1,952 matches
-
scris, - dacă aveai cinstea să vii tocmai din capitala țării, București. Că veni vorba... Nea Toma era tatăl viitorului medic renumit Constantin Georgescu, căruia noi, mai mici, îi ziceam Costică, nu fără respect, el fiind cel mai reușit băiat al urbei. Doctorul Georgescu, despre care scriseră ziarele și îl dădu și televiziunea pe post, pe motiv că cinci tâlhari l-au jefuit, recent, într-o noapte, de toată colecția lui frumoasă de tablouri clasice românești, o avere, în februarie a.c., tăbărând
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
Pentru mine, copil fiind, urmarea filmului era palpitantă... Trebuia neapărat să văd ce avea să mai pățească eroul, un june poet sărac, stând în patru labe lângă cotețul unui dulău și împărțind cu el osul... Dar punctul de atracție al urbei și loc de întâlniri de tot felul era La Monument, monumentul înălțat în cinstea eroilor din primul război mondial. Un soclu de ciment pe care trona un vultur de bronz, cu aripile desfăcute, și care la sărbători purta în plisc
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
universală. Oameni suntem. Din păcate, doar atât; și nu zei, încă... Pentru Fănuș Neagu am o veche amiciție și simpatie. Nu că am fi fost noi prieteni la toartă...Dar, orișicât. El, fiul puternic al Brăilei. Eu, machedonul subtil din urbea caiselor, Urziceni. Așa că nu ne-am lua la harță niciodată. Pun pariu!... Afară doar dacă nu intervin țuțerii, personajele despre care vorbea N. Manolescu în editorialul R.l. nr. 37 a.c. Deși, în limba română, există o vorbă și mai și
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
vin dinspre Timișoara) și nenumărate pancarte mobilizatoare încep să risipească misterul. Anunțuri ademenitoare, oferind parcări și hoteluri pentru șoferii de TIR-uri direct în limba lor maternă (domină copios turca!) te iluminează în legătură cu "martiriul" Aradului-oraș. Dacă numeri între locuitorii acestei urbe istorice și curvele ce patrulează pe traseu mai ceva decât soldații la fruntarii, imaginea "martiriului" e completă și apetisantă din cale-afară! Oricum, între această imagine și aceea a minerilor ca activiști civici, propagată cu nerușinare de "Flacăra" lui Păunescu, prefer
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
pentru membrii executivului. Și că intenționează să propună modelul și în teritoriu, adică, printre prefecți. Năstase a făcut această confidență primarului de Iași, Constantin Simirad, persoană cunoscută pentru ideile sale de Dănilă Prepeleac. Primarul a vrut să impună taximetriștilor din urbea sa, o culoare unică la mașină - galbenul. În ceea ce îl privește, Cronicarul nu e deloc convins că Adrian Năstase chiar vrea să-și oblige subalternii să poarte un anumit model de cravată. Mai degrabă premierul a vrut să-l ia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
Deși unui om normal această intenție i s-ar fi părut un act de cultură și de angajament moral cu totul ieșite din comun, pentru administrația locală ea a echivalat cu un pericol major, cu un adevărat atentat la integritatea urbei. Și pentru că Victor Florean nu putea fi demis de la conducerea proprei sale companii, pentru că nu i se puteau confisca veniturile și nici naționaliza bunurile, demnii urmași ai activiștilor de mai ieri au găsit o altă formulă de atac: minimalizarea și
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
noi, Sfîntu' Așteaptă, în traducerea Sandei Oprescu. Spiritul ludic, inventivitatea lexicală în care excelează Zazie în metrou nu lipsesc nici din acest roman din 1948. Opoziția dintre limba și obiceiurile celor două zone de civilizație la care se referă romanul, 'Urbea Natală' și 'Orașul Străin', îi permite autorului să amestece inteligent și seducător elemente identificabile în realitate (Sacra Silvă unde se fac filmele este desigur Hollywood-ul) cu altele situate în fantasticul cel mai pur (aparatul de alungat norii, datorită căruia în
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
Natală' și 'Orașul Străin', îi permite autorului să amestece inteligent și seducător elemente identificabile în realitate (Sacra Silvă unde se fac filmele este desigur Hollywood-ul) cu altele situate în fantasticul cel mai pur (aparatul de alungat norii, datorită căruia în Urbea Natală nu plouă niciodată). Presiunile exercitate de elementele de modernitate asupra societății patriarhale aproape primitive a Urbei Natale sînt o inepuizabilă sursă de umor, atît prin cuvintele inventate în demență de către urbinatalieni pentru a ține pasul cu civilizația, cît și
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
Silvă unde se fac filmele este desigur Hollywood-ul) cu altele situate în fantasticul cel mai pur (aparatul de alungat norii, datorită căruia în Urbea Natală nu plouă niciodată). Presiunile exercitate de elementele de modernitate asupra societății patriarhale aproape primitive a Urbei Natale sînt o inepuizabilă sursă de umor, atît prin cuvintele inventate în demență de către urbinatalieni pentru a ține pasul cu civilizația, cît și prin micile teorii protestatare pe care aceiași, simțindu-și amenințat modul de viață, le compun neîncetat. Copiii
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
cugetări pe această temă emise de Sorin Dumitrescu (ilustrator al albumului discografic Confesiuni I și autor al neuitatului aforism: "Johnny Răducanu a introdus în jazz instituția autohtonă a oftatului"), Andrei Pleșu, Dan Laurențiu, Nicolae Breban, Fănuș Neagu (originar din aceeași urbe dunăreană), Florian Lungu, Dumitru Capoianu, Cornel Todea, Edgar Elian etc. Din unghi muzicologic, Pascal Bentoiu a dat una dintre cele mai penetrante caracterizări ale lui J.R.: "Adoră să se scalde în armonii voluptuoase, încearcă mai totdeauna să găsească ieșirea modulatorie
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
Iașii, ori că-i ,,mai faimoasă" Tîrgoviștea, Bucureștilor găsindu-li-se păcate peste păcate și urîțenii care mînjesc pînă și oamenii de-acolo, zidurile străbune, răsăritul de soare incert, fanariot. Pare-se că de pomană a exprimat un cetățean al urbei lui Bucur-ciobanul simțămintele-i alese: ,,Dîmbovița, apă dulce, cin-te bea nu se mai duce". Oare? Iată-i pe mulți c-au dat de dușcă paharul plin cu apa Dîmboviței, deoarece tot s-au dus și se mai duc (fie
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
ci de cîștig; era vorba mai ales de muncitori foarte apropiați, ca mentalitate și obiceiuri, de mica burghezie, numai că puțini s-au stabilit aici, majoritatea preferînd să se întoarcă în țara de baștină (p. 62). Legați prin îndeletniciri de urbe, nu de pămînt sau vite, cum erau cel mai adesea ceilalți coloniști, în vremuri de restriște (războaie, epidemii), italienii își lichidau afacerile pentru a face calea întoarsă. Ceea ce îi împingea după un timp pe conaționalii lui din secolele trecute spre
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Franței, cu toții au o atitudine ambiguă, "de admirație și de teamă în fața unui oraș în care granița dintre bine și rău, virtute și viciu" le pare aproape insezisabilă. Unii detestă cancanul, "dans dezmățat", "lasciv", "obscen", dar admiră monumentele istorice ale urbei, alții îi consideră pe parizieni "depravați", deși elogiază comportamentul lor galant, rafinamentul conversației, eleganța vestimentară, naturalețea ș.a.m.d. Citind cartea lui Mircea Anghelescu, plăcerea lecturii sporește cu fiecare pagină parcursă, inevitabila ariditate documentaristică a expunerii istoriografice e însoțită mereu
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
Cațavencu, care declară că "nu voi să știu de Europa d-tale", ci numai de țărișoara lui, ce au aceste personaje din celebra piesă de teatru cu mârlănia antieuropeană a lui Bai Ganiu? Ele fac parte din lumea bună a urbei, au studii și pretenții de civilitate. Poate că mai bine ar fi fost de invocat, aici, personajele din Momente ale aceluiași celebru autor care aduc bine aminte cu trăsăturile balcanismului propuse de învățatul austriac citate mai sus. Dar nu uit
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
Constantin Țoiu (variante) Vorbește dl. Zăvoi, fost primar într-o urbe, dînd instrucțiuni meșterilor locali care se pregătesc să-i ridice cavoul: "Să fie adînc și confortabil, atîta vreau. Adînc, să nu dea ploaia în el și confortabil că un pat așa... pînă la învierea de apoi. Adînc și confortabil, e
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
Unicatul din rețea de pe Vechiul Continent și din Restul Lumii a putut fi văzut la unul dintre foarte puținele cinematografe care n-au rămas naționalizate din epoca 1948-1989: Lira. Smuls fiind din inerția tiranica CNC-ONC (că excentric, chiar de la periferia urbei), privatizat, el beneficiază de o politică repertoriala, o condiție tehnică și de civilitate la care nu știm dacă ar ajunge într-un mileniu ansamblul sălilor ținute de mafia subculturală sus-indicată sub sechestrul celor 7+4 ani pierduți, care amenință să
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
Constantin Țoiu Astfel se numește articolul pe care mi l-au trimis anul trecut de Crăciun primarul municipiului Urziceni, Niculae Diculescu, inginer, și Alexandru Buleandră, profesor, responsabilul de număr al publicației locale intitulată Magazin de Urziceni. Fiind născut în urbea lor, nu de mult ridicată la rangul de Municipiu, datorită hărniciei, și primind gradul de Cetățean de onoare al Orașului mult îndrăgit, gestul m-a mișcat într-atât, încât m-am decis să colaborez numaidecât la publicația respectivă. Mâhnirea mea
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
am părăsit și cum au ajuns în ultimii ani cele ale "metropolei Banatului", în care m-am mutat. Nu e cazul să idealizez pe nimeni, dar știu că bunul gust al arhitectului Seculici a lăsat o amprentă clară asupra unei urbe care astăzi aproape a revenit la nivelul civilizației interbelice, când era o poartă atât de atrăgătoare la intrarea în România. Am și un alt motiv pentru a considera normală numirea lui Gheorghe Seculici - cu sau fără sprijin al "cumătrului" de la
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIA ȘALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Deși interpreta de muzică populară și folclorică Maria Șalaru este omniprezentă și încântătoare în respirația cultural artistică a Bacăului, ar fi o irealitate
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
priviri admirative în orașul Bacău, al poetului îngândurat iremediabil, nici el purtător de căciuli cu pene de curcan, dar scriitor de vers intim lin și suspinător, ce i-a conferit rang august între oamenii de cultură din toate timpurile, ai urbei de pe Bistrița. Nu e necuprinsă galeria personalităților care-și leagă viața, activitatea și numele de numele acestui oraș, dar e un florilegiu splendid al grădinii cu flori spirituale ale României. Între ele, un loc cuvenit este, negreșit, cel al glăsuitorilor
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
între personalitățile municipiului și județului Bacău, memoria ei se va așeza pe temelie din pietre argintate și aurite, pe care rugina uitării nu le va degrada niciodată...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Șalaru. Ofrande artistice urbei sale / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
numai că n-a fost implorat de șefii poliției locale să se prezinte la audieri. N-a făcut nimeni la Cluj un sondaj de opinie printre locuitorii orașului pentru a afla punctul lor de vedere asupra refuzului primului om al urbei de a respecta legea, cînd ea i se aplică direct, dar n-ar fi de mirare dacă și cei care l-au votat pe Funar ar fi dezamăgiți că primarul n-a vrut să dea ochi cu poliția. La acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
autor de... romane polițiste, ba chiar profesor universitar: după sărăcia limbajului plimbat bolovănos pe la posturile de televiziune, n-aș fi bănuit în vecii-vecilor așa ceva!) e mai mult reprezentantul Patriarhiei în Moldova, decât al ieșenilor care l-au ales mai-mare peste urbe. În cazul din urmă, ar fi observat că revista Timpul� (repet: o excelentă publicație culturală!) aduce mai multe servicii Iașului decât acest primar arțăgos și trădător, care face și desface alianțe politice cu o dezinvoltură care în alte părți l-
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]
-
Timișoara spre orașele din jur era Cambiaturul. Cel care voia să călătorească trebuia să plătească un bilet ce valora 17 creițari. Biletul îi dădea pasagerului dreptul la o călătorie de la o stație de poștalion la alta. Primarul din epocă al urbei era Johann N. Preyer, autorul primei monografii dedicate orașului. Scrisă la anul 1853, „Monografia orașului liber crăiesc Timișoara“ atestă că circulația vehiculelor pe străzile așezării era nu numai bine dezvoltată încă de-acum două sute și mai bine de ani, dar
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
dacă i-a interesat cu adevărat cândva, a fost după Revoluția din decembrie 1989, când edilii au început seria schimbării denumirilor a zeci și zeci de străzi timișorene. Una dintre aceste recent rebotezate ulițe ale Mehalei, cartier situat la nord-vestul urbei de pe Bega, se află trecută în anuarul telefonic sub numele de Cirneanski Miloș (pe harta aceluiași anuar, Miloși). Potrivit grafiei latine, numele se scrie Miloš Crnjanski și se citește, cu aproximație, Miloș Țârnianski. Ulița este paralelă cu altele două, și
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]