KorAP: Find »[drukola/base=urangutan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 10 >

235 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402

-mă în pace, prostule“. Apoi a zis: „Fără lumini“. Când s-au declanșat blițurile. Nu știu ce au fost sunetele acelea, zise Hagar. — Dar le înregistrezi. — Doar din curiozitate ... — Ai scos microfonul mult înainte să înceapă sunetele. Știai că animalul va vorbi. — Urangutanii nu pot vorbi, zise Hagar. — Ăsta poate. Se holbară cu toții la urangutan, care se legăna încă, într-un singur braț. Cu brațul liber se scărpina. Era liniște. Bărbatul solid spuse, tare: — Geen lichten. Maimuța se uită fix la el și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
declanșat blițurile. Nu știu ce au fost sunetele acelea, zise Hagar. — Dar le înregistrezi. — Doar din curiozitate ... — Ai scos microfonul mult înainte să înceapă sunetele. Știai că animalul va vorbi. — Urangutanii nu pot vorbi, zise Hagar. — Ăsta poate. Se holbară cu toții la urangutan, care se legăna încă, într-un singur braț. Cu brațul liber se scărpina. Era liniște. Bărbatul solid spuse, tare: — Geen lichten. Maimuța se uită fix la el și clipi rar. — Geen lichten! Urangutanul nu dădu nici un semn de înțelegere. După

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Hagar. — Ăsta poate. Se holbară cu toții la urangutan, care se legăna încă, într-un singur braț. Cu brațul liber se scărpina. Era liniște. Bărbatul solid spuse, tare: — Geen lichten. Maimuța se uită fix la el și clipi rar. — Geen lichten! Urangutanul nu dădu nici un semn de înțelegere. După o clipă, se ridică pe o creangă din apropiere și începu să urce, încet, braț după braț. — Geen lichten! Maimuța continuă să urce. Femeia cu pălărie mare de paie zise: — Eu cred că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Presupun că nu e cazul. O ploaie ușoară începu să picure din coronament. Ceilalți turiști își băgară aparatele de fotografiat la loc. Unul își puse pe umeri un pardesiu subțire, transparent. Hagar își șterse sudoarea de pe frunte. În față, trei urangutani tineri se agitau în jurul unei tăvi cu papaya, așezată pe pământ. Turiștii își întoarseră privirea spre ei. Dinspre cupolă se auzi un mârâit: — Espèce de con. Auziră fraza clar, surprinzător de inteligibilă în aerul nemișcat. Tipul solid se răsuci pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
CU GURA CĂSCATĂ (National Enquirer) CIMPANZEU VORBITOR ÎN JAVA (New York Times, ulterior s-a publicat o erată) PRIMATE POLIGLOTE REPERATĂ ÎN SUMATRA (Los Angeles Times) „În fine, un grup de turiști din Indonezia jură că au fost insultați de un urangutan, în jungla din Borneo. Conform spuselor turiștilor, maimuța i-a înjurat în olandeză și în franceză, ceea ce înseamnă că era, probabil, mult mai deșteaptă decât ei. Dar nu a apărut nici o înregistrare cu cimpanzeul bădăran, ceea ce ne duce la concluzia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
comenteze cât voia, dar el era sigur că savanții creaseră deja o maimuță transgenică. O făcuseră cu ani de zile în urmă. Existau tot felul de mamifere transgenice în prezent: câini, pisici, și altele. Nu se putea exclude posibilitatea ca urangutanul vorbitor să fie tot un animal transgenic. Munca lui Henry la INS avusese legătură cu bazele genetice ale autismului. Mersese la laboratorul de primate pentru că voise să afle ce gene erau responsabile de diferența între aptitudinile de comunicare ale oamenilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
se credea. Investigatorii geneticieni știau de mult că maimuțele și ființele umane au derivat dintr-un strămoș comun, care popula pământul cu 18 milioane de ani în urmă. Gibonii s-au desprins primii, cu 16 milioane de ani în urmă. Urangutanii s-au desprins cam cu 12 milioane de ani în urmă. Gorilele, cu 10 milioane de ani. Cimpanzeii și ființele umane s-au separat ultimii, cu aproximativ 9 milioane de ani în urmă. Cu toate acestea, după decodarea genomului uman

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
care se aflau cel mai aproape, iar rezultatul era că jumătate din ei își țineau reporterul pe poziție și microfoanele pregătite, ca și cum ar fi așteptat să ia prin surprindere un șef de stat. Așteptau de trei ore. Până în clipa aceea, urangutanul vorbitor nu apăruse și Hagar nici nu se aștepta să apară. Prinse privirea unui membru al echipei franceze și îi făcu semn să-și stingă țigara. Tipul ridică din umeri și se întoarse cu spatele la el. Continuă să fumeze. Un membru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Cameramanul se îndepărtă iritat de cameră. — Es ist ein macaque. După scurt timp, prin frunzișul de deasupra treceau vreo zece macaci, legănându-se printre crengi și îndreptându-se spre nord. Unul dintre englezi se întoarse spre Hagar. — Unde este cimpanzeul? — Urangutanul, spuse Hagar. — N-are a face. Unde este? Avea o voce nerăbdătoare. — N-are o agendă pentru întâlniri, zise Hagar. — Aici e locul unde stă de obicei? Da? Putem să punem niște mâncare pentru el, ceva care să-l atragă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
în apărare. La fel și germanii. După scurt timp, cele trei echipe se îmbrânceau cu înverșunare. Când căzu trepiedul francez și camera lor se stropi cu noroi, celelalte echipe începură și ele să se bată. Hagar îi privea nemișcat. Nici un urangutan astăzi, își spuse el. Capitolul 17 Rick Diehl de la Biogen se schimba în vestiarul de la Bel Air Country Club. Se dusese acolo ca să joace o partidă de dublu cu niște investitori care puteau fi interesați de BioGen. Un tip de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
de făcut. Doza este doar atât cât să-l amețească. Va coborî singur, mult înainte să leșine. S-ar putea să fim nevoiți să îl urmărim la sol, pentru o vreme. — Ai mai făcut asta? Gorevici aprobă din cap. — Cu urangutani? — Cimpanzei. — Cimpanzeii sunt diferiți. — Serios? replică Gorevici, sarcastic. Cei doi bărbați căzură într-o tăcere jenată. Gorevici scoase o cameră video și un trepied și le instală. Apoi, un microfon cu rază mare și cu o antenă de treizeci de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
diametru, pe care o prinse deasupra camerei video, pe un suport. Hagar își spuse că era o aparatură greoaie, dar eficientă. Gorevici se lăsă pe vine și începu să privească cu atenție în junglă. Cei doi ascultau sunetul ploii, așteptând. Urangutanul vorbitor dispăruse din presă, în ultimele săptămâni. Povestea dispăruse, la fel cum se întâmplase și cu alte relatări despre animale, care nu se dovediseră adevărate: acea ciocănitoare din Arkansas pe care nimeni nu o mai putea găsi acum, maimuța de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
alături, privind. Se auzi un foșnet de crengi, iar Gorevici zări o umbră care trecu prin raza obiectivului. Ridică privirea și văzu umbra urcând din ce în ce mai mult, legănându-se pe crengi, în timp ce se cățăra în bolta de deasupra. În câteva clipe, urangutanul ajunse la douăzeci de metri deasupra lor. — Gods vloek het. Asshole wijkie. Vloek. Scoase camera de pe trepied și încercă să-l filmeze. Imaginea era neagră. Nimic. Trecu pe vedere nocturnă. Nu văzu nimic altceva, decât niște dungi verzi, când animalul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
lor. — Gods vloek het. Asshole wijkie. Vloek. Scoase camera de pe trepied și încercă să-l filmeze. Imaginea era neagră. Nimic. Trecu pe vedere nocturnă. Nu văzu nimic altceva, decât niște dungi verzi, când animalul apărea sau dispărea din frunzișul verde. Urangutanul se deplasa în sus și în lateral. — Vloek het. Moeder fucker. Frumos mai vorbește. Dar vocea era din ce în ce mai slabă. Gorevici realiză că trebuia să ia o decizie, și repede. Puse jos camera video și întinse mâna după carabină. O ridică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
decizie, și repede. Puse jos camera video și întinse mâna după carabină. O ridică și se uită prin lunetă. Vedere nocturnă militară, un verde strălucitor, foarte clar. Văzu maimuța, îi văzu ochii strălucind ca niște puncte albe... Nu! spuse Hagar. Urangutanul sări spre un alt copac, rămânând suspendat în aer pentru o clipă. Gorevici trase. Auzi șuieratul gazului și sunetul săgeții trecând printre frunze. — L-am ratat. Ridică din nou carabina. Nu face asta ... — Gura! Gorevici ținti, trase. În copacii de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
L-am ratat. Ridică din nou carabina. Nu face asta ... — Gura! Gorevici ținti, trase. În copacii de deasupra, zgomotul produs de mișcarea crengilor se întrerupse pentru o clipă. — L-ai nimerit, spuse Hagar. Gorevici așteptă. Foșnetul frunzelor și crengilor reîncepu. Urangutanul se mișca, acum aproape exact deasupra lor. — Nu, nu l-am nimerit. Gorevici ridică iar carabina. — Ba da. Dacă tragi din nou ... Gorevici trase. Un șuierat de gaz lângă urechea lui, apoi liniște. Gorevici coborî pușca și reîncepu să o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
că l-ai nimerit. — Nu, nu știi. Gorevici introduse alte trei cartușe în carabină. — Nu știi asta. — Nu se mișcă. L-ai nimerit. Gorevici își reluă poziția, ridică pușca, chiar la timp ca să vadă o umbră întunecată prăbușindu-se. Era urangutanul, căzând direct din bolta junglei, de la aproape cincizeci de metri. Animalul se prăbuși pe pământ la picioarele lui Gorevici, împrăștiind noroi. Și nu se mai mișcă. Hagar aprinse o lanternă. Trei săgeți ieșeau din corpul animalului. Una în picior, două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
din bolta junglei, de la aproape cincizeci de metri. Animalul se prăbuși pe pământ la picioarele lui Gorevici, împrăștiind noroi. Și nu se mai mișcă. Hagar aprinse o lanternă. Trei săgeți ieșeau din corpul animalului. Una în picior, două în piept. Urangutanul nu se mai mișca. Ochii lui erau deschiși, privind în sus. — Minunat, spuse Hagar. Bună treabă. Gorevici se lăsă în genunchi, în noroi, își puse gura peste buzele mari ale urangutanului și suflă aer în plămânii acestuia, încercând să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
din corpul animalului. Una în picior, două în piept. Urangutanul nu se mai mișca. Ochii lui erau deschiși, privind în sus. — Minunat, spuse Hagar. Bună treabă. Gorevici se lăsă în genunchi, în noroi, își puse gura peste buzele mari ale urangutanului și suflă aer în plămânii acestuia, încercând să-l resusciteze. Capitolul 52 Șase avocați stăteau la masa lungă, toți răsfoind prin hârtiile din fața lor. Făceau un zgomot ca de furtună. Rick Diehl aștepta agitat, mușcându-și buzele. În cele din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Sunt sigur că mătușii i-ar plăcea. Dar... ăă... ce faci diseară, mai încolo? — Aș putea fi liberă, zise Jenny. Capitolul 59 Depozitul era amplasat lângă aeroportul din Medan. Avea un luminator, așa încât lumina din cameră era bună, iar tânărul urangutan din cușcă părea destul de sănătos, agil și cu ochii luminoși. Părea să-și fi revenit complet după efectul săgeților. Dar Gorevici se învârtea într-o parte și-n alta, extrem de frustrat, uitându-se la ceas. Pe masa de alături, camera

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
se învârtă pe loc, evitând privirea acuzatoare a lui Zanger. Era o adevărată comedie a erorilor. În junglă, Gorevici se chinuise să resusciteze maimuța aproape o oră, înainte ca animalul să dea semne de viață. Apoi se luptase să lege urangutanul și să-l tranchilizeze din nou, mai puțin, de data aceasta, monitorizând cu atenția reacțiile lui, pentru ca acesta să nu intre în șoc anafilactic, în timp ce îl transporta spre nord, la Medan, cel mai apropiat oraș cu aeroport. Urangutanul supraviețuise călătoriei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
să lege urangutanul și să-l tranchilizeze din nou, mai puțin, de data aceasta, monitorizând cu atenția reacțiile lui, pentru ca acesta să nu intre în șoc anafilactic, în timp ce îl transporta spre nord, la Medan, cel mai apropiat oraș cu aeroport. Urangutanul supraviețuise călătoriei fără incidente, ajungând în cele din urmă în depozit, unde începuse să înjure ca un marinar. Gorevici îl anunțase pe Zanger, care venise imediat cu avionul, din New York. Până la sosirea lui Zanger, maimuța făcuse laringită și acum nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
destul de bolnav. A prins vreo răceală de undeva? — Posibil, zise Gorevici. De fapt, era aproape sigur că maimuța luase răceala de la el, în timpul resuscitării gură la gură. Era o răceală inofensivă pentru Gorevici, dar părea să fie destul de serioasă pentru urangutan, care se încovoia acum în accese de tuse. — Are nevoie de un veterinar. Nu se poate, zise Gorevici. Este un animal protejat, iar noi l-am furat, ai uitat? — Tu l-ai furat, spuse Zanger. Și, dacă nu ești atent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
din interiorul cuștii. Zanger stătea la distanță, clătinând din cap. — Iisuse, ce temperament. Gorevici se întoarse din nou spre tânărul malaiezian și întrebă: — Cât mai durează? Puștiul se mulțumi să clatine din cap și să ridice din umeri. În cușcă, urangutanul tușea și înjura. Capitolul 60 Georgia Bellarmino deschise ușa dormitorului fiicei ei și începu o percheziție rapidă. Bineînțeles, în cameră era o harababură totală. Firimituri printre pliurile așternuturilor mototolite, CD-uri zgâriate, pe podea, cutii de Cola rostogolite sub pat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
avea un aspect distins: păr argintiu, ochelari cu rame subțiri. Era specialistul în anatomia primatelor, Jorg Erickson, celebru în toată lumea. — Dr. Erickson, ce facem astăzi? spuse Gorevici, folosind o cameră video manuală. — Examinăm un specimen faimos în întreaga lume, presupusul urangutan vorbitor din Indonezia. Se spune că acest animal vorbea în cel puțin două limbi. Ei bine, vom vedea. Dr. Erickson se întoarse spre masa de oțel, pe care cadavrul era acoperit cu o pânză albă. Trase pânza la o parte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]