483 matches
-
I-III, București, 2001; Genurile biograficului, București, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Proză literară, introd. edit., București, 1964 (în colaborare cu Flora Șuteu), Poezii, pref. edit., București, 1991; E. Lovinescu, Scrieri, I-IX, introd. edit., București, 1969-1982; Lucian Blaga, Ce aude unicornul, postfața edit., București, 1975; Mircea Eliade, Proză fantastică, I-V, postfața edit., București, 1991-1992; Tudor Vianu, Cunoașterea de sine, introd. edit., București, 1997; ed. București, 2000; G. Călinescu, Fals jurnal, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Regman, Cărți, 105-115; Felea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
în nor, Legenda, Editura Contact int'l, 2000. 975 Id., Stelele umbrite, Legenda, Editura Contact int'l 2000. 976 Nicolae Manolescu, Metamorfozele poesiei, Editura pentru literatură, București, 1968. 977 Eminescu, La Steaua 978 Lucian Blaga, Vara lângă râu, Ce aude unicornul 979 Liviu Pendefunda, Legenda, Sideralia, Editura Litera, 1979. 980 Lucian Blaga, Lumina, Poemele luminii. 981 Edgar Allan Poe 982 Noul Testament, Editions du dialogue, Paris 1992, Lc 11, 33-36. 983 Liviu Pendefunda, Stelele umbrite, Legenda, Editura Contact int'l 2000. 984
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Brașov, Sibiu, Oradea, Viena. Opere: Poemele luminii (1919); Pașii profetului (1921); În marea trecere (1924); Lauda somnului (1929); La cumpăna apelor (1933); La curțile dorului (1938); Nebănuitele trepte (1943); Postume (Vârsta de fier, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă, Ce aude unicornul), Filosofia stilului, Fenomenul originar, Daimonion, Trilogia cunoașterii", Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologică, Hronicul și cântecul vârstelor (1965); Luntrea lui Caron (1990). UNIVERSUL POETIC Poezia lui Blaga e o construcție armonioasă, monumentală prin semnificații, care dezvăluie un sentiment al fragilității
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în mitologie "trecerea din realitatea timpului în eternitatea Universului prin sentimentul morții" (N. Balotă). Gorunul din poezia lui Blaga este un simbol sacru al condiției omului în Univers. Odă simplissimei flori Odă simplissimei flori face parte din volumul Ce aude unicornul și exprimă relația eului liric cu lumea. Adresîndu-se elogios, eul liric privește cu detașare, ca unul care înțelege mersul lucrurilor simple. Titlul desemnează specia tradițională oda, iar metafora "simplissimei flori" semnifică suavitatea și invită la contemplație pe tema temporalității. În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
2005, 324 p., traducere de Fraga Cusin) Tracy Chevalier (n. 1962, Washington), londoneză prin adopție, rescrie romanul unei tapiserii celebre ce reproduce un nu mai puțin celebru mit al imaginarului erotic, dar și religios sau alchimic, cel al licornului sau unicornului (inorogului). Simbol al purității și virginității, licornul nu poate fi îmblânzit decât de o fecioară, temă recurentă în artele plastice, dar și în literatură, începând cu Dimitrie Cantemir și terminând cu Rilke, Lucian Blaga, Umberto Eco. Tapiseria omonimă, executată pe la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un comentariu mitologic bazat pe lucrări ale lui Mircea Eliade, J. G. Frazer și V.I. Propp, care propune o nouă lectură a basmului ca alegorie a unor rituri inițiatice - și Zoosophia - un „dicționar-eseu” în care examinează câteva dintre animalele fabuloase (unicornul, salamandra, aspida, vasiliscul, pasărea Phoenix) asociate unor concepții morale, filosofice sau religioase. Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească (1989) pornește de la motive mito-folclorice autohtone pentru a defini un model de gândire arhetipală, centrat pe înfruntarea dintre Cosmos și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar altele contrazic cu totul această variantă. Cazul cel mai frapant este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar altele contrazic cu totul această variantă. Cazul cel mai frapant este cel al unicornului, căci aceleiași fabule ultracunoscute, conform cărei fiara este prinsă cu ajutorul unei fecioare, i se acordă o interpretare în răspăr: licorna nu ar mai fi simbolul lui Hristos, care este unicul fiu și se naște din pântecele unei fecioare, sacrificându-se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-i observa forma și comportamentul propriu-zise. Nu avea rost să te îndoiești, de exemplu, de faptul că cerbul ucide șarpele, pe care îl scoate din pământ, că leul își șterge urmele, că pelicanul își învie puii după trei zile, că unicornul se sacrifică, lăsându-se momit de o fecioară etc. etc. Simbolul creștin funcționa diferit față de cum funcționează simbolul în lumea noastră de azi, desacralizată; avea o greutate infinit mai mare. Când Iisus Hristos este reprezentat sub forma mielului, a leului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sacrifică, lăsându-se momit de o fecioară etc. etc. Simbolul creștin funcționa diferit față de cum funcționează simbolul în lumea noastră de azi, desacralizată; avea o greutate infinit mai mare. Când Iisus Hristos este reprezentat sub forma mielului, a leului, a unicornului ș.a.m.d., medievaul nu vede în acele imagini figuri animaliere, copii ale unor ființe reale, ci chiar pe Mântuitor. Jacques Voisenet subliniază ferm acest lucru: "Fiul Domnului nu este "precum" cutare animal, el "este" acel animal. Nu e vorba
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să glumească. Pertinența "naturalistică" a unor astfel de imagini pălea subit în fața importanței lor în ecuația religioasă a raportului dintre credincios și Dumnezeu. Când Mântuitorul este prezent în catedrală sub forma unui miel sau a unui leu sau a unui unicorn, prea puțin mai contează dacă figurile respective sunt conforme cu realitate sau dacă ele există ca atare. Funcția lor este cu totul alta, mult mai importantă, capitală chiar: ele asigură comunicarea dintre omul care se știe păcătos și Dumnezeul care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Hristos (cazul inorogului, de pildă). În această situație, faptul că el îl reprezintă pe Hristos, faptul că acest lucru este atestat de cele opt ocurențe în Biblie reprezintă dovezile cele mai clare, de netăgăduit pentru medievali, ale existenței sale reale. Unicornul și alte ființe există în aceeași măsură în care există mielul, leul, vaca, oaia, vulpea, lupul și alte prezențe obligatorii ale oricărui bestiar. Louis Réau explică încă din 1954 acest lucru, care rămâne încă un mister pentru mulți autori de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și ornitorincul, întrucât, consideră semiologul, el este o bună probă a modului în care funcționa cunoașterea în perioada medievală: "Marco Polo pare să ia o hotărâre: în loc să resegmenteze conținutul adăugând un animal nou la universul vietăților, corectează descrierea potrivită pentru unicorni care, dacă sunt, sunt chiar așa cum i-a văzut el, și nu cum povestește legenda. Modifică intensia lăsând neatinsă extensia. Sau cel puțin așa pare că înțelege să facă sau și face, de fapt, fără prea multe preocupări taxonomice"62
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a văzut el, și nu cum povestește legenda. Modifică intensia lăsând neatinsă extensia. Sau cel puțin așa pare că înțelege să facă sau și face, de fapt, fără prea multe preocupări taxonomice"62. Dintre rinocerul pe care îl contemplă și unicornul despre care știe atâtea legende, care este întipărit în "enciclopedia" lumii sale, Marco Polo este mai dispus să creadă în cel din urmă. Omul medieval, obișnuit de bestiare și de reprezentările care abundă în spațiul său familiar, crede în existența
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
animalele imaginare putea la acea vreme să intre în conflict cu importanța acelei creaturi ca simbol religios sau ca simplu fapt menționat în Biblie"64. Din acest punct de vedere, modul în care Edward Topsell rezolvă enigma existenței sau nonexistenței unicornului este ilustrativ pentru această strategie "ideologică": "Principala întrebare care trebuie rezolvată este dacă există unicornul... Putem crede că David (în Psalmul 92) ar mai fi comparat regatul său și salvarea lumii cu un lucru care nu există sau e nesigur
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simbol religios sau ca simplu fapt menționat în Biblie"64. Din acest punct de vedere, modul în care Edward Topsell rezolvă enigma existenței sau nonexistenței unicornului este ilustrativ pentru această strategie "ideologică": "Principala întrebare care trebuie rezolvată este dacă există unicornul... Putem crede că David (în Psalmul 92) ar mai fi comparat regatul său și salvarea lumii cu un lucru care nu există sau e nesigur și fantastic?"65 După cum comentează autoarea, "a te îndoi de existența animalului ar fi implicat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este imaginea consacrată a diavolului ispititor, dar și a lui Hristos în anumite contexte; inorogul din Varlaam și Ioasaf (sau din unele scrieri ale primilor părinți) este imaginea pericolului, a amenințării diabolice, cel din nenumăratele reprezentări din ciclul "Doamna și Unicornul" este o imagine a sacrificiului lui Iisus (spiritalis unicornis). Exemplele pot continua la nesfârșit. Prin urmare, atunci când ne referim la un simbol creștin, ceea ce contează este funcția sa, mesajul pe care îl transmite într-un context foarte precis determinat. Ceea ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nelimitată (sau în orice caz extrem de bogată, nu atât prin varietatea figurilor, cât prin posibilitatea combinărilor lor) de asemenea instrumente. Sensurile sunt bine determinate, ele pot fi însă realizate cu ajutorul unor figuri diverse. În același context, mielul, cerbul, leul sau unicornul trimit tot la Hristos, alegerea unui anumit animal depinde de articulații sintactice ale simbolului și de raporturile pe care acesta le stabilește cu alte simboluri. Aceste lucruri fiind schițate, să vedem acum care sunt funcțiile animalului în gândirea simbolică specifică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
limita spațială (pentru medieval, a călători nu reprezenta o ocupație frecventă, ba dimpotrivă), prin urmare poate depăși linia orizontului fizic sau spiritual. Așa se face că animalul devine o imagine a lui Dumnezeu (să ne amintim: Hristos este mielul, leul, unicornul, cerbul...) sau a diavolului, de a cărui lucrare neistovită amintește mereu. Angelic sau diabolizat (prin interpretarea clericilor), animalul își îndeplinește rolul de a face legătura între planuri atât de diferite și, pentru om, intangibile. Jacques Voisenet precizează: "Fiecare animal, în ciuda
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se ivească! (Șerban Foarță, Invocație) A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului "Do you know, I always thought unicorns were fabulous monsters, too? I never saw one alive before!" "Well, now that we have seen each other," said the unicorn, "if you'll believe in me, I'll believe in you." (Lewis Carroll, Alice's Adventures in Wonderland and Through the Looking Glass) 1 Dacă acceptăm (și nu văd cum nu am putea-o face) ideea că Istoria ieroglifică este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
s-a investit cea mai mare doză de subiectivitate. Or, aceasta presupune în mod obligatoriu o denaturare a mitului, fie ea și rafinată, lipsită de rupturi brutale. Dintre toate simbolurile zoomorfe cu care are de a face Cantemir, cel al unicornului este nu doar cel mai răspândit, ci și cel mai autoritar. De fapt, cel mai respectat, cel mai seducător dintre toate, implicând, după cum vom vedea, posibilități alegorice multiple. Fascinația pe care acest simbol a exercitat-o nu a încetat nici
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
implicând, după cum vom vedea, posibilități alegorice multiple. Fascinația pe care acest simbol a exercitat-o nu a încetat nici după ce o nouă epistemă, specifică științei moderne, a indus convingerea în caracterul "fabulos" al nobilei făpturi. Izolat în mit, în imaginar, unicornul a continuat să atragă atenția, să fie tratat ca un simbol cu un statut aparte. Asta după ce mitul, imaginarul au încetat să mai facă parte dintre instrumentele cunoașterii. Despre nici un alt membru al bestiarului nu s-au mai realizat atâtea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atâtea dezbateri, atâtea polemici. Prin urmare, tradiția la care Cantemir se raporta era una copleșitoare, nu atât prin diversitate (ca și utopia, bestiarul este redundant), cât mai ales prin densitatea aparițiilor sale, în toate palierele vieții spirituale și religioase. Nașterea unicornului de la autoritatea unei erori de traducere la recuperarea tardivă a surselor antice Dar cum a pătruns această figură animalieră în imaginarul și în mitologia europeană? Dinspre Orient, spun unii cercetători 3, dar adevărul este că nu influența Orientului a fost
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acestui mit în cultura europeană a evului de mijloc, care era interesată de tot ce venea dinspre Răsărit, dar filtra orice noutate atribuindu-i o interpretare creștină. Din cultura antică, spun alți istorici, dar Antichitatea nu cultiva decât accidental prezența unicornului și, în plus, mărturiile celor vechi nu le-au slujit medievalilor decât pentru a le confirma o credință care își avea punctul de plecare în Biblie. Mai bine spus, în Septuaginta și apoi în Vulgata, care dau naștere unicornului în urma
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prezența unicornului și, în plus, mărturiile celor vechi nu le-au slujit medievalilor decât pentru a le confirma o credință care își avea punctul de plecare în Biblie. Mai bine spus, în Septuaginta și apoi în Vulgata, care dau naștere unicornului în urma unei... erori de traducere. Despre ce este vorba? Înțelepții care au transpus Vechiul Testament din ebraică în greaca veche au echivalat de șapte ori termenul reem, care ar însemna o anumită specie de taur, cu monokeros. Acest termen, precizează Bruno
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]