776 matches
-
și episoade propriu-zise comice în opera lui, dar nu ele dau măsura acestui tip de comedie, care are o cu totul altă arie de cuprindere, una simbolică, filosofică și poetică. Nici Malvolio și nici chiar Falstaff nu au structura omogenă, univocă și pură, dusă până la limita abstracției, pe care o au personajele lui Molière. Cum observa Ramon Fernandez în citatul de mai sus, comedia shakespeariană emană un fel de beție. La Molière nu există și nu poate exista nimic de natura
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
care echilibrul și rigoarea potențau pasiunile în cadre rigide și cristalizate. Era o lume a rațiunii cartesiene; nu mai puțin și una a rigorismului pascalian. Spiritul molieresc presupune acest echilibru și această ordine, de aceea el se manifestă rezumativ și univoc, ca o sentință... Cum spune într-un loc Pascal: beauté d’omission, de jugement. Din realitatea empirică arta lui Molière extrage realul, adică esența ontologică a acelei realități. Realismul lui are, pe lângă accepția curentă, și pe cea de universalia in
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
chiar dacă interpretările mută eventual accentele sau dilată unele detalii. Fiecare epocă poate găsi, după mentalitatea ei, noi sensuri în marile opere care de aceea nu sunt niciodată anacronice. Dar Al. Ivasiuc declară că opera însăși poate fi modificată definitiv și univoc de interpretarea și consecințele ei ulterioare. Opera ca atare e deci amendabilă, interpretarea însă nu: nimeni nu mai poate veni s-o contrazică (în speță eu n-aș mai putea încerca acum, indiferent dacă argumentele mele sunt bune sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu-i voi face (deocamdată) preopinentului meu vreo șicană din faptul că până acum a lăsat fără de răspuns trei obiecții ale mele, pe care nu le cred proaste, deși, sau tocmai fiindcă, sunt la mintea omului: a) cea cu privire la caracterul univoc și irevocabil, adică dogmatic, pe care pare a-l atribui posterității marilor opere; b) legată de aceasta, observația mea cu privire la Reformă și la „radicalitatea” ei; c) argumentul meu cu Revoluția Franceză și sensul civilizator al influenței lui Rousseau. În schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cum ar spune Manzoni 2) care nu au găsit o altă soluție pentru biata lor dorință de a face dragoste decât să exercite o josnică violență asupra cuiva lipsit de forță. Un alt exemplu: toleranța puterii în domeniul sexual este univocă (și deci, în esență, mai represivă ca niciodată): ea acordă mult mai multe drepturi decât în trecut cuplului heterosexual, chiar și în afara convenției matrimoniale; dar, înainte de orice, un asemenea „cuplu” este prezentat ca un model obligatoriu la modul obsesiv, exact
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
autorul discută metodele critice ale confraților, arătându-se mult prea îngăduitor cu unii și necruțător cu alții. Opțiunea pentru valorile clasicismului și ale filosofiei se afirmă în Orfeu, bucuria cunoașterii (1976), un elogiu dedicat Eladei, pusă sub semnul unui Orfeu univoc, un Orfeu ce refuză vanitatea gândirii. Prozatorul revine, acompaniat de eseist și de psiholog, în Popas în Afrodisia (1978), carte construită ca un mozaic, ilustrând aceeași diversitate tematică. Romanul Umbra de la Cozia (1980) e, de asemenea, un spațiu de interferență
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
pe pământ. Evident, Boethius a crezut că tuturor acestor probleme filosofia poate să le dea un răspuns și filosofiei i s-a adresat și de la ea l-a obținut. La întrebarea „de ce filosofia și nu religia?” nu putem da răspunsuri univoce pentru că trebuie să examinăm mai multe laturi ale problemei în felul următor. Filosofia de la care așteaptă Boethius răspunsuri când scrie Consolatio philosophiae este, în esență, acea filosofie religioasă, sinteză de neoplatonism și credință creștină, care de mai multe secole, cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
urechi etc.), tendința viguroasă este un tot mai accentuat liberalism al relațiilor părinți-copii în toată lumea. Se impune așadar observația că atât în socializare, cât și în politicile familiale, precum și în alte formule, controlul social în societatea contemporană nu este deloc univoc și rigid. Familiile întâmpină diferențiat constrângerile și exigențele socialului. Este notabil, de asemenea, faptul că unii sociologi și antropologi tind să dea oconotație negativă controlului social. Pliați adânc pe individualitate, libertate și criticism social, ei apără individul în fața familiei, familia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valori ale grupurilor sociale mari și medii (clase sociale, profesiuni etc.); e) valori ale microgrupurilor (familii, organizații, grupuri restrânse etc.); f) valori individuale. Trebuie specificat, în al doilea rând, că raportul dintre palierele socioaxiologice indicate sunt complexe, și nu perfect univoce. Astfel, deși avem în principal o particularizare în trepte de la general la individual, în special pentru palierele „b”, „c”, „d”, relațiile sunt mai degrabă secante decât de supraordonare. Este necesar, apoi, să avem în vedere că, în fața copilului și a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
însușire, interiorizare a valorilor și normelor general umane sau specifice unei culturi ori unui grup. Totuși, întrucât individul are concomitent sau succesiv mai multe grupuri de apartenență și de referință, determinarea contextului sociocultural este mai degrabă pluridirecțională decât omogenă și univocă. În lumea contemporană este vădită tendința creșterii diversității intraculturale și a scăderii diversității interculturale. Tot mai multe valori, norme, atitudini și stiluri de viață devin universale. Orientarea axiologică individuală (valorile interiorizate) constituie un dat subiectiv, ceva interior și virtual, acționând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de laborator relevă și ele o influență semnificativă a expunerii la scene vizuale violente asupra creșterii agresivității. Cercetările în condiții de observație riguroasă asupra unor tineri delincvenți (internați în instituții speciale) din SUA și Belgia nu au ajuns la rezultate univoce; la același timp și conținut vizionat, pe unele loturi s-a înregistrat o asociere statistică pozitivă între vizionare și conduita efectivă, la altele, nu (Parke et al., 1977). Într-o investigație multiculturală (SUA, Finlanda, Polonia și Australia), coeficientul de corelație
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pozitivă între intensitatea căldurii și frecvența tulburărilor (Carlsmith și Anderson, 1979). Explicația ar consta în aceea că temperatura înaltă determină o stare de iritare, care, la rândul ei, sporește tendința spre agresivitate. Studiile de laborator nu au ajuns la concluzii univoce în privința relației dintre temperatură și comportamentul agresiv, dar ele confirmă ideea că, în condiții de stres fizic, dacă subiecții nu se pot sustrage situației, ei sunt înclinați mai mult spre agresivitate decât în condiții normale. Studiile de laborator, ca și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în raport cu prestația celui mai bun dintre membrii săi în situație individuală. Dacă grupul este superior, cota totală ar trebui să depășească semnificativ scorul celui mai capabil participant, obținut de acesta în pretest, atunci când a lucrat individual. Rezultatele experimentale nu sunt univoce: unele arată că performanța grupului este superioară, altele că prestația celui mai bun este astfel. În probe complexe, un individ cu aptitudini superioare este mai performant decât un grup mediocru. Cum în situații de grup, de regulă, nu sunt utilizate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
natura deciziei ce urmează a fi luată: fie este o problemă de opinie - unde nu există o soluție corectă, un referențial obiectiv -, cum ar fi: „la ce restaurant să mergem după terminarea unui examen?”, fie privește fapte și are soluții univoce (corecte), ca, de exemplu: „merită ca firma noastră să-și extindă afacerile într-un nou oraș?”. Deși nici la ultima întrebare nu se poate răspunde în termeni de 100%, ea nu este o judecată de gust. În favoarea unei anumite decizii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a lucra fiecare în modul în care dorește, important fiind să-și realizeze sarcina. Intersectând cele două dimensiuni, obținem patru stiluri de conducere: democratic-permisiv, democratic-directiv, autocratic-permisiv și autocratic-directiv. Din nou răspunsul la întrebarea care stil e mai productiv nu este univoc: depinde de parametrii grupului, situației, conținutului concret al scopului propus. Această observație e valabilă și când discutăm despre eficiența liderului orientat spre îndeplinirea sarcinii și a celui orientat înspre relațiile sociale din grup. Cu precizările: dimensiunea focalizării pe relații cuprinde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ansamblu a importanței lor în structurarea și destructurarea mentalităților și opiniei publice. În același timp însă, deoarece proliferarea este concomitent și o diversificare și pluralizare a mesajelor și punctelor de vedere propuse, mass-media au actualmente o influență mult mai puțin univocă decât în trecut. Multe influențe mass-media se anulează reciproc. Altfel spus, influența netă nu este egală cu cea brută, ci este mai mică. Cu toate că, prin natura sa, comunicarea de masă vizează o audiență publică, variată și anonimă (impersonală), determinațiile ei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
indivizii (grupul de apartenență) și/sau cel de referință (reperul lor valorico-atitudinal) au o mare importanță în formarea și transformarea opiniilor indivizilor. În trecut, în societățile tradiționale, determinarea de către grup a ideilor, convingerilor și conduitelor membrilor săi era decisivă și univocă. În prezent, în societățile moderne și urbane, datorită mass-media, dar și împrejurării că un individ aparține concomitent mai multor grupuri, incidența unui grup anume asupra persoanelor este mult mai mult diluată. Dar, și acum, chiar influența mass-media asupra indivizilor depinde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
echilibrare între ponderea adevărurilor figurate și cea a scriiturii care le învăluie metaforic pentru a le dezvălui revelator. Dar aceasta îl apropie prea mult de ecuația textuală a moderniștilor; astfel că el se va retrage, mefient, într-o articulare aproape univocă a semnificațiilor propriei opere dramatice și într-o respingere de plano a intervențiilor regizorale „creatoare”. De altfel, referințele polemice la adresa regizorilor abuzivi sunt pe cât de numeroase, pe atât de suculente. Textul dramatic al lui S. are, în primul rând, funcția
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
aici, pe pămînt. Evident, Boetius a crezut că la toate aceste probleme filozofia poate da un răspuns, și filozofiei i s-a adresat, și de la ea l-a obținut. La întrebarea „de ce filozofia și nu religia?” nu putem da răspunsuri univoce, pentru că trebuie să examinăm problema din mai multe unghiuri, după cum urmează. Filozofia de la care Boetius așteaptă răspunsuri atunci cînd scrie Consolatio philosophiae este, în esență, acea filozofie religioasă, sinteză de neoplatonism și credință creștină, care de mai multe secole, cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
istorie literară „cât mai bine întocmit, cât mai complet”, bazat exclusiv pe spectacolul publicistic al unei culturi „intrate în stare de război”. Trădarea intelectualilor observă pas cu pas intervalul 1944-1946, definit prin involuția discursului public de la dezbaterea pluralistă la campania univocă. În deschidere e relevat un stadiu uitat al demolării valorilor, anume declanșarea „demascărilor” și a incitării la epurare nu în presa procomunistă, ci într-o publicație ca organul țărănist „Dreptatea”, care atacă virulent fie culturalii din guvernul Petru Groza, fie
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Dacă media m a caracteristicii X se găsește la distanța σPz de TI și de TS, atunci fracțiunea defectivă probabilă se calculează cu formula. Rezultă că, în cazul controlului prin măsurare, fracțiunea defectivă P a lotului, care este necunoscută, determină univoc valoarea factorului . De aceea verificarea ipotezei H1: P≤P Pz 1 cu alternativa H2: P≥P2 devine echivalentă cu: H1: 1PP zz ≥ față de alternativa H2: . 2PP zz ≤ Plan de control simplu în cazul când nu se cunoaște abaterea standard Este
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
cotidianului, aparent neproblematic și solid, dar în care se infiltrează anomalia. Romanul Umbra penei de gâscă (1991) se dezvoltă ca o variațiune liberă pe o temă din Numele trandafirului de Umberto Eco. Fără ca relația dintre cele două scrieri să fie univocă, memoria cărții autorului italian regizează global înscenarea epică a lui Ț. Textul permite atât lectura inocentă, cât și pe cea avizată. Pentru lectura genuină frapante rămân capacitatea fabulatorie nestingherită, știința de a crea atmosferă, de a evoca pitorescul medieval al
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
specifică adresele locațiilor unde se găsesc memorați operanzii, sau rezultatul operației. Se pot accesa 2m adrese, deci tot atâția operanzi. Această valoare fixează și spațiul de adresare al calculatorului: 0...2m-1. 5) Efectuarea calculelor, corespunzătoare algoritmului problemei de rezolvat, este univoc determinată de execuția secvențială a instrucțiunilor care constituie programul. Prima instrucțiune executată din program corespunde adresei de start a programului. Adresa următoarei instrucțiuni este determinată în mod automat de către CPU în timpul execuției instrucțiunii curente. Această instrucțiune următoare este specificată prin
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
și spoliat de valorile umaniste esențiale. Un curriculum este întotdeauna un proiect paideutic. Formarea omului prin cultură continuă să rămână dominanta educației contemporane și, probabil, va rămâne astfel și în viitor. Dar nu există o cultură care să poată orienta univoc curriculumul. „Explozia științifică” a înlăturat idealul educațional al Renașterii - erudiția. În epoca actuală se poate vorbi doar de culturi între care s-a strecurat cel puțin o „prăpastie”. „Prăpastia culturală” (C.P. Snow) dintre disciplinele umaniste și științele naturii s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
multiplicat în numai un secol de câteva ori - întrerupând orice comunicare cu „cultura umanistă”. Prăpastia s-a adâncit și cele două culturi au devenit lumi antagonice. Trăim, de fapt, o adevărată catastrofă paideutică - rezultat vădit al obsesiilor epistemice unilaterale și univoce ale gândirii moderne. Așadar, postmodernismul poate fi considerat o reacție de revoltă împotriva acestei „evoluții cu ochelari de cal”. O realitate care a devenit evidentă la sfârșitul secolului XX. După Wilson, gândirea modernă, cu rigiditatea ei unilaterală ajunsă în fază
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]