22,953 matches
-
de știință, intelectuali, artiști care să-și asume rolul de modele complexe și nu de star-uri populiste, iată ceea ce propune ca model articolul lui Mahnkopf. Deși marginale, voci critice se aud și din perimetrul francez. Spre exemplu, Requiem pour une avantgarde, cartea mult-hulită a lui Benoît Duteurtre, apărută la Paris în 1996, a fost comentată pe larg în Franța și în alte țări. Venind din partea unui ziarist și având, în anumite fragmente, ieșiri reacționare necontrolate, ea a fost minimalizată pe
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
poezii elegiace grecești (și europene totodată) are darul de a te scoate, cititor avizat, nu din timp, ci din haosul lui. Pentru grecii din vechime, ca pulsație palpabilă a trecerii, a scurgerii totale (panta rhei, „totul curge”, exclamase Heraclit), ritmul unea cuvântul rostit cu muzica și îl transforma în ea. Autoarea acestui pe cât de savant, pe atât de atrăgător studiu își pornește ancheta de la premisa unui simplu adevăr. Dând naștere în același timp rostirii poetice și fluxului melodic, ritmul a fost
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
evocat moartea unchiului meu Carlos Fuentes, petrecută în Veracruz, la începutul secolului, însă, scriind-o, am vrut să evit moartea fiului meu Carlos, transformat în cel de-al doilea Santiago, în genealogia Laurei Díaz: “Tăcere. Liniște. Singurătate. Iată ce ne unește, gîndea Laura, ținînd mîna fierbinte a lui Santiago între palmele ei. Nu există un respect și o tandrețe mai mari decît acelea de a sta împreună, tăcuți, trăind alături, trăind unul pentru celălalt, fără a o spune vreodată. A fi
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
H2O.” Revista este ilustrata cu splendide fotografii de epocă (unele aparținând chiar celebrului Iosif Berman) și cu picturi de Gheorghe Rasovszki. O antologie de lux, realizată profesionist (datorată și Magdei Cârneci), cu care merită să ieși în lume! Dar ce unește aceste cărți atât de diferite totuși? O spune foarte bine Florin Iaru în pre/postfața Timișoarei în trei prieteni: „Dacă poezia nu e frumoasă, daca nu are șarm și elegantă, chiar atunci când străbate teritorii întunecate, nu e poezie.” De luat
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
dacă ciorapii gri de lână împletiți cu atâta grijă de sora dumneavoastră au fost înghițiți de replica vreunui cutremur din sudul Californiei? Familiarizat de catolicism cu dimensiunea metafizică a destinului sunt convinsă că v-ați întrebat ce tainică legătură vă unește de pescarul islandez care după una din devastatoarele erupții ale vulcanului Hekla locuiește acum într-o baracă încropită în grabă și poartă una din reverendele dumneavoastră negre, acum decolorată. Sunt tot atâtea întrebări care duc către amețitoare sfere speculative și
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
acestui fel de lucrări, graiul meu bătrânesc doar atât să facă: să urmărească conștiincios întrebarea pusă de înțelepciunea ta și anume ce trebuie să știm despre pruncii răpiți din viață înainte de vreme și la care viața stă gata să se unească cu moarte?” (PSB 30, 409; PG 46, col. 163). footnote>, Vasile de Caesarea Cappadociae<footnote Bas., Ep. 135, 1 (PSB 19, 318; PG 32, col. 572); Ep. 135, 2: „De aceea și noi, care nu ne lăsăm antrenați la scris
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
particulare, ale soldatului ca individ religios (în special în capitolele al III-lea și al IV-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual, pornind de la grupuri (uni tăți specifice) la structuri superioare (legiuni și trupe auxiliare). Atalia Ștefănescu-Onițiu își bazează demersul pe statistica tuturor cultelor prezente în Dacia romană, dar, deși utilă, statistica devine deseori obositoare și reduce din cursivitatea analizei istorice. De asemenea, autoarea observă faptul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Iulian de Aeclanum, ci, în virtutea idealului creștin de iubire și milă față de aproape, de a-l convinge să renunțe la concepția sa și să îmbrățișeze doctrina adevărată (Vt te salubriter veritas vincat (Contra Iulianun, III, 21, 42): le Contra Iulianum, une oeuvre polémique à caractère protreptique, p. 181-187). Volumul mai cuprinde Bibliographie (p. 189-206), Présentation des auteurs (p. 207-208) și Index des noms d’auteurs anciens, de personnages historiques et mythologiques (p. 209-212). G. W. BOWERSOCK, Iulian Apostatul, prefață de OCTAVIAN
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pare să devină în primul rînd o perspectivă critică, exterioară, și mult mai puțin o asumare interioară. E adevărat, Junii ’03 e în mod evident străbătută de un flux de preocupări comune, de teme și abordări înrudite. Însă ceea ce-i unește pe tinerii prozatori brașoveni este mai degrabă inevitabilul unui parcurs existențial comun și nu o coerență a intențiilor estetice. Cei mai mulți scriu din nevoia exorcizării unor demoni personali imediați, cu un ochi întotdeauna deschis către realitatea brută de lîngă ei, iar
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
mătușa sa, Rașila, ascultă primele basme, iar legendele despre semnele lăsate de cei vechi pe pământul Țării Făgărașului au fost primele lui Învățături de istorie. Când În 24 ianuarie 1859 Împlinea 10 ani, românii din Moldova și Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu țara nu Înțelegea de ce românii au fost nevoiți să nu stea laolaltă și de ce cei din Țara Făgărașului trebuie să stea Încă despărțiți de ceilalți. În 1860, Gheorghe
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
În fruntea familiei căci Își pierde tatăl. În 1867 Îi spune mamei sale: „Anul aista am să plec dincolo”. Și-o face În 22 mai, ajunge În Bărăgan unde, spre mirarea lui, câmpul se termina departe, acolo unde cerul se unește cu porumbul verde sau cu grâul galben. Aici alături de ciobanul Cotigă, Cârțan află despre dacii cei drepți și viteji, despre Împăratul Traian, despre moartea lui Decebal. Și Întreabă: „Cum aș face bade Ioane să Învăț și eu a ceti? Ai
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
nou altele, la nesfârșit, în înălțări și căderi, în cercuri și spirale. Iar apa, în lucia ei limpezime, reflectă zborul și ritmurile lui și totul se întoarce la tine, în mute repetiri ale liniei, o dată cu păsările care pleacă și vin, unind țărmul cu marea, în lung legănate rotiri. Reveriile mării, - cele ale mării pe care am cunos-cut-o, marera litoralului dobrogean, sunt deopotrivă reverii ale plăjii, ale stâncii și ale păsării. Ai schimbat unghiul din care o contempli și marea îți modifică
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
orice uși. Au ajuns să-și croiască un drum În viață datorită dascălilor noștri care au dus adevărată muncă de apostolat cu noi. Altfel nu am fi avut aceste rezultate. Chiar dacă pe ici pe colo mai aveam dreptate când acuzam uni profesori că au metode Învechite sau depășite -și uneori cam așa era dar erau cinstiți În meseria lor. Și se străduiau cât puteau să facă din noi oameni. Deși dacă ar fi fost să ne luăm după Crețu, profesorul de
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
brad e ascunsă tăcerea din noi, Bethleemul stelar Înflorește, port strălucirea acestui poem, trenul din vis nu mai sosește... Prietene de dincolo de ziduri, hai să-i spunem ei, Încă o dată: „Eu nu voi fi eu, moarte, până nu te vei uni cu viața mea, desăvîrșindu-mă ntru totul...” Dar acum, singuratic În pragul acestui Crăciun viforos, la cumpăna dintre cantoane și ghirlande singaporene, mai am puțin de Împlinit din drumul ce duce spre mâine! Ai din partea petuniilor julfa de lumină a sufletului
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
Vieții slujind. Lumina Lumii ești, Doamne, cum merele-n pom, cunoaștere mută, celestă robie de tine, de tine, naștere și nemurire avută! În bușteanul aprins În cămin domnește o stare a inimii, crudă poveste! Malurile din mine nu se mai unesc, fericit sunt de nașterea ta! În roșu și verde, trei zile vom arde Împreună În vatră! Din iubirea fără sfârșit ți-am Împletit cunună de brad și vâsc roditor. Niciun Moș Crăciun nu apare! La geamul din mine, rodii și
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
culme a stării spirituale, Înnobilând astfel realitatea și conferindu-i prin artă valoare transcendentă. Pe de altă parte, Eminescu Înregistrează apropierea dramatică dintre sacru și teluric, deoarece Luceafărul și marea tind să devină o singură entitate, chiar dacă nu se pot uni definitiv. Atent la detalii, George Popa explică cele două părți ale Întregului poetic rezultat astfel : „De observat că În diversele poezii evocarea luceafărului este aproape constant asociată cu evocarea mării, aceasta simbolizând agitata lume a omului, furtuna de patimi a
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
nu sunt iremediabil separate. Lumina devine un element de legătură pe care Cătălina nu-l poate ignora În invocarea Luceafărului. Dar coborârea acestuia are ca efect metamorfozarea spațiului, pe care George Popa Îl prezintă astfel : „”este spațiul (coborâtor, s.n.) care unește (s.n.) astralul cu omenescul, fizicul cu metafizicul, forma derivată cu forma dintâi, lumina de ordin secund cu lumina primordială”, Poate că verbul adecvat ar fi fost „apropie”, și nu „unește”, deoarece unirea nu s-a produs niciodată, deși Luceafărul ar
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
George Popa Îl prezintă astfel : „”este spațiul (coborâtor, s.n.) care unește (s.n.) astralul cu omenescul, fizicul cu metafizicul, forma derivată cu forma dintâi, lumina de ordin secund cu lumina primordială”, Poate că verbul adecvat ar fi fost „apropie”, și nu „unește”, deoarece unirea nu s-a produs niciodată, deși Luceafărul ar fi dorit-o atât de mult. Ideea este evidențiată de autorul Însuși căci, referindu-se la a doua Întrupare a Luceafărului, acesta afirmă că„spațiul său existențial se contaminează astfel
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
mulțimea zgomotoasă. Prea zgomotoasă. Cele cîteva rînduri de haine puse pe spinarea asinei îți aminteau de ucenicii tăi, de paza cuvintelor și a gîndului Tău în inimile lor. De frageda iarbă de sub tălpile lui Ioan la Iordan. De foișorul ce unea cerul cu pămîntul în acea înserare a Cinei cele de taină. Cînd tot Erai taina. Cînd cerul și pămîntul grăiau în tăcerea Ta ca o livadă în floare, în cuvintele Tale din sînge și din carne. Cînd aerul ce-l
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
de a-mi lua viața. Mă rog să pot dormi s-o visez pe mama. Acum nu mai am decât pietrele care au format un zid al plângerii precum cel din Jerusalim - piatra din România, dăruită de poetul Dan Bocaniciu, une pierre percée, pentru a privi stelele - piatra găsită de mine la Gotland, capul zeului Odin cu un singur ochi dar cu obrajii încă roșii și cu un surâs mistic, și încă o pierre percée dăruită de o necunoscută din public
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Alex le Citoyen a Îndrăznit să o facă descriindu-și atât țara adoptivă, Canada, cât și SUA Într-un mod nu numai captivant, dar și corect. Președinte al Asociației Scriitorilor Români din Canada, el editează și publică revista Destine care unește cei mai de seamă scriitori români de peste Ocean. Cu ocazia răsturnării lui Ceaușescu l-am cunoscut În Hollywood pe un reporter al Vocii Americii care m-a surprins prin prezența sa și claritatea expunerii: era Începutul unei lungi prietenii. Doctorul
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
n-au să dispară pe drum, înainte de sfîrșitul ceremoniei. Prin manevre discrete reușesc, să ajungă alături și pășesc atît de încet încît ajung în coada șirului. Atingerile, aparent întîmplătoare, le curentează partea de jos a pîntecului, iar respirațiile li se unesc, grăbite. Dacă ceremonia se va prelungi acasă, la familia îndurerată, ai să îi întîlnești și acolo, răspunzînd buimaci întrebărilor sau, dimpotrivă, acaparînd conversația cu logoreea lor excitată. Au și învățat, între timp, să își transmită mesajele printr-o privire, printr-
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
ale acestora. Cu acest gând înființează la Sighișoara, unde era profesor, în 1938, Editura Miron Neagu, care, în felul în care a fost concepută... "a răspuns unor necesități stringente în epocă, de lansare și popularizare a unor scriitori și opere". Unindu-și eforturile, un poet, Emil Giurgiuca și un editor întreprinzător, Miron Neagu, au fondat "o modernă editură, dintre cele mai utile literaturii române interbelice, editură ce-a publicat câteva opere parafate cu însemnele demnității" (Melinte Șerban). Activitatea literară a lui
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
Gându-mi tot aleargă Peste munți și ape. Cu cât mai departe-s, Casa-i mai aproape. Herodot a scris cândva Că străbunii noștri, tracii, N-ar avea asemănare De n-ar fi-nvrăjbiți ca dracii. Însă, lor, să se unească Nicicum voia nu le-a fost. Zeii-n van Îi tot certară Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge, Calea le-am bătut prin veac. Niciodată și niciunde Nu aflarăm flori de leac. Veșnic ne stă-n
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
în te r io r a i Poez ie i cu șu f le tu l la gură . ZEIȚA DE TURCOAZ este o Îndrăzneață formă de relief liric, În care colinele pretextului, pădurile textului și pășunile alpine ale subtextului Își unesc fericit teritoriile. Dumitru M. Ion WHITE LION sunt puternică, dragul meu, sunt un leu alb. șiam să mă ridic din ochiul lacrimei... am plâns cât un fluviu, pentru că am văzut În viitor! știam că tu mă vei părăsi, iar! pentru
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]