541 matches
-
poștă, se va lumina de ziuă. Și luceafărul lui Eminescu astăzi este deosebit, se scaldă direct în mare. Păcat că sunt valuri, altfel l-ați fi observat mai bine cum apare în răcoroasa apă a mării. De altfel, puteți urmări Ursa Mare, Ursa Mică și celelalte constelații în liniște. Doar zgomotul valurilor sparte de dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
va lumina de ziuă. Și luceafărul lui Eminescu astăzi este deosebit, se scaldă direct în mare. Păcat că sunt valuri, altfel l-ați fi observat mai bine cum apare în răcoroasa apă a mării. De altfel, puteți urmări Ursa Mare, Ursa Mică și celelalte constelații în liniște. Doar zgomotul valurilor sparte de dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta are farmecul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
în urmă oasele albite, Pierdute prin poiene înflorite Cu flori de zmeur, mur și de cicoare. Îmi vine somn de veci ca alinare, Rămâne trupul stins lângă stejar. Presară harpii flori și-apoi dispar, Iar eu vă țes povești din Ursa Mare. *** Ciclul "Era sa fiu poet" Referință Bibliografică: Povești țesute-n carul mare / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1407, Anul IV, 07 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POVEŞTI ŢESUTE-N CARUL MARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369139_a_370468]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > UN GÂND CĂTRE TINE... Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt constelația Ursa Mare, Tu ești steaua mea strălucitoare, Ce luminezi pe timp de noapte, De te vede lumea de departe! Dorința ta de a mă avea vreodată, Poate să fie cu drag încununată, Dacă și tu te-ai apuca de scris poezii
UN GÂND CĂTRE TINE... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374175_a_375504]
-
albă, Mă duce-n zbor spre luna cu aură regală Și uit de umbra clipei, de trecerea ei oarbă. Zăresc în jur o lume unde nu-i vânt și ger Cu mii de sori și fluturi în salbe împletiți, Din Ursa Mare vin doi călăreți și-un înger Purtând pe umeri, mantii din aștri nenuntiți. Mă-ndrept spre un lăcaș clădit din hiacint Și văd Copacul Vieții ce-atinge nemurirea, Iar lângă el, un Înger, cu aripi mari de-argint, Ce
NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378728_a_380057]
-
modului în care pot să coexiste în cadrul aceluiași domeniu de activitate, profesie, indivizii cu nivel de educație identic, dar cu origini sociale extrem de diferite etc. Profesionalizarea muncii și proprietatea privată constituie principalele surse de formare a clasei mijlocii din România (Urse, 2003). Date fiind însă particularitățile socioeconomice și politice ale României dimensiunea cultural-educațională este, cel puțin pentru moment, dominantă la nivelul clasei noastre mijlocii. Astfel, la nivelul societății românești vechea clasă de mijloc este cea dominantă din punct de vedere al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
personale, dreptului la proprietate etc. diferențele în interiorul acestora erau date de nivelul de educație și pregătire profesională: de la cei cu un nivel educațional de bază, muncitori necalificați, la cei cu un nivel mediu, tehnicieni, maiștri și specialiști cu studii superioare (Urse, 2003). Dintre toate nivelurile de învățământ cel liceal, a cunoscut cea mai mare dezvoltare (numărul de instituții de învățământ a crescut de la 281 între 1948/49, la 981 până în 1989/90, iar ponderea populației cuprinsă în învățământul liceal a crescut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Convergențe și disparități, Probleme economice, 22-24, București. Institutul Național de Cercetări Economice, CIDE. Simion, Maria. (2004). Profilul demografic al României, Calitatea Vieții, 1-2. Touraine, A. (1969). apud Adrian Gavrilescu (2003), „Clasele sociale remodelate de profit și putere”, Revista Esențial, 8. Urse, Laureana. (2003). Clasele sociale în România, București. Analele Institutului Național de Cercetări Economice, CIDE. *** Diagnoza Calității Vieții. (1998, 1999, 2002). Cercetare realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, coordonator prof. I. Mărginean. *** Raport asupra stării sistemului național de învățământ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
abruptului epic, TR, 1985, 41; Valeriu Cristea, „Cartea mică a clipei” și „marele tunet”, RL, 1986, 14; Holban, Profiluri, 322-327; Cristea, Fereastra, 265-272; H. Zalis, Prozele lui Vasile Andru, CL, 1984, 4; Christian Crăciun, Reverii antropologice, T, 1990, 2; Mihaela Ursa, Viața ca semn, TR, 1991, 47; Maria Genescu, Viața ca „un cumul de soartă bună”, RL, 1994, 2; Ion Apetroaie, Vasile Andru - textualist moderat, în Siretul, vatră de istorie și cultură românească, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1994, 429-435; Papahagi, Interpretări
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
1996, 1-4; Perian, Scriitori, 187-190; Borbély, Xenograme, 154-157; Petrescu, Studii transilvane, 210-216; Glodeanu, Dimensiuni, 194-195; Dicț. analitic, I, 12-14, II, 94-96; Luminița Marcu, Pe scările lui Gheorghe Crăciun, RL, 1999, 21; Geo Vasile, În căutarea referinței, TMS, 1999, 11; Mihaela Ursa, Gheorghe Crăciun, Brașov, 2000; Bârna, Comentarii, 36-48; Manolescu, Lista, III, 297-282; Petraș, Panorama, 231-233; Popa, Ist. lit., II, 908-909; Pop, Viață, 158-163; Mircea Martin, Două sinteze importante despre modernism, postmodernism în literatura română de ieri și de azi, „22”, 2002
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
12; Steinhardt, Critică, 94-97; Gabriel Stănescu, Sfârșit de spectacol, VR, 1986, 2; Leon Baconsky, Vlaicu Bârna, „Monotonia metronomului”, ST, 1986, 8; Irina Petraș, Cântec despre țară, ST, 1987, 12; Aurel Martin, „Cântec despre țară”, RL, 1988, 18; Emil Manu, Sub Ursa Mare, RL, 1988, 50; Stolnicu, Printre scriitori, 137-139; Dicț. scriit. rom., I, 249-251; Z. Ornea, Memorialistică savuroasă și instructivă, RL, 1999, 11; Daniel Cristea-Enache, O altă respirație, ALA, 1999, 477; Popa, Ist. lit., II, 359-360; Săndulescu, Memorialiști, 298-304. C.H.
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
de mijloc, aceasta cuprinzând salariații cu studii superioare și studii medii profesori, medici, ingineri, tehnicieni, funcționari, al căror număr a scăzut semnificativ după 1989 -, comercianții și meseriașii categorie ce s-a dezvoltat foarte mult -, proprietarii agricoli și întreprinzătorii ne-agricoli (Urse, 2004, 2005). Aceste schimbări în structura de clasă sunt similare cu schimbările apărute în alte țări europene, în perioada tranziției (Ziólkowski, 1998). Un alt aspect de discutat aici este acela al societății civile și rolului ei în realizarea trecerii spre
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
U.F., 1944. Toynbee, Arnold, J. 1997. Studiu asupra istoriei (vol. I și II). București: Editura Humanitas. Ungureanu, Ion și Constantinescu, V. 1985. Teorii sociologice contemporane. București: Editura Didactică și Pedagogică. Ungureanu, Ion. 1990. Paradigmele cunoașterii societății. București: Editura Humanitas. Urse, Laureana. 2004. Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România, în Sociologie Românească, vol. II, 4, pp. 141-155. Urse, Laureana. 2005. Stiluri de viață ale clasei de mijloc rurale, în Calitatea vieții, XVI, 3-4. Uslaner, Eric. 2002
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1985. Teorii sociologice contemporane. București: Editura Didactică și Pedagogică. Ungureanu, Ion. 1990. Paradigmele cunoașterii societății. București: Editura Humanitas. Urse, Laureana. 2004. Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România, în Sociologie Românească, vol. II, 4, pp. 141-155. Urse, Laureana. 2005. Stiluri de viață ale clasei de mijloc rurale, în Calitatea vieții, XVI, 3-4. Uslaner, Eric. 2002. The Moral Foundations of Trust. Cambridge: Cambridge University Press. Vasile, Monica. 2008. Un fond fără formă obștea vrânceană. Statutar și cutumiar în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de Cluj”, 1995, 30 martie; Augustin Cozmuța, O hermeneutică a textului de nivel universitar, „Graiul Maramureșului”, 1995, 26 mai; Carmen Varfalvi-Berinde, Inima unei lumi calde, tandre și vii, APF, 1995, 10; Dan C. Mihăilescu, „Trupul neîndoielnic”, LAI, 1995, 34; Mihaela Ursa, „Trupul neîndoielnic”, ST, 1995, 7-8; Adrian Țion, Supremația imaginii, TR, 1996, 2-3; Iulian Boldea, „Trupul neîndoielnic”, LCF, 1996, 11; Corneliu Crăciun, Exerciții de privire, F, 1996, 7-8; Mircea Popa, „Ochiul de linx”, „Adevărul de Cluj”, 1997, 21 iunie; Mihaela Ursa
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
Ursa, „Trupul neîndoielnic”, ST, 1995, 7-8; Adrian Țion, Supremația imaginii, TR, 1996, 2-3; Iulian Boldea, „Trupul neîndoielnic”, LCF, 1996, 11; Corneliu Crăciun, Exerciții de privire, F, 1996, 7-8; Mircea Popa, „Ochiul de linx”, „Adevărul de Cluj”, 1997, 21 iunie; Mihaela Ursa, Lăcomiile privirii, ST, 1997, 7; Corneliu Crăciun, Puterea linxului, F, 1998, 1; Svetlana Tureleac, „Trupul neîndoielnic”, ECH, 1998, 1-3; Ancuța Pârvan, „Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale”, ECH, 1998, 1-3; Ion Bălu, Barocul și revenirile sale, APF, 1999, 10
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
O călătorie în infern, R, 1997, 12; Geo Vasile, Din violență se întrupează rugăciunea, LCF, 1998, 2; Ioan Moldovan, Deznădejde, F, 1998, 3; Evelina Cârligeanu, „Triumful dantelei”, TMS, 1998, 3; Nicolae Coande, „Îngerul coborât în stradă”, CL, 1998, 7; Mihaela Ursa, Doi poeți, ST, 1998, 7-8; Octavian Soviany, Sărbătorile morții, CNT, 1999, 4; Angela Marinescu, Meseria de a scrie, RL, 1999, 22; Octavian Soviany, Memoria „ruptă”, CNT, 1999, 36; Cistelecan, Top ten, 126-128; Grigurcu, Poezie, II, 29-33; Marius Chivu, Spectacolul cuvintelor
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
pref. trad., București, 1987. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Freamăt”, GL, 1968, 12; Emil Manu, „Freamăt”, F, 1968, 8; Aura Pană, Discuții, IL, 1969, 5; Nichita Stănescu, De Felicia, O, 1981, 2; Virgil Nistor, „O fată imposibilă”, ST, 1985, 8; Mihaela Ursa, „Lacrima incașului”, ST, 1994, 10-11; Iolanda Malamen, With Felicia Marinca in Front of Damascus Gate, „Ziarul financiar”, 2000, 1 februarie; Bianca Burța, „Jurnal absurd”, OC, 2001, 65. N.I.
MARINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288031_a_289360]
-
dimineața, Chișinău, 1961; Pasărea albă, Chișinău, 1962; Povestea unui băiețel de aur, Chișinău, 1962; Ștrengărița, Chișinău, 1963; Căpitanii „Fulgerului”, Chișinău, 1964; Căldura pământului, Chișinău, 1965; Poartă spre lume, Chișinău, 1966; Poiana Ciutei, Chișinău, 1966; Bună ziua... Mulțumesc... La revedere, Chișinău, 1968; Ursa mare, Chișinău, 1969; Ninsori în primăvară, Chișinău, 1974; Trandafirul albastru, Chișinău, 1980; Comoara frățiorului, Chișinău, 1982; Scrieri alese, I-II, Chișinău, 1982; Întoarcerea la dragoste, Chișinău, 1984; Veverița din pinul bătrân, Chișinău, 1985; Livezi în floare, Chișinău, 1986. Repere bibliografice
GHEORGHIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
Concepte și metode În cercetarea imaginarului: dezbaterile Phantasma Cuprins Cuvânt Înainte (Corin Braga) 7 I. Imaginar cultural Anarhetipul și stările alterate de conștiință (Corin Braga) 15 Ficționalizarea (Mihaela Ursa) 73 Metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop) 103 Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea (Cornel Vâlcu) 130 Lux, calm și voluptate - Un excurs de estetică fenomenologică (Horea Poenar) 170 II. Imaginar social Dezintoxicarea creierelor (Ruxandra Cesereanu) 213 Locurile memoriei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
absolută, temele prezentate În cadrul primei serii au fost: anarhetipul (Corin Braga), deprogramarea creierelor (Ruxandra Cesereanu), locurile memoriei (Ovidiu Pecican), rezistența prin cultură (Sanda Cordoș), metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop), tranziția și reconstrucția societății civile (Marius Jucan), ficționalizarea (Mihaela Ursa), postmodernitatea - pod cu trei capete (Cornel Vâlcu), estetica fenomenologică (Horea Poenar) și generații fără memorie (Ștefan Borbély). În acord cu preocupările membrilor, temele s-au grupat spontan În două arii tematice, reflectând cele două „aripi” ale Centrului: imaginarul cultural-artistic și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Phantasma, precum și a câtorva invitați din afară care au participat la aceste dezbateri, i-a cuprins pe Ștefan Borbély, Corin Braga, Carmen Bujdei, Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordoș, Anca Hațiegan, Marius Jucan, Ovidiu Mircean, Mircea Muthu, Horea Poenar, Doru Pop, Mihaela Ursa, Diana Adamek, Marius Lazăr, precum și doctoranzii și masteranzii Vlad Roman, Nicolae Turcan, Cosmina Berindei, Constantina Buleu, Andrada Fătu-Tutoveanu, Ioana Macrea-Toma, Iulia Micu, Corneliu Pintilescu, Andrei Simuț, Radu Toderici, Florin Morar. Tot ce Îmi rămâne să sper este ca din plăcerea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la o „nebuloasă” de imagini, În care „pulberea” de sensuri ajunge să vorbească prin ea Însăși, fără ca noi să fi scos din operă un schelet interpretativ. Într-un fel, asta e ceea ce face Simona Popescu scriind despre Gelu Naum. Mihaela Ursa: Da, numai că acele latențe rămân până la urmă tot niște interpretări, un fel de rămășițe de sens. Chiar dacă ele nu devin coerente Într-un sens unic, ele păstrează destul de clar o certă coerență interioară... Ovidiu Mircean: Problema e ce se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
artistic, la fel fiecăruia dintre noi. O operă are un efect diferit pentru oricare tocmai din acest motiv: participăm la facerea ei În egală măsură În care ea participă la facerea noastră. Și atunci orice „știință” este făcută imposibilă. Mihaela Ursa: Pe mine, În temele la care lucrez În prezent, despre feminitate, despre critic, autor, despre felul În care aceștia Își substituie pozițiile, mă ajută foarte mult o metodă compozită, care vine parțial dinspre psihocritică și parțial dinspre metoda gândirii analogice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de sens și nu se configurează Într-un sens unitar și final, există totuși unitățile mai mici de sens. Pe undeva, nu știu dacă nu cumva pe trupul mort al arhetipului nu se ridică niște copii arhetipali la fel de unitari. Mihaela Ursa: Puneai pe același plan Orbitor cu Exuvii ca exemple de rupere, de destrucție a textului. Mie nu mi se par a sta deloc pe același plan, chiar În afara oricărei judecăți de valoare, tocmai pentru că Exuvii ajung la anarhetip, la niște
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]