390 matches
-
ieșirea din ideologii și căutarea răspunsului în zona ordinii spontane, pe calea de mijloc unde se întâmplă să se perpetueze natura, inclusiv natura umană (Dawkins, 2009). Această perspectivă ne arată că pozițiile extreme sunt nefirești, ele ambiționează să fie pure, unidimensionale și infailibile. Și mai presus de orice, expresiile fundamentaliste asupra mecanismelor reglatoare sunt aumane, obiectuale la modul absolut, au o natură anorganică. Fiind perfecte, instrumentele fundamentaliste invită la purificarea umană de natura sa duală, cerându-i să-și păstreze doar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la alt nivel: omul rațional ajunge să fie liber pentru că nu înțelege libertatea ca limitare prin norme, în timp ce omul integral, pentru că ajunge să conștientizeze limitele, nu este liber. După iluminismul rațional ca fundament al actualei civilizații omul său „natural” (omul unidimensional al raționalității) este complex, în timp ce omul integral este complexat, chiar dacă „a fi complexat” are sensul de conștientizare a limitelor și limitărilor. Iluminismul rațional cade în groapa pe care el însuși a săpat-o altor căi cognitive: ordonarea lumii lucrurilor și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de diagnoză este legată de definirea conceptuală, operaționalizarea și măsurarea constructului de „stres ocupațional/profesional, organizațional”, precum și de îndeplinirea criteriilor științifice riguroase de fidelitate și validitate a scalelor utilizate. În abordările timpurii ale stresului muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele, deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele-limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii automatizate. Această orientare unidimensională, combinată cu ipoteza generală
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele, deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele-limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii automatizate. Această orientare unidimensională, combinată cu ipoteza generală că efortul intelectual este mai greu decât cel fizic, a lansat conceptul de stres al conducerii sau managerial („executive stress”), care sugera că directorii/ managerii sunt supuși unui mai mare risc pentru boli cardiovasculare sau pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ceea ce presupunea realizarea sarcinii anterioare și „reînvățarea” sarcinii în contextul schimbării (Chan, 1996; Lewin, 1951). Adaptabilitatea fiind definită ca serie de cerințe comportamentale necesare performanței în contextul schimbării, autorii au considerat că este benefic să se axeze asupra unor aspecte unidimensionale ale performanței (Campbell, 1990; Motowidlo, Van Scotter, 1994). În legătură cu performanțele în muncă, Borman și Motowidlo (1993) fac distincția între performanța în sarcina de muncă și performanța contextuală. Performanța în sarcina de muncă este eficiența cu care angajatul realizează activități recunoscute
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
socializare (SO) care, în contextul factorului analizat, ilustrează un potențial de conducere într-un anumit context organizațional. Prezența variabilelor TO (toleranță) și PY (intuiție psihologică) și absența variabilei DO (dominanță) neutralizează, după părerea noastră, stereotipul conducătorului militar dur, cu așteptări unidimensionale, rigide față de subalterni. În același timp, pe fiecare nivel al ierarhiei militare există posibilitatea realizării prin independență (AI) într-un cadru normativ dat, după cum autocontrolul (SC) este specific acțiunii într-o organizație cu numeroase acțiuni de risc. 4) Factorul IV
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
subcapitolul 3, este abordată tocmai această problematică. Despre stilul de conducere, unii autori l-au identificat cu comportamentul liderului, alții au considerat că se referă la nevoile fundamentale ale acestuia. Pornind de la numărul dimensiunilor luate în calcul se remarcă tipologii unidimensionale, biși tridimensionale ale stilurilor de conducere. Sunt descrise astfel stiluri de conducere denumite: autoritar, democrat, liber (laissez-faireă, paternalist, majoritar, liber cu discuții; stiluri de conducere precum: populist, centrat pe grup, pe sarcina - în funcție de orientarea conducătorilor spre producție sau spre personal
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ulterioare, obținem o reducere a dimensionalității datelor la numărul de factori identificat. Revenind la primul exemplu de mai sus, analiza factorială a setului de date ce surprind atitudinile politice ale indivizilor ar putea arăta că liberalismul nu este un concept unidimensional, ci se structurează pe trei dimensiuni distincte: economică, socială, culturală. Astfel, întrebarea „Statul trebuie să asigure locuri de muncă pentru toți cei care vor să muncească?” ar aparține dimensiunii liberalismului social, pe când cea formulată astfel: „Guvernul ar trebui să cheltuiască
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de testare a unor ipoteze. Exemplul privind liberalismul dat mai sus este o ilustrare a abordării exploratorii. Un alt mod de utilizare în scop exploratoriu a analizei factoriale este acela de validare a scalei de măsură pentru un concept abstract unidimensional, alcătuită dintr-o serie de itemi, fiecare item fiind reprezentat de câte o variabilă observabilă. Dacă analiza factorială pentru setul de date constituit din itemii scalei produce un singur factor, atunci putem considera că itemii scalei măsoară, toți, aspecte ale
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
natural în conversație 59 Sunt formulate în limbajul folosit de participanți pentru a vorbi despre chestiunea în cauză 59 Sunt ușor de pronunțat 60 Sunt clare 60 Sunt, de obicei, scurte 60 Sunt, de obicei, deschise 60 Sunt, de obicei, unidimensionale 60 Conțin indicații clare, bine gândite 61 Calitățile unui demers interogativ bun 61 Începe ușor 61 Este ordonat pe secvențe 61 Evoluează de la general la particular 62 Folosește timpul disponibil în mod eficient 62 Categorii de întrebări 63 Întrebările de
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
deschise sunt o caracteristică a interviurilor de tip focus grup. Aceste întrebări sugerează că doar câteva cuvinte sau o propoziție nu sunt suficiente pentru a da un răspuns. Necesită explicații, descrieri sau exemplificări. Sunt, de obicei, unidimensionaletc Sunt, de obicei, unidimensionale" Fără să își dea seama, moderatorii pot include cuvinte considerate de ei sinonime, dar care pot fi percepute ca noțiuni complet diferite de către participanți. Deși intențiile moderatorului sunt bune, participanții sunt dezorientați. Un exemplu de astfel de întrebare este „În
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
lor). Astfel, distincția teoretică, socotită chiar dezirabilă, între politicieni și funcționarii publici este în realitate inoperantă, dar și relativă. Există interdependențe și interferări de diverse tipuri ale celor două sfere: relațiile dintre guvernare, administrație și societate sunt dinamice, și nicidecum unidimensionale, de tipul societate-guvernare-administrație: societatea învestește politicieni care, în limitele legale determinate de independența administrației, folosesc aparatul administrativ specializat pentru impunerea propriilor politici. În realitate, există importante centre de putere la nivelul administrației pentru ca ea să se implice în activități de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
scris prin gazete ceva favorabil despre ea. În realitate, el o plictisea, o obosea cu atitudinile lui ridicol de sentimentale. Emilia este insensibilă la sentimente puternice, este o "bestie incultă", "femeia de toate zilele" (G. Călinescu); este un personaj static, unidimensional, "dezastruoasă ca o bucătăreasă patetică" (Fred Vasilescu). În timp ce G.D. Ladima o divinizează, Fred o judecă la rece, o vede gravă și impozantă, glumește vulgar, este de o gravitate prostească, nu pricepe rolurile în care este distribuită. Dragostea Emiliei este pentru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iubirii pentru Florica, grăbind sfârșitul eroului. Ion este primul erou literar realizat în mod obiectiv. Caracterizarea Anei Ana reprezintă o ipostază a eternului feminin, având un destin trist, o existență tragică, o configurație sufletească lineară. Ea este un personaj dinamic, unidimensional, realist, exponențial; este harnică, iubitoare, blândă, fără personalitate, victimă a unor mașinații sociale. Ana s-a îndrăgostit de Ion, i-a încredințat viața, a suportat vorbe umilitoare și a îndurat lovituri, deși avea calități morale deosebite. Este prototipul femeii de la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ireal, dezvăluind caracterul în același timp fictiv și absurd al așa-numitei ,,realități imediate"134. Întâmplările în irealitatea imediată redau o lume a copilăriei invadată de inautentic. Relația auteniticitate-inautenticitate poate fi rescrisă din perspectiva abordării transdisiciplinare ca ,,univers multidimensional"-,,univers unidimensional". În contextul în care gândim lumea în care trăim unidimensional, nu ne rămâne decât să constatăm ceea ce tot Matei Călinescu numea în studiul citat ,,inautenticul neevident" și ,,inautenticul evident" al acesteia. Naratorul personaj al primului roman trăiește drama captivității în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
așa-numitei ,,realități imediate"134. Întâmplările în irealitatea imediată redau o lume a copilăriei invadată de inautentic. Relația auteniticitate-inautenticitate poate fi rescrisă din perspectiva abordării transdisiciplinare ca ,,univers multidimensional"-,,univers unidimensional". În contextul în care gândim lumea în care trăim unidimensional, nu ne rămâne decât să constatăm ceea ce tot Matei Călinescu numea în studiul citat ,,inautenticul neevident" și ,,inautenticul evident" al acesteia. Naratorul personaj al primului roman trăiește drama captivității în tr-o lume inautentică. Teatrul, bâlciul, panopticumul, cinematograful sunt lumi ale
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
da nașterii nu ,,lumii", ci ,,lumilor" care-l ,,legitimează". Critica literară a analizat amănunțit universul operei blecheriene, asociat de foarte multe ori vieții autorului. Interesant de observat este tocmai multidimensionalitate ,,lumii" lui Blecher care se naște dintr-un univers real unidimensional, aparent fără nicio provocare de ordin literar. Perspectiva transdisciplinară permite analiza ,,lumilor" textului, a tuturor ,,nivelurilor de realitate" care sunt create în urma enunțării lui. Specificul operei lui Blecher devine, din perspectivă transdisciplinară, nu lumea sanatoriului pe care o descrie în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
același timp"412. ,,Natura subiectivă" asociată ,,proprietăților naturale ale subiectului transdisciplinar" devine ,,obiectivă" atunci când ,,nivelurile de percepție corespund cu nivelurile de realitate"413. La nivelul textului blecherian, obiectivizarea subiectivității sau părăsirea unui ,,nivel de realitate" creat pentru revenirea în realitatea unidimensională se petrec tot sub imperiul percepțiilor și senzațiilor: Dacă se auzea zgomot de pași, odaia intra repede în vechiul ei aspect. Se pornea atunci între pereții ei o scădere pe loc, o diminuare extrem de mică a exaltării ei, aproape imperceptibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
unde lumina venea prin plafon" devine ,,o insulă proprie și secretă, un oraș al meu viu și animat 431. Fragmentele surprind imaginea ,,subiectului transcendent" care reușește instalarea într-un ,,nivel de realitate" în care nu mai există reminiscențe ale realității unidimensionale. Cu toate acestea, finalul textului întărește ideea că armonia între ,,ființa individuală" și ,,ființa socială" nu se poate realiza. Experimentând diferite ,,niveluri de realitate", reușesc oare personajele blecheriene să aibă o ,,atitudine transdisciplinară"? Să ,,păstreze o orientare constantă, imuabilă, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
expresie a unei viziuni raționaliste. Voința și rațiunea înlocuiesc telosul exterior, arhetipul celest, "martor în Cer" (Sohravardî). Crezîndu-se un "iluminat", omul redus la dimensiunea sa terestră devine un rătăcitor, mai bine zis un rătăcit. Unus-ambo devine un "încarcerat în Istoria unidimensională a evenimentelor empirice" (Henry Corbin). Așa-zisul iluminism este, de fapt, întunecime, pentru că omul își pierde Cerul. Rezultatul acestei tranziții de la o viziune teleologică ce postulează o ordine morală independentă de voința omului la o raționalitate practică imanentă este tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de a concepe, produce și vinde bunuri și servicii al căror ansamblu de caracteristici este mai atractiv decît al celor oferite de economiile concurente, atît pe piața internă, cît și pe piețele externe. Prin urmare, competitivitatea nu este un concept unidimensional și nu se reduce la problema costului factorilor de producție sau a prețului produselor. Acestea sînt elemente importante, dar lor li se adaugă și altele, cum ar fi calitatea, originalitatea produselor, eficacitatea utilizării resurselor, calitatea politicii macroeconomice ș.a. European Management
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acumulate În urma organizări cercetărilor de dezvoltare. Cercetările sunt mai intens organizate În țările dezvoltate. Astfel, devine clar de ce majoritatea firmelor transnaționale, cărora le aparține o pondere Înaltă În volumul anual al investițiilor străine, sunt de origine din țările dezvoltate. Viziunea unidimensională a lui Hymer asupra firmelor transnaționale - În sensul că acestea ar avea drept unică motivație dobîndirea rentei de monopol - a alimentat un puternic curent de opinie Împotriva transnaționalelor și a fundamentat politici excesive de control și reglementare a operațiunilor lor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
B. Clément, Pierre Bruno, Lucien Sève, Pentru o critică marxistă a psihanalizei, traducere de L. Gavriliu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975. b) Critica hedonismului, tendințele distructive ale sexualității în civilizații, agresivitatea în societatea industrială, eliberarea de societatea abundenței, omul unidimensional și alte subiecte marcusiene instructive în H. Marcuse, Scrieri filosofice, traducere de I. Herdan, S. Vieru, V. Dem. Zamfirescu, 1977, Editura politică, București, 534 p. Deși nu este o scriere de psihanaliză, găsim "studii de caz" privind trecerea de la utopie
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
doar pe principiul identității naționale înseamnă a favoriza un aspect al vieții cetățenilor, reducînd valoarea altora și contrazicînd pluralismul atît de vital pentru o societate civilă democratică și făcînd astfel ca viețile acelor cetățeni să fie centrate doar pe națiune, unidimensionale și, astfel, susceptibile a întreține naționalismul. Efectul sever restrictiv al politicii centrate pe națiune din Croația a fost foarte bine descris de Slavenka Drakulić: "Naționalismul a fost impus poporului ca o cămașă de forță. Poți să simți că mînecile sînt
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
creației. În acest scop, trebuie să utilizăm metode care să domine constructiv stresul, să dilueze la maximum efectele maxime ale distresului și să valorifice virtuțile stimulative ale eustresului. Stresul se acompaniază de efecte fiziologie și psihologice, el neputând fi tratat unidimensional, după cum urmează: a. consecințe fiziologice: creșterea tensiunii musculare și a presiunii sangvine, accelerarea bătăilor inimii, superficializarea respirației, sporirea cantității de zahăr, colesterol și catecolamine în sânge, diminuarea numărului de leucocite și anticorpi (de unde vulnerabilitatea la diferite maladii); b. consecințe psihologice
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]