alcătuiesc un joc ritmic paralel, îmbogățind valențele expresive ale arabescului fluid. Modelul preferat, firava copilă Rachiș-Ali, are părul scurt ce evadează din maramă și ochii enormi, umbriți de greutatea genelor negre. Adesea este reprezentată cu profilul epurat, amintind frescele egiptene. Gürli-Ali, cu ochii oblici de micuță cadînă și cosițele curgîndu-i pe umerii plăpînzi, este desenată cu tră-să-turi nervoase, înconjurate de șuvoaie de neguri fremătătoare. Din linii de
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]
-
de iarbă, al curților părăginite... sau într-un lighean smălțuit fantastic, stîrnind ecouri... Întrezăream, halucinant, femei dubioase, fermecătoare, cu șoldurile evazate, cu sînii căzuți, moi, pînă la buric, făcîndu-mi semne magice de după perdele... Visam că le posed în biserici umile, umbrite de sfințenie, în fața altarului... despuiate, îngenuncheate... proferînd blasfemii suave și îngrozitoare... Mi se uscau buzele de căldură, mă tîram mereu, mereu, pe stradelele în pantă, bătute în cuburi monotone, lucii... Mă îndrăgostisem, la modul cel mai senzual cu putință, de
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
mai mult afară. Bătrâna iarnă nu plecase cu totul și încă le mai dădea târcoale, dar căldura soarelui o alungă, Veniră și păsările călătoare. Pe cerul albastru care se oglindea în apele limpezi venea un stol uriaș de rândunele, care umbrea pământul și acoperea seninul cer. Stolul se opri într-o poieniță. În timp ce păsările obosite făcură un popas să se odihnească, un puișor zglobiu și obraznic cerceta locurile. Prin iarba umedă zări un ghiocel plăpând. Sări în jurul lui și îl întrebă
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
-ți spun că mai trăiesc. Aș vrea să-mi spui în care țară, Sub care dulce primăvară, Florile dragostei mai cresc. Să ne deschidem către cei Ascunși în noi, uitați de vreme, Din ochii lor roiau scântei, Dar i-am umbrit mult prea devreme. Treapta a VII-a La moartea lui Nichita El nu va mai trăi sub soare, În umbra globului de tină... Icoana lui, în lumi astrale, Aleargă-n raza de lumină... Treapta a VIII-a Pământ Pământ - revărsare
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]