467 matches
-
simptome de sevraj 26. COPIL BOLNAV a. antecedente de convulsii febrile, trezit după o criză recentă b. gât roșu, altfel bine c. temperatură, altfel bine d. tuse, altfel bine e. simptomele unet răceli obișnuite f. corp străîn în nas sau ureche 27. URECHEA a. dureri în ureche b. secreții din ureche c. leziuni minore la ureche d. amețeală trecătoare, fără alte simptome e. suspect sindrom de hiperventilație f. zgomote în urechi g. corp străîn în canalul auditiv 28. OCHIUL a. leziuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254774_a_256103]
-
9, județul Timiș. 198. Erdos Georgeta, născută la 24 septembrie 1953 în București, România, fiica lui Koti Ioan și Valeria, cu domiciliul actual în Germania, 82383 Hohenpeissenberg, Hauptstr. 68/B, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Grigore Ureche bl. Q4/A, ap. 11, județul Bihor. 199. Grigoreanu Silvia, născută la 3 decembrie 1960 în localitatea Margau, județul Cluj, România, fiica lui Cus Teodor și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 94094 Rotthalmunster, Passauerstr. 1, cu ultimul domiciliu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
A grefe A monitorizare A chirurgia tumorilor glomice A petrosectomie A chirurgia bazei craniului (otobaza) cu reconstrucție A corectarea malformațiilor: 51. auriculare a 52. fistule a 53. CAE a ureche medie A repararea plăgilor: 54. auriculare i 55. CAE i ureche medie și internă, inclusiv nervi, vase și dura din compartimentul osului temporal A chirurgia tumorilor: 56. auriculare s 57. CAE a ureche medie și internă, inclusiv nervi, vase și dura din compartimentul osului temporal A III. Nas și sinusuri paranazale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
simptome de sevraj 26. COPIL BOLNAV a. antecedente de convulsii febrile, trezit după o criză recentă b. gât roșu, altfel bine c. temperatură, altfel bine d. tuse, altfel bine e. simptomele unei răceli obișnuite f. corp străin în nas sau ureche 27. URECHEA a. dureri în ureche b. secreții din ureche c. leziuni minore la ureche d. amețeală trecătoare, fără alte simptome e. suspect sindrom de hiperventilație f. zgomote în urechi g. corp străin în canalul auditiv 28. OCHIUL a. leziuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242727_a_244056]
-
Iași, Moldova, România. Este un sat în partea de est a județului Iași, în Câmpia Moldovei. Satul Bălțeni a fost atestat documentar în anul 1613, în vremea domniei lui Radu Mihnea. Acest domn a dăruit credinciosului boier și vornic Nestor Ureche mai multe sate, printre care și Bălțeni, pe Prut. Satul este așezat în partea de nord a comunei Probota. A făcut parte, la început, din comuna Hermeziu, apoi, din anul 1887, din comuna Cârniceni. După desființarea comunei Cârniceni (1901), sătul
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
Halahora de Jos este un sat din cadrul comunei Halahora de Sus din raionul Briceni, Republica Moldova. După ce rămase pustiu satul Holohoreni, locuitorii lui fiind mutați cu forța în urma plîngerii proprietarului Nicolae Ureche (în sec. XVII), iar peste un secol și jumătate în locul lor au început să fie aduse alte familii de pe aiurea, pe aici s-au întemeiat (în sec. XIX) două așezări noi, dar una din ele, cea cu vatra veche, a
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
cantități mici fără semne sau simptome - simptome de sevraj 26. COPIL BOLNAV - antecedente de convulsii febrile, trezit după o criză recentă - gât roșu, altfel bine - temperatura, altfel bine - tuse, altfel bine - simptomele unei răceli obișnuite - corp străin în nas sau ureche 27. URECHEA - dureri în ureche - secreții din ureche - leziuni minore la ureche - amețeala trecătoare, fără alte simptome - suspect sindrom de hiperventilație - zgomote în urechi - corp străin în canalul auditiv 28. OCHIUL - leziuni izolate minore - dureri acute în ochi, fără alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226230_a_227559]
-
simptome de sevraj 26. COPIL BOLNAV a. antecedente de convulsii febrile, trezit după o criză recentă b. gât roșu, altfel bine c. temperatură, altfel bine d. tuse, altfel bine e. simptomele unei răceli obișnuite f. corp străin în nas sau ureche 27. URECHEA a. dureri în ureche b. secreții din ureche c. leziuni minore la ureche d. amețeală trecătoare, fără alte simptome e. suspect sindrom de hiperventilație f. zgomote în urechi g. corp străin în canalul auditiv 28. OCHIUL a. leziuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247891_a_249220]
-
cantități mici fără semne sau simptome - simptome de sevraj 26. COPIL BOLNAV - antecedente de convulsii febrile, trezit după o criză recentă - gât roșu, altfel bine - temperatura, altfel bine - tuse, altfel bine - simptomele unei răceli obișnuite - corp străin în nas sau ureche 27. URECHEA - dureri în ureche - secreții din ureche - leziuni minore la ureche - amețeala trecătoare, fără alte simptome - suspect sindrom de hiperventilație - zgomote în urechi - corp străin în canalul auditiv 28. OCHIUL - leziuni izolate minore - dureri acute în ochi, fără alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226201_a_227530]
-
cantități mici fără semne sau simptome - simptome de sevraj 26. COPIL BOLNAV - antecedente de convulsii febrile, trezit după o criză recentă - gât roșu, altfel bine - temperatura, altfel bine - tuse, altfel bine - simptomele unei răceli obișnuite - corp străin în nas sau ureche 27. URECHEA - dureri în ureche - secreții din ureche - leziuni minore la ureche - amețeala trecătoare, fără alte simptome - suspect sindrom de hiperventilație - zgomote în urechi - corp străin în canalul auditiv 28. OCHIUL - leziuni izolate minore - dureri acute în ochi, fără alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231418_a_232747]
-
cunoscute sub numele "Movila lui Ștefan cel Mare". Satul Șcheia este menționat în cronică ""Letopisețul târai Moldovei, de când s-au descălecat țară și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"" de Grigore Ureche ca loc de desfășurare al bătăliei de la 6 martie 1486 dintre oastea moldava condusă de Ștefan cel Mare și oastea ungară condusă de Hroiot. Descrierea bătăliei de pe Dealul Șcheii poate fi găsită în poemul ""Aprodul Purice"" de Costache Negruzzi. La
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
sprijineau arcele de susținere de pe cele trei laturi. Peretele despărțitor dintre naos și pronaos a fost înlocuit de două coloane, având capiteluri identice cu cele de la exterior, pe care se sprijineau trei arce. Referitor la construirea acestei biserici, cronicarul Grigore Ureche scrie în ""Letopisețul Țării Moldovei"" următoarele: "„însă întăi socoti că, după atâtea răutăți ce făcuse, să să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie cu osândă. Și s-au apucatu în anii 7102 (=1593 sau 1594
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
silit pe Alexandru Vodă Potcoavă să se închidă între zidurile Curții domnești din Iași, care la acea epocă era puternic fortificată. Înainte de 22 februarie 1578, în sprijinul asediului a venit și Petru Șchiopul, cu ajutoare din Țara Românească. Astfel, Grigore Ureche consemna: "Pătru vodă, de sârgu au strânsu oastea turcească și muntenească și ungurească, au încunjurat pe Alixandru în curte în Iași și au bătut prejur curte, din câșlegi pănă la miiaze păresemi." După un asediu de aproape patru săptămâni, cetatea
Alexandru Potcoavă () [Corola-website/Science/331690_a_333019]
-
dux Moldavie partium seu nationis Wlachie. Cronicarul polonez Jan Długosz afirma în 1476 că moldovenii și valahii „au aceleași limbă și obiceiuri”. Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni. Miron Costin, în lucrarea sa "De neamul moldovenilor", afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
pusă în anul 1779 transmite informația că la acel moment se putea citi din pisania veche doar cifra miilor, 7. În anul 1779, numele vechiului ctitor se pierduse în negura vremurilor, el nemaifiind reținut nici măcar de tradiția locală. Cronicarul Grigore Ureche (c. 1590-1647) scrie astfel în "„Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă”" despre ctitoriile bisericești ale domnitorului Petru Rareș: "„Iară daca să întoarse
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
apărare a Ungariei, marcă numită Moldova, cu reședința la Baia, având obiectivul de a apăra trecătorile prin care tătarii obișnuiau să treacă peste munți. Data când a avut descălecatul Moldovei nu este certă. Letopisețul de la Bistrița menționează anul 1359. Grigore Ureche menționează anul 6807 (1299). Miron Costin amintește în poema polonă de anul 1304, iar cronica putneană face referire la anul 6850 1342. Deși Dragoș este descălecător în Moldova, totuși Bogdan I, este numit în Pomelnicul Mănăstirii Bistrița ca fiind cel
Dragoș I () [Corola-website/Science/299225_a_300554]
-
păstra ca soție pe moștenitoarea acelei domnii pierdute, se desparte de odrasla Comnenilor și duce la altar pe cealaltă Marie sau Vochița, fata lui Radu Vodă.” Maria va mai trăi puțin după divorț, la 19 decembrie 1477, după cum nota Grigore Ureche "pristăvitu-s-au doamna Maria ce era de la Mangop", fiind înmormântată la Mănăstirea Putna. În anul 1475, după divorțul de Maria de Mangop, "Ștefan s-au încununat cu doamna Voichița, fata Radului Vodă".. Căsătoria avea să dureze până la moartea domnului, Maria Voichița
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
în anul 7040 luna septembrie 12, iar al domniei lui anul al cincilea și pe al șaselea curgător."" Lăcașul de cult a fost pictat atât în interior, cât și în exterior între anii 1535-1538 tot pe cheltuiala domnitorului. Cronicarul Grigore Ureche (c. 1590-1647) scrie astfel în ""Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"" despre ctitoriile bisericești ale domnitorului Petru Rareș: ""Iară daca să întoarse
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei lui Ioan Vodă. Aflând cele petrecute, domnitorul poruncește propriilor oșteni să tragă cu tunurile în trădători, iar majoritatea acestora mor în luptă. Cronicarul Grigore Ureche omite iarăși trădarea lui Golia, afirmând ambiguu că „la începutul războiului zic că o samă de moldovéni să să fie închinat la turci și turcii i-au pus în frunte, de s-au oprit focul într-înșii, de au pierit
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Cetățuie de pe dealul Sârbă ar fi ruinele cetății Crăciuna. Odobeștiul a început printr-o așezare de răzeși în secolul al XIII-lea, care a ținut vreme de circa două veacuri de Principatul Munteniei și apare pomenit în cronică lui Grigore Ureche care relatează despre un canal construit de Ștefan cel Mare în jurul localității. În 1482 se știe că și cetatea Crăciuna a trecut în stăpânirea lui Ștefan, având un rol în apărarea de turci. Granița cu Muntenia fiind mutată mai la
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
cinci domnitori. A fost vistiernic și apoi logofăt. Cronicarul Grigore Ureche a scris despre el în ""Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"". Ureche îl numește "leu sălbatic și lup încruntat", iar când vorbește de moartea logofătului declară: ""Iani socotéște cum plătéște Dumnezeu celora ce fac rău"". În decembrie 1540, hatmanul Mihu și logofătul Trotușan au complotat pentru uciderea domnitorului Ștefan Lăcustă (1538-1540). Ei
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
istoric" . Spre exemplu în romanul „Frații Jderi” de Mihail Sadoveanu este un roman istoric, deoarece evocă epoca istorică a lui Ștefan cel Mare. În acest sens, pe de o parte, informația despre domnitor poate fi verificată în „Letopisețul” lui Grigore Ureche sau în culegerea de legende „O samă de cuvinte” a lui Ion Neculce și alte surse interne și externe, pe de altă parte, meritul lui Mihail Sadoveanu constă tocmai în a prezenta artistic acea epocă, ceea ce ar însemna, de facto
Roman istoric () [Corola-website/Science/306850_a_308179]
-
și purtător de biruință Gheorghe, care s-a început a se zidi în anul 7000, luna mai 30, și s-a terminat în același an, luna octombrie 28, iar al domniei sale în anul al 36-lea curgător.”" (1492) Cronicarul Grigore Ureche (c. 1590-1647) menționează în "„Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă”" rolul lui Ștefan cel Mare de ctitor al Curții domnești și al
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Prima atestare a satului Fedeleșeni datează din anul 1491 când se afla în stăpânirea urmașilor lui Bratu viteazul. În preajma anului 1617, marele vornic Nestor Ureche (ctitorul Mănăstirii Secu și tatăl cronicarului Grigore Ureche) stăpânea jumătate de sat. a fost construită în anul 1747 ca biserică a Schitului Fedeleșeni. La data de 12 septembrie 1747, vornicul de poartă Nicolae Pilat închină schitul ca metoh al Episcopiei
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
Negruzzi, a publicat toate lucrările lui Dimitrie Cantemir care existau în acele timpuri, iar mai tarziu și-a cumpărat propria tiparnița, cu care dorea să tipărească edițiile complete ale cronicilor moldave, inclusiv pe cele ale lui Miron Costin și Grigore Ureche (după mai multe întreruperi asociate cu opțiunile sale politice, proiectul a fost realizat în 1852). În acest context, Kogălniceanu și Negruzzi au încercat „occidentalizarea” publicului moldav, fiind interesați de domenii din cele mai variate, inclusiv de bucătăria românească: almanahurile publicate
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]