770 matches
-
donat fonduri sau cărți. Ne putem imagina ce dificultăți aveau în susținerea, pe această cale, a acțiunii întreprinse. În primul număr al Buletinului pe 1928 apărut la 1 aprilie și ilustrând perioada ianuarie-martie 1928, se publică un „documentar” despre comuna Ungureni, din care desprindem: lipsesc pomii și grădinile de zarzavat, casele sunt mici, acoperite cu stuf și nu au garduri. Starea economică a comunei este nesatisfăcătoare, pământul e lucrat rudimentar, mașinile agricole sunt inexistente. Numărul analfabeților este dublu față de cel al
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
triplu, iar școlile, câte sunt, nu au localuri proprii. Starea sanitară a oamenilor comunei este deplorabilă, igiena personală inexistentă, hrana redusă (laptele, ouăle, brânza, untul sunt vândute pentru nevoi curente). Alcoolismul are efecte nocive asupra locuitorilor. Într-un cuvânt, „comuna Ungureni ar putea fi definită prin trei noțiuni: beție, analfabetism și sărăcie” (Buletinul..., an II, nr. 1, p. 6). Replica „căminiștilor” la această stare de lucruri este promptă: biblioteca, până la 1 aprilie 1928, se îmbogățește ajungând la 1167 lucrări de literatură
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pomicultură, avicultură, apicultură și sericicultură”. Se dau serbări, se fac lecturi, se „reprezintă” tablouri, se rulează filme documentare, comedii. În aceste trei luni se desfășoară 32 de întruniri culturale (șezători, conferințe, spectacole cinematografice). Este perioada de avânt a mișcării de la Ungureni, timp în care s-au înființat case de sfat în cele 12 sate, etapă considerată „vulcanică” de inițiatorul acțiunii (Neculau, Experimentul..., p. 114). Această fază de dezvoltare a ținut până în 1936, ea fiind marcată de o preocupare dublă: atât pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
stepă - nici pomul altoit și nici dudul); s-a încetățenit practica curățirii cerealelor etc. Se putea păși într-o nouă etapă. Faza de maturitate: Universitatea Popularătc "Faza de maturitate\: Universitatea Populară" La 12 februarie 1936, la Tribunalul Botoșani, acțiunea de la Ungureni a fost înscrisă în registrul persoanelor juridice sub denumirea de Universitatea Populară Ungureni. Organul suprem de conducere era adunarea generală alcătuită din 322 de membri, între care și cei ai căminelor culturale afiliate, din satele comunei, adunare care se întrunea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
etc. Se putea păși într-o nouă etapă. Faza de maturitate: Universitatea Popularătc "Faza de maturitate\: Universitatea Populară" La 12 februarie 1936, la Tribunalul Botoșani, acțiunea de la Ungureni a fost înscrisă în registrul persoanelor juridice sub denumirea de Universitatea Populară Ungureni. Organul suprem de conducere era adunarea generală alcătuită din 322 de membri, între care și cei ai căminelor culturale afiliate, din satele comunei, adunare care se întrunea anual, în prima duminică din aprilie, pentru a asculta darea de seamă a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se organizau expoziții (agricole, industrie casnică, lucru manual) cu produse ale gospodăriilor din cele 12 sate și un stand cu noutăți în domeniul uneltelor agricole și casnice. C. Manifestările culturale. Constituiau forma cea mai răspândită de educație socială practicată la Ungureni. Am arătat deja, în prima etapă s-au organizat 2.000 întruniri culturale (conferințe, șezători, cursuri, producții școlare și sătești). Din 1936 până în 1948 au fost organizate alte 2.291 asemenea manifestări: 1.611 șezători, 148 de conferințe, 451 de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Albinăritul”. Filmele rulate erau îndeosebi comedii (Charlie Chaplin devenise un personaj cunoscut), dar unele satisfăceau și nevoia de instrucție și lărgire a orizontului. Audițiile la radio constituiau un alt mijloc de instrucție și contact cu civilizația. Cu emoție, țăranii din Ungureni au auzit vocile și îndemnurile lui N. Iorga, C. Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Victor Babeș, Ionescu-Sisești etc., au ascultat vestite orchestre populare, pentru a distinge specificul unor instrumente. În 23 martie 1933 l-au ascultat pe președintele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
au făcut plantații de pomi roditori, s-au trimis tineri la școli de horticultură. Un succes a fost acțiunea cooperatistă, considerându-se cooperația ca o mișcare socială și națională, un prețios auxiliar al educației adultului. Principiile cooperatismului 2, aplicate la Ungureni, au fost: asociere și ajutor reciproc, liberă adeziune, capital social, fond de rezervă, beneficii în raport cu contribuția, conducere democratică, neutralitate politică, urmărirea scopului educativ. Prin cooperație, se credea, pot fi satisfăcute toate trebuințele de ordin material ale oamenilor din sat. Principiul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trei însușiri principale: dragoste și jertfă pentru educația poporului; capacitatea de a prezenta cu viață, clar și sintetic problemele abordate; arta de a conduce o dezbatere, de a stimula discuțiile (Țopa, 1935). Din cele expuse deja, rezultă clar că la Ungureni se îndeplineau toate aceste condiții: o organizare funcție de nevoile locuitorilor; un program cultural de orizont larg, năzuind la formarea unei culturi generale, dar și la cunoașterea specificului muncii la sate; sprijinul afectiv al locuitorilor; neutralitatea politică; un corp de „activiști
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
intereselor, atitudine critică, gândire obiectivă, pricepere de a raționa și argumenta). În acest fel, universitatea populară îndeplinește o funcție socială importantă și anume: formarea concepției despre lume și a atitudinii față de problematica politică, economică, socială și culturală (Urbánczyk, 1975). La Ungureni nu s-a urmărit doar schimbarea „modelului cultural și psihosocial” al individului, ci al colectivității rurale.Participarea creează coeziune, solidaritate, cooperare, ca modele comportamentale. În lumea rurală aceste valori au avut și au un deosebit impact. Profesorul de psihologie de la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Participarea creează coeziune, solidaritate, cooperare, ca modele comportamentale. În lumea rurală aceste valori au avut și au un deosebit impact. Profesorul de psihologie de la Universitatea din Iași și academicianul de mai târziu Vasile Pavelcu observa, cu subtilitate: „Căminul Cultural de la Ungureni a făcut ca satul să creadă în puterea științei, iar știința să vorbească limba satului” (Pavelcu, 1937). Experimentul de la Ungureni a avut un glas unic, a fost poate singura instituție de acest gen la sate care a rezistat nu un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Profesorul de psihologie de la Universitatea din Iași și academicianul de mai târziu Vasile Pavelcu observa, cu subtilitate: „Căminul Cultural de la Ungureni a făcut ca satul să creadă în puterea științei, iar știința să vorbească limba satului” (Pavelcu, 1937). Experimentul de la Ungureni a avut un glas unic, a fost poate singura instituție de acest gen la sate care a rezistat nu un sezon sau două, ci două decenii. Programul său, stabilit pe baza unei aprofundate cunoașteri a realității, a venit în întâmpinarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în organul colectiv de conducere. 3. Ca orice instituție culturală care se respectă și care avea nevoie de o tribună prin care să-și difuzeze ideile și pildele, încă de la înființare s-a editat o publicație proprie, Buletinul Căminului Cultural Ungureni. Foaie pentru propagandă culturală, care se distribuia gratuit membrilor și susținătorilor. Această revistă de 16-20 pagini începea cu un articol de direcție sau de informare, continua cu consemnarea întrunirilor culturale și a altor realizări și se încheia cu dări de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și faptelor, precum și a ecourilor în epocă. Juca, pentru membri, rol de îndrumător, sfătuitor, manual pentru viață. Dar și de ghid, sursă de sugestii pentru specialiștii muncii culturale. 4. Al patrulea argument în sprijinul afirmației după care Universitatea Populară de la Ungureni a jucat un rol de model în epocă este furnizat de fenomenul largii audiențe pe care l-a avut această instituție unică, atunci și mai târziu. Personalitatea cea mai însemnată care a susținut acțiunea de la Ungureni a fost Mihail Sadoveanu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care Universitatea Populară de la Ungureni a jucat un rol de model în epocă este furnizat de fenomenul largii audiențe pe care l-a avut această instituție unică, atunci și mai târziu. Personalitatea cea mai însemnată care a susținut acțiunea de la Ungureni a fost Mihail Sadoveanu. Deplin informat asupra temeiniciei și seriozității faptei de la Ungureni, de ale cărei realizări s-a interesat îndeaproape și le-a făcut cunoscute într-o serie de cinci articole publicate în Însemnări ieșene și alte publicații, scriitorul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este furnizat de fenomenul largii audiențe pe care l-a avut această instituție unică, atunci și mai târziu. Personalitatea cea mai însemnată care a susținut acțiunea de la Ungureni a fost Mihail Sadoveanu. Deplin informat asupra temeiniciei și seriozității faptei de la Ungureni, de ale cărei realizări s-a interesat îndeaproape și le-a făcut cunoscute într-o serie de cinci articole publicate în Însemnări ieșene și alte publicații, scriitorul Mihail Sadoveanu (1967) caracteriza astfel scopul acțiunii: „ridicarea culturală și economică a țăranilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
activare la sate”. Articolul acesta, publicat în Însemnări ieșene, 8/1936 și reprodus de Ilie Popescu-Teiușan în Almanahul școlii și al familiei (Craiova, 1936), poartă un titlu deosebit de sugestiv: „Paștile blajinilor sau găocile de ouă ale profesorului Eugen Neculau de la Ungureni” (Sadoveanu, 1967, pp. 37-42). Ce sunt aceste „găoci de ouă”? Sunt visurile unui cărturar care, „lucru rar, nu e un dezertor dintre ai săi”, nu s-a „îndulcit la pânea albă a slujbelor”, ci, „cu o îndârjire și o statornicie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Cum să le placă faptul că „d-ta propovăduiești muncă și iubire”? Cu toate aceste piedici, se adresează scriitorul pedagogului, „am auzit că totuși stăruiești. Te salut ca pe un frate adevărat”. Sadoveanu nu numai că a salutat fapta de la Ungureni, dar a înfățișat-o în toată amploarea sa. În chiar articolul citat, arată pe larg rezultatele obținute, înșiruind - ca pildă vie pentru intelectualii vremii - rezultatele: „Biblioteca cu 2500 de volume... 1968 de întruniri culturale... muzeu agricol și stație de material
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nu înțelege să dezarmeze și merge înainte. Merge nu cu vorbe înflorite, nu cu strigăte vane, ci cu fapte” (ibidem, p. 150). Iar a doua zi, în aceeași gazetă, sub titlul „Cale nouă”, se sugerează că acțiuni ca aceea de la Ungureni, pentru a prinde rădăcini și a rodi, trebuie să fie cunoscute; e nevoie ca „întreaga opinie publică să devină un binevoitor ocrotitor de orice clipă a unor asemenea inițiative nobile” (ibidem, p. 151). Instituția de la Ungureni s-a bucurat de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acțiuni ca aceea de la Ungureni, pentru a prinde rădăcini și a rodi, trebuie să fie cunoscute; e nevoie ca „întreaga opinie publică să devină un binevoitor ocrotitor de orice clipă a unor asemenea inițiative nobile” (ibidem, p. 151). Instituția de la Ungureni s-a bucurat de același tratament din partea altor personalități ale vremii, ca profesorul universitar Simion Mehedinți, care a scris conducătorilor Universității și i-a ajutat cu literatură și materiale 4. Folcloristul Dumitru Furtună a fost chiar președinte de onoare al
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
altor personalități ale vremii, ca profesorul universitar Simion Mehedinți, care a scris conducătorilor Universității și i-a ajutat cu literatură și materiale 4. Folcloristul Dumitru Furtună a fost chiar președinte de onoare al Căminului Cultural, a scris despre fapta de la Ungureni, a ajutat - la început - cu donații în cărți și bani. Au scris cu căldură despre această inițiativă istoricul și literatul Tiberiu Crudu, sociologul Apostol Culea, pedagogul Ilie Popescu-Teiușan, ziariști ai timpului în Universul, Opinia și alte ziare locale. Începând cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
început - cu donații în cărți și bani. Au scris cu căldură despre această inițiativă istoricul și literatul Tiberiu Crudu, sociologul Apostol Culea, pedagogul Ilie Popescu-Teiușan, ziariști ai timpului în Universul, Opinia și alte ziare locale. Începând cu 1966 experimentul de la Ungureni a fost analizat și popularizat de sociologul Ovidiu Bădina (Bădina, Neamțu, 1970), pedagogul Ermona Zaharian, psihologul acad. V. Pavelcu, istoricul Al. Zub (1971), filosoful Vasile Vetișanu (1973) și alții, în lucrări de specialitate și reviste. În toate aceste studii sau
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prin implicarea subiecților în acțiuni - al acestei opere de propagandă culturală. Învățarea unor atitudini și modele comportamentale s-a desfășurat printr-un demers complex, cognitiv-acțional, model izvorât din realizarea satului și creat pentru acest tip de acțiune. Specificul experimentului de la Ungureni: „A fost tot timpul funcționării sale o școală de aplicație pentru învățăminte sociale, un seminar de pedagogie aplicată, în care s-au experimentat metode și procedee tot mai adecvate pentru cunoașterea sociologică și pentru acțiunea educativă la sate” (Neculau, Experimentul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de sex, vârstă, profesie - are dreptul la asistență educativă” (Neculau, 1968a, pp. 29-30). Acest comportament participativ cerut noilor directori a fost profesiunea de credință a vechiului animator cultural. Animatorultc "Animatorul" Eugen D. Neculau 7, inițiatorul, animatorul și sufletul mișcării de la Ungureni, a fost un fiu al satului care și-a depășit condiția și destinul. Născut la 29decembrie 1900 într-o familie modestă (tatăl era factor poștal), fără a avea modele culturale care să-l motiveze și să-l ghideze, înarmat numai
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Găvănescul și Petre Andrei. Este pătruns de tânăr de ideea datoriei față de cei din rândurile cărora provine: se angajează, voluntar, ca infirmier sanitar în timpul primului război mondial sau, mai târziu, renunță la o strălucită carieră universitară pentru a înfăptui proiectul Ungureni - înființarea unei instituții culturale pentru cei din mijlocul cărora plecase. I se propusese postul de asistent la catedra de psihologie (post pe care a ajuns apoi fostul său coleg Vasile Pavelcu), după ce luase licența în filosofie cu magna cum laude
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]