446 matches
-
cei ce le respectă, și arată slăbiciunea celor ce le nesocotesc (pentru a nu lungi inutil bibliografia la litera O de la sfârșitul volumului, vezi întregul discurs pe youtube la 2009 Nobel Peace Prize Lecture by Barack Obama). UNIVERSALIST PROTECTIONISM Protecționismul universalist, precum cel particularist (vezi PARTICULARIST PROTECTIONISM), este un termen ce definește atitudini de apărare împotriva unor consecințe negative ale proceselor globalizării, nu din perspectivă locală sau națională, precum protecționismul particularist, ci din perspectivele oamenilor și organizațiilor ce urmăresc rezolvarea unor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
aceasta devine proprietara pămînturilor pe care le cultivă și beneficiază de desființarea iobăgiei. În ciuda tendinței monarhice a regimului imperial, Napoleon apare deci în ochii vechii aristocrații europene ca un revoluționar gata să zdruncine din temelii întreg continentul. Moștenitor al spiritului universalist din secolul al XVIII-lea, la început, Napoleon consideră că oamenii sînt asemănători în orice timp și în orice loc și că ceea ce convine francezilor este bun și pentru celelalte popoare ale Europei. Astfel, scopul său este să introducă peste
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aspect, mai întîi cel ilustrat de Revoluția franceză, apoi mișcarea de reacție antifranceză, care se manifestă prin dezvoltarea limbilor și culturilor naționale. Ieșită din filosofia iluminstă, ideea de națiune, așa cum se manifestă ea în Franța, se bazează pe o concepție universalistă despre om și despre drepturile sale naturale, punctul său culminant fiind principiul revoluționar potrivit căruia popoarele au dreptul de a-și hotărî singure soarta. Plebiscitul de la Avignon din 1791 și cele care urmează constituie o ilustrare practică a acestui principiu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nivelul cultului, ci și la nivel politic, juridic și social. Susținînd că și sclavul este o ființă omenească, Creștinismul a combătut implicit sclavia și a erodat astfel bazele statului sclavagist 20. Pe de altă parte, fiind o religie cu aspirații universaliste, Creștinismul trebuia să se impună în centrul lumii antice, care era Roma, și, de aceea, aici a fost fixată conducerea supremă a bisericii, instituție desemnată să administreze mîntuirea. Universalismul creștin venea însă în contradicție cu tradiția multietnică și de permisivitate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sacerdoți și preoți. Noul spirit care se afirma tot mai mult în Occident presupunea însă avîntul cunoașterii științifice și emanciparea de sub tutela teologică și suporta tot mai greu această stare de lucruri statornicită în epoca feudală. Acest aspect, precum și pretențiile universaliste ale papalității, ajunse uneori în contradicție cu puterea politică locală, au condus în zona nordică a catolicismului european la o mișcare de emancipare manifestată în mai multe variante, care s-a numit Reformă. Această mișcare a cuprins în mică parte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
școlii nu l-a influențat, totuși, prea mult pe P., temperament funciar anarhic, mereu în ceartă cu regulile date de alții. Idealul de mic gentilom european preconizat de colegiu nu a fost și idealul lui, spirit expansiv, „localist” cu aspirații universaliste. În 1922-1923 P. își continuă învățătura la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, unde trece examenul de bacalaureat cu mențiunea magna cum laude. Face studii de drept la Universitatea din București, susținându-și licența în 1926 și doctoratul în 1928
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
de ani, este dreptaci, soț, tată și persoană menționată de ziarele japoneze în ultimele luni. Care dintre aceste elemente descriptive sunt relevante pentru cercetarea noastră depinde de direcția teoretică pe care o impunem. Dintre statele cu asistență socială de tip universalist, un cercetător ar putea fi interesat, de exemplu, de activitatea uniunilor sindicale sau de satisfacția exprimată de cei care primesc beneficii. În cazul revoluțiilor anticoloniale, cercetătorul s-ar putea axa pe contrastul dintre atitudinile populațiilor autohtone și cele imigrante, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lumii sociale, exprimată prin variabile, astfel ca să permită codificarea observațiilor și recunoașterea variațiilor. Cercetarea descriptivă a deținut întotdeauna un loc important în științele sociale academice. Gosta Esping-Anderson a clasificat în mod eficient statele cu asistență socială în: state de tip universalist, de tip reciproc și rezidual.1 Morris Fiorina a demonstrat longevitatea crescândă a carierelor politice în Congresul Statelor Unite și declinul competitivității la nivelul alegerilor districtuale pentru pozițiile politice.2 Organizația World Audit a întocmit în anul 2003 două liste exhaustive
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
gen nu este "un dat natural", ci este construită social, cel mai frecvent ca relație de putere, contextualizată cultural-istoric. În același timp, privind genul ca și categorie de analiză binară există riscul de a rămâne în perimetrul paradigmei esențialiste și universaliste și de a stagna în granițe teoretice rigide și a priori trasate, cu atât mai mult cu cât separația "gen"-"sex" este considerată, în multe dintre orientările feministe actuale, ca fiind depășită sau cel puțin "slabă" ca potențial analitic și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
stângă, care afișează totuși intenții lăudabile în materie de egalitate între sexe sau în mediile academice, e dificil să stabilești o oarecare poziție de autoritate de îndată ce te revendici explicit ca feministă. Și chiar dacă înțeleg să mă feresc de orice viziune universalistă care nu ține cont de disparități imputabile contextului sociopolitic, din această reflecție decurge o problematică ce are, după câte îmi pare, o anvergură mult mai largă, prin aceea că ea pune problema motivelor pentru care în țările Europei de Est
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ca și în majoritatea mediilor profesionale, obișnuim să spunem că operăm cu un "standard neutru" în privința performanței, a criteriilor de promovare sau de recunoaștere a succesului, însă ca orice atitudine ce se pretinde a fi neutră și aceasta camuflează modelul universalist al standardului unic (masculin) și opacitatea față de gen (gender blind). Standardul masculin de performanță rămâne dominant în universități, indiferent de domeniul de specializare. Este modelul competitiv sau modelul "câștigătorul ia totul"19: "(...) multe probleme apar tocmai din nerecunoașterea faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Disidentul apară de cele mai multe ori „adevărată credință” de devierile la care o supun funcționarii credinței instituționalizate și de „negustorii din templu”. Două tipuri de erori de perspectivă sunt curente În abordarea fenomenului exilului: pe cea dintâi am numit-o „eroarea universalista”, deoarece Își propune să caute o definiție universală a exilului din toate timpurile și din toate țările, conducând la inventarea unei identități transcendente a exilatului. Această identitate este Însă una prin excelență negativă, caracterizată prin absența sau estomparea unor trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Filosofie a Științei din Bruxelles (1966-1968). În 1991 este invitat în India; tot în acest an revine de Paști în România, căutând a descoperi măcar frânturi din ceea ce fusese odinioară locul și spiritul de la mănăstirea Antim. Ține conferințe, iar discursul universalist, sincretic, flexibil față de adevărurile susținute de alte discipline și confesiuni, disponibilitatea pentru înțelegere ca exercițiu spiritual, nu ca obligație dogmatică, marchează auditoriul. Prelegerile îi sunt înregistrate și valorificate editorial. În România postdecembristă, aflată într-un proces de reînvățare a practicii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
50. Neverosimil în mare măsură, totuși real: în centrul Bucureștiului, în plină perioadă a guvernării lui Gh. Gheorghiu-Dej, un grup de intelectuali încerca să deprindă lectura autentică - prin trăire - a textului Scripturii, să interpreteze simboluri și pasaje biblice în mod universalist, cu deschidere către influențele reciproce dintre religii. Efortul lui S. de a recompune specificul acelei lumi de două ori închise - între zidurile mănăstirii Antim și între limitele unui spațiu aflat sub opresiune ideologică -, găsindu-și cu dificultate o firidă eliberatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
balanțelor de putere 5. Practic, la mijlocul secolului al XVII-lea începe epoca echilibrului statelor naționale 6. În secolul al XVIII-lea, ideea de națiune capătă un dublu aspect: cel ilustrat de Revoluția franceză în primul rând (bazată pe o concepție universalistă despre om și despre drepturile sale naturale, culminînd cu dreptul popoarelor de a-și decide singure soarta), apoi cel reflectat de mișcarea de reacție anti-franceză, manifestată prin dezvoltarea limbilor și culturilor naționale (în special în țările de origine germanică). Rezultată
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
este principala cauză a terorismului numit islamic, ci condițiile sociale și politice din zonă și amestecul străin care, toate, au trezit la viață germenii intoleranței și fanatismului existenți in nuce în islam ca, de altfel, în orice religie cu pretenții universaliste, deținătoare a "adevărului unic și absolut". 5 iunie 2008 Din nou despre noi și Rusia Duminică, 15 iunie, se vor încheia alegerile locale. Se vor face bilanțuri, se vor compara rezultate, statutul de câștigător va fi revendicat de mai mulți
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
loialitate la propriul grup, iar cel de-al doilea reprezintă simultan o raportare de loialitate la propriul grup, și o raportare negativă la cele diferite, comparabile. Distincția dintre naționalismul identitar și cel de segregare este concordantă cu cea dintre „naționalismul universalist” și „naționalismul particularist”: „Acest naționalism particularist se află în aceeași relație cu naționalismul universalist, ca egoismul cu individualismul - egoismul fiind urmărirea propriilor interese, fără a ține seama de interesele altora, iar individualismul fiind doctrina conform căreia este legitim să-ți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
loialitate la propriul grup, și o raportare negativă la cele diferite, comparabile. Distincția dintre naționalismul identitar și cel de segregare este concordantă cu cea dintre „naționalismul universalist” și „naționalismul particularist”: „Acest naționalism particularist se află în aceeași relație cu naționalismul universalist, ca egoismul cu individualismul - egoismul fiind urmărirea propriilor interese, fără a ține seama de interesele altora, iar individualismul fiind doctrina conform căreia este legitim să-ți urmărești propriile interese în aceleași condiții în care alții sunt liberi să și le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prin raportare la filosofia „intuită” În cărțile de literatură bună, destul de abundente și pe atunci, precum și În tratatele sau comentariile asupra artelor plastice, o pasiune care m-a atras foarte mult În perioada liceului și apoi a facultății. Ideile libere, universaliste, autentice au privilegiul să se insinueze chiar și În regimurile cele mai autoritare. Atâta doar că ele nu pot fi declamate, vehiculate, cultivate În mod deschis, limpede. În perioada respectivă, Facultatea de Filosofie Îngloba un mănunchi de specialități ce displăceau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cărților sau ale cursurilor, nu le luam deloc În seamă, nici profesorii nu ne obligau să le dăm vreo importanță. Gândirea critică nu era lăsată să exerseze În zona politicului, ideologicului și, În general, a socialului. Ne erau Îngăduite reflecțiile universaliste, generaliste, oarecum fără obiect, nu și cele particulare, concrete cu privire la societatea În care trăiam. Excelam În inferențe abstracte, dar nu eram În stare să radiografiem obiectiv lumea În care trăiam. Dacă o aduceam În discuție, aceasta trebuia numaidecât preamărită, aplaudată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
deplină În diversitatea hierofaniilor, ca modalități de manifestare a sacrului. Conținuturile „revelate de toate hierofaniile”, supuse analizei riguroase, conduc la un sistem de afirmații coerente, la o teorie a sacralității, cu toate că unele hierofanii sunt „deschise”, altele „criptice”, unele multivalente sau universaliste, altele locale și „istorice”. Eterogenitatea dezarmantă a hierofaniilor este condiția necesară, „singura capabilă să dezvăluie toate modalitățile sacrului.” ( /28). Eliade a evidențiat dificultățile de Înțelegere a hierofaniilor Îndeosebi de către omul modern, obișnuit să raporteze noțiunea de sacru la formele istorice
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
critică a căpătat diferite semnificații în funcție de întrebuințarea sa în raport cu domeniul angajat ori cu comunitățile de abordare și cercetare a unei problematici specifice. În cazul criticii culturale, termenul de critică e utilizat dintr-o multitudine de perspective care vizează depășirea înțelegerii universaliste, centraliste, ideologice a culturii monolitice în favoarea unei abordări particulare, periferice, autocritice a expresiilor culturale mixte. La rândul ei, critica de artă și-a modificat scopul și metodologiile în funcție de transformarea producțiilor, practicilor și reprezentărilor artistice, trecând prin faza autoreflexivă și culminând
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
valorizând creativitatea și ieșirea din șablon, în timp ce individualismul din Suedia și Norvegia e structurat pe verticală, valorizând egalitatea membrilor societății. O modalitate diferită de conceptualizare a acestei dimensiuni a fost propusă de Gudykunst și Ting-Toomey (1988): universalism/particularism; membrii culturilor universaliste tind să aplice aceleași standarde de evaluare și interpretare în relație cu toți membrii societății, în timp ce membrii culturilor particulariste tind să-și adapteze standardele de evaluare și interpretare în funcție de situațiile concrete de interacțiune. O dimensiune identificată de Trompenaars (1993) completează
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un intelectual al Evului Mediu, ci condiția de magiștri și de studenți, dedicați științelor și căutării adevărului. În afara solidarității universitare, de breaslă, cel mai important principiu spiritual unificator, care Îi călăuzea pe Învățați, era credința creștină. Acest caracter cosmopolit și universalist al primelor universități europene, care se va atenua treptat, Începând Încă din anii Evului Mediu, va fi contrazis Însă, În modul cel mai brutal, de universitățile din epoca modernă. În secolul al XIX-lea și În prima jumătate a secolului
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
contemporane, situație În care modelul evaluativ al Occidentului, sistemul său de valori, ar reprezenta grila ideală de interpretare a evoluției istorice, În pofida „aroganței” pe care o presupune o asemenea perspectivă exclusivistă? Da, am fi tentați să spunem, din perspectiva moralei universaliste a liberalismului. Sau, dimpotrivă, imaginea creată de Occident cu privire la caracterul universal al civilizației sale (de unde pretenția de superioritate a acestuia) nu constituie decât un discurs ideologic destinat să Îi aducă autoritate și putere? Iar acest discurs nu are cumva ca
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]