305 matches
-
s-au răsfrânt departe dincolo de teritoriul disciplinar restrâns al specialiștilor. Puține din numeroasele dispute intelectuale care au punctat istoria gândirii Occidentale au reușit să încingă spiritele la temperaturi atât de incandescente precum "disputa istoricilor". Antecedente notabile sunt "problema medievală a universaliilor", care a divizat comunitatea medievală a filosofilor între realism și nominalism, și "cearta dintre antici și moderni", o dispută care, la rândul ei, a scizionat L'Académie française la sfârșitul secolului al XVII-lea. Disputa istoricilor germani se înscrie în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transmigrația: moartea dizolv] uniunea unui suflet individual cu un anumit trup, iar apoi sufletul transmigreaz] într-un trup nou: de om sau de animal. Pitagoreicii au avut o influent] semnificativ] asupra doctrinelor lui Platon privitoare la imortalitatea sufletului, la existența Universaliilor într-o lume a Adev]rului mai înalt și a Rațiunii precum și a filosofiei ca modalitate de preg]tire a oamenilor pentru contopirea cu divinul. Mai tarziu, stoicii au susținut idealul p]cii interioare bazate pe autodisciplin] și eliberare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiect, Od= obiect direct, Oi= obiect indirect, GPrep= grup prepozițional (circumstanțial sau obiect prepozițional), Np= nume predicativ, A genitival= atribut genitival, A prep= atribut prepozițional. 17 Vezi Vulpe (1980, passim); rezultatele similare obținute în cazul altor limbi confirmă statutul de universalii lingvistice al propozițiilor relative și interogative. A se vedea și studiul descriptiv, bazat pe British National Corpus - (Gramatica Longman), Douglas Biber et al. (1999), care atestă faptul că aproape 50% dintre propozițiile subordonate sunt relative, ele regăsindu-se aproximativ în
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
pluralitate a modalităților de abordare. În fapt, educația este cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare procedînd din punctul său de vedere, utilizînd propriile teorii, propriul aparat conceptual, urmărind propriile obiective și punînd în operă, pe lîngă universaliile logico-metodologice, propriile metodologii. De exemplu, disciplinele psihologice abordează premisele și condițiile individuale ale educației, dar și regulile generale după care funcționează mecanismele mentale în procesele educative. Ne referim, de pildă, la variatele studii de psihologia învățării - în general, pe grupe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
intră în alcătuirea abstractului homo duplex, sunt doar un segment din așa-zisa "mentalitate balcanică" și prin care înțelegem, în acord cu Paschalis Kitromilides, nu o "uniformitate diacronică"15 ci o sumă de specificități legate, subteran sau manifest, prin niște universalii. Peste fondul de veche romanitate s-au suprapus straturi succesive și alogene, la agregarea cărora un rol decisiv 1-a avut ortodoxismul precum și aluviunile orientale, în speță otomane. Consecința e, notează Alexandru Duțu, "filosofia lui "ca și cum" care s-a perpetuat
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de ceară Descartes vrea să dezvăluie structura inteligibilă a obiectului perceput. Demersul lui însă a fost devansat cu mult de gînditorii din secolul XII și XIII. Astfel, Petrus Abaelard, personalitate remarcabilă a veacului al XII-lea, analizînd felul în care universaliile se formează în minte, intră în contact direct cu filosofia și chiar cu psihologia. El urmărește minuțios drumul pe care obiectele exterioare, «lucrurile singulare», îl parcurg de la realitatea obiectivă spre cea subiectivă pînă să devină specii și genuri, concepte. De la
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
spune la fel de bine și invers ; se pleacă de la senzație “care cuprinde obiectul individual în mod distinct”, se observă că acesta lasă în imaginație o imagine deja abstractă și se ajunge la ideea conform căreia intelectul, prin abstracție, extrage din particular universaliile.) Tot în secolul al XIII-lea Ioannes din La Rochelle scrie Summa de anima, impregnată de un puternic spirit filosofic. Spre deosebire de Guilelmus care, ca și Descartes, a subliniat apăsat identitatea dintre suflet și facultățile lui, Ioannes face o distincție clară
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
privite aproape întotdeauna dintr-un punct de vedere masculin. Cu siguranță, putem vorbi, legat de acest lucru, de prejudecată și bias, iar antropologia contemporană trebuie să le corecteze. La fel, nu poți opune în mod rațional realitatea specificităților locale ficțiunii universaliilor, care ar fi postulate iremediabil de savant. Antropologia are drept scop ultim explicarea variabilității faptelor umane, iar studiul acestei variabilități îl include în mod obligatoriu și pe acela al asemănărilor și universaliilor. Dacă diversitatea descrierilor particulare, prinsă într-o istorie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
opune în mod rațional realitatea specificităților locale ficțiunii universaliilor, care ar fi postulate iremediabil de savant. Antropologia are drept scop ultim explicarea variabilității faptelor umane, iar studiul acestei variabilități îl include în mod obligatoriu și pe acela al asemănărilor și universaliilor. Dacă diversitatea descrierilor particulare, prinsă într-o istorie în mișcare care redistribuie rolurile mereu, ar interzice orice generalizare și orice comparație, antropologia nu s-ar bucura de mare interes. Bineînțeles, se poate întâmpla ca afirmarea regularităților și a invarianților să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
prezintă ca entități non-temporale (ideea fotografiei). Însă orice idee are un conținut (Gehalt) prin care putem determina tipul de obiecte sau tropi constituenți. Prin intermediul ideilor se determină posibilitatea existențială a unui obiect individual. Iar prin calitățile ideale trebuie să înțelegem universalii transcendentali, ce pot fi înțeleși ca entități non-temporale a căror exemplificare constă în proprietățile individuale. 4. "Creația" sau jocul liber al imaginației și al înțelegerii Obiectul natural se află într-o relație deschisă cu acțiunea artistică. Libertatea artistică are ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Preda, Constantin Țoiu, Nicolae Breban, D. R. Popescu, Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă ș.a.) are ca obiectiv stabilirea și sublinierea „invarianților”, a unei tipologii a operelor. Deschise către poetică și naratologie, interpretările tind la fixarea momentelor relevante „în aventura căutării unor universalii ale narațiunii”. Varietatea grilelor critice aplicate dă seama de mobilitatea și suplețea exegetului, cercetarea la obiect fiind prezidată de perspectiva istorică și teoretică într-o simultaneitate care îi individualizează demersul. Povestirea. Destinul unei structuri epice (1972) și Aventura formelor. Geneza
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
-se că acestea fuseseră concepute În cadrul societăților occidentale. Astfel că mulți etnologi au Înfierat aplicarea lor În așa-numitele contexte „primitive”. Într-adevăr, cum să traduci Într-o cultură sistemele de credințe și de valori ale altei societăți, În absența universaliilor (În sensul pe care Îl dă Chomsky acestui termen)? Abundența descrierilor empirice și, dincolo de ele, multiplicitatea abordărilor tematice și teoretice nu pot transforma „științele despre om” În utopice „științe exacte”. Acestea pot totuși conlucra la elaborarea unei abordări mai „riguroase
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
specifice. Școala austriacă susține praxeologia ca „știință a tuturor genurilor de acțiune umană”, insistând asupra „acțiunilor reale ale oamenilor reali”. Apărător al subiectivismului, Ludwig von Mises (1949) face totuși distincția Între praxeologie și istorie: prima se referă la cunoașterea unor universalii și a unor categorii catalactice, structura logică a minții umane fiind universală (raționalism critic); cea de-a doua, calificată ca non-știință și incluzând deopotrivă istoria economică și antropologia, se concentrează asupra valorilor și judecăților de valoare, conținutul gândirii fiind variabil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu un „etos” mai mult sau mai puțin distant sau apropiat, egalitar sau ierarhic, consensual sau conflictual, caracteristici ce se bazează pe un anumit număr de marcatori pertinenți. Până la urmă, aceste descrieri ar trebui să permită degajarea părții relative a universaliilor, precum și a variațiilor culturale În funcționarea unor astfel interacțiuni (Kerbrat-Orecchioni, 1994). Metoda de Învățare aplicată de Vincent Louis ia drept cadru pedagogic situațiile-problemă. Specialistul În didactică privește situația de comunicare interculturală ca pe un spațiu-problemă, iar interacțiunea ca pe o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la specie. Critica noastră adusă relativismului radical se bazează În mare măsură pe ideea că ideea de umanitate trebuie să-și păstreze sensul deplin. Proiectul unei științe despre om presupune cercetarea proprietăților generale ale vieții sociale sau, dacă preferați, a universaliilor culturale. Această perspectivă este ilustrată În special de lucrările lui Sperber, pentru care explicarea variabilității culturale implică În mod necesar căutarea unor scheme mentale universale. Din această perspectivă, se pot cita studiile privind vocabularul culorilor, terminologiile de rudenie sau sistemele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asuma acest rol, asociată acțiunii de,,interpelare", instituind relația (reală sau dorită) locutor-interlocutor în cadrul unui act comunicativ. Termenii de adresare, asociați, pe de o parte, deixis-ului personal și celui social (în terminologia lui Ch. Fillmore) și, pe de altă parte,,,universaliilor pragmatice ale dialogului" (J. Habermas), se raportează la contextul social, în general, de unde și variația microsistemului acestora de la o cultură la alta (de exemplu, limba franceză vs. limbile asiatice). Acești termeni cunosc, de asemenea, valențe particulare prin prisma actualizării diferitelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pivot pentru operațiile sintactice de coordonare și de subordonare. Pentru limbile ergative aplicarea acelorași criterii dă însă rezultate divergente. Și Dixon (1994: 113−127) își propune să formuleze o definiție universală a subiectului, subliniind că orice încercare de a stabili universalii tipologice trebuie să se bazeze pe criterii semantice. Reamintesc că una dintre tezele cele mai importante ale autorului este că A, S și O sunt categorii universale (vezi Capitolul 1, 3.1.2.(b)), în funcție de care sunt formulate regulile sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aceasta, trebuie să trecem prin Enciclopedie. Enciclopediștii cu Diderot în frunte ne-au transmis în același timp o dragoste excesivă pentru comunicare, pentru mașină, pentru o societate civilă eliberată de obstacolele sale146. Ei au pus primele baze ale religiei mașiniste, universalii ale societății civile. B) Comunicarea expresivă: religie republicană și laică Această comunicare expresivă este cea a unui Spinoza sau a unui Leibniz. Ea nu a fost niciodată aplicată integral. Cu atît mai puțin prescrierile din Tratatul despre autoritatea politică. Spinoza
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cultivarea unei mitologii naționale. Cele două mituri fundaționale ale națiunii moderne sunt mitul permanenței și cel al originii comune (Brown, 2000). Prezența lor în toate construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice care au furnizat traversele centrale ale conștiinței istorice românești. Acestea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-au răsfrânt departe dincolo de teritoriul disciplinar restrâns al specialiștilor. Puține din numeroasele dispute intelectuale care au punctat istoria gândirii Occidentale au reușit să încingă spiritele la temperaturi atât de incandescente precum "disputa istoricilor". Antecedente notabile sunt "problema medievală a universaliilor", care a divizat comunitatea medievală a filosofilor între realism și nominalism, și "cearta dintre antici și moderni", o dispută care, la rândul ei, a scizionat L'Académie française la sfârșitul secolului al XVII-lea. Disputa istoricilor germani se înscrie în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
variații considerabile în abordarea universalilor în termenii psihologiei interculturale. Una din orientări derivă din tradiția psihometrică. F. Van de Vijver și K. Leung (1997) au definit universalismul în termenii proprietăților invariante ale scalelor, prin intermediul cărora sînt operaționalizate următoarele concepte: 1. Universalii conceptuali sînt caracterizați de un nivel înalt al abstractizării, fără referință la o scală de măsură. Ei corespund conceptelor aflate la cel mai înalt nivel al inferenței, sînt accepțiuni largi, iar universalismul nu poate fi testat din cauza lipsei referințelor empirice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fără referință la o scală de măsură. Ei corespund conceptelor aflate la cel mai înalt nivel al inferenței, sînt accepțiuni largi, iar universalismul nu poate fi testat din cauza lipsei referințelor empirice precise. Termeni ca personalitate modală sînt expresia acestora. 2. Universalii slabi sînt concepte care au proceduri de măsurare specifice, iar validitatea lor a fost demonstrată în fiecare cultură investigată. Toate conceptele teoretice psihologice ar trebui să îndeplinească acest deziderat, altfel trebuie reformulate. 3. Universalii puternici sînt concepte cuantificate cu scale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personalitate modală sînt expresia acestora. 2. Universalii slabi sînt concepte care au proceduri de măsurare specifice, iar validitatea lor a fost demonstrată în fiecare cultură investigată. Toate conceptele teoretice psihologice ar trebui să îndeplinească acest deziderat, altfel trebuie reformulate. 3. Universalii puternici sînt concepte cuantificate cu scale care au aceeași măsură în toate culturile, dar originile conceptului sînt diferite. Acest tip de scală este necesar pentru comparațiile cantitative atît în tradiția relativistă, cît și în cea universalistă. 4. Universalii stricți sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reformulate. 3. Universalii puternici sînt concepte cuantificate cu scale care au aceeași măsură în toate culturile, dar originile conceptului sînt diferite. Acest tip de scală este necesar pentru comparațiile cantitative atît în tradiția relativistă, cît și în cea universalistă. 4. Universalii stricți sînt acele concepte care au aceeași scală metrică și origine în toate culturile. Astfel, se consideră că un concept este un "universal" dacă există un motiv de factură teoretică pentru a-i accepta invarianța culturală, există dovezi empirice care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
universale, împărtășite de toată populația, altele sînt general valabile, comune unei anumite populații, în timp ce există și trăsături particulare, specifice unei tradiții culturale anume. Trăsăturile universale sînt cele care disting mai mult sau mai puțin homo sapiens de alte specii. Printre universalii sociali se numără viața în comunitate și tipurile de familie. în toate societățile umane, cultura organizează viața socială și depinde de interacțiunile sociale pentru a fi expresivă și continuă. Culturile valorizează diverse trăsături, sînt modelate și integrate diferit și se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]