7,316 matches
-
dintre ei când, la începutul anilor '90, îi preveneam că sunt pe cale să cadă în capcana întinsă de ex-sovietici. "Don't trust the Russian", repetam eu ca un automat, spre stupoarea partenerilor de discuții. Fascinați de forța animalică a Marelui Urs al Uralilor, ei se comportau asemenea fragilelor domnițe din basme care abia așteptau să fie seduse de căpcăun. Astăzi, când câte un politician lucid are îndrăzneala să arate partea nu tocmai plăcută a politicii duse de ruși la nivelul planetei
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
Nebun de tine, viața netrăită, mă însor pe-nserate! Lunea și marțea se trag la sorți, miercurea mă privește din stele, joia, nepomenita, necurata, furnicile o vor slavi! Gadinele tac. Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă albă, a ursului, merge la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein ventată, vâslaș divin și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe Balder, zeul luminii și al bunătății în prag? Și voi pleca! Singur la judecata Înaltului, Marele Arhitect va îngenunchea! În fața unei fântâni fără de ghizduri doar pasărea Colibri mă va tulbură. Voi fi corb, voi fi iepure-n fugă? Poate urs, poate lup, poate doar cucuvea... 18 Învăț să mor prin ține, carnaval venețian al tristeții și bucuriei de oameni! Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt un olog cerșetor, serv al splendorii din tine, mireasa! Numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
înseamnă a uita că Sfântul Grigorie era, mai presus de toate, un teolog, după cum proclamă o mare parte din lucrările rămase de la cel ce a pus bazele apofatismului Bisericii de Răsărit<footnote Ibidem, p. 129 s.q. footnote>. Pentru Hans Urs von Balthasar cei trei sfinți Părinți care trebuie studiați erau Origen, Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Maxim Mărturisitorul. Dintre aceștia el îl consideră pe Sfântul Grigorie drept cel mai interesant din punct de vedere filosofic. El îl numește pe
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Mărturisitorul. Dintre aceștia el îl consideră pe Sfântul Grigorie drept cel mai interesant din punct de vedere filosofic. El îl numește pe Sfântul Grigorie de Nyssa „cel mai profund filosof grec al erei creștine, mistic”, și „poet incomparabil”<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée: essai sur la philosophie religieuse de Grégoire de Nysse, Beauchesne, Paris, 1988, p. XV. footnote> arată că unii teologi catolici îl citează la fel de frecvent în studiile lor ca pe Fericitul Augustin<footnote Ibidem, p. XV
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
stadiile sale de început datorită creșterii sale perpetue spre ceea ce este cel mai mare bun”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, col. 797A. footnote>. Motivul pentru această devenire infinită este chiar infinitatea sursei<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa, From, Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr. Mark Sebanc, Ignatius Press, San Francisco, 1995, p. 37-39. footnote>, cu care creatura încearcă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
223, în PSB vol.29. footnote>. „Din moment ce Primul Bine este infinit în natura sa, comuniunea cu El din partea celui a cărui sete este ostoită de El va trebui să fie și ea infinită, capabilă de a spori veșnic”<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 37-39. footnote>. Această putere este puterea de a fi mereu mai doritor, „pentru că Dumnezeu nu are sfârșit. Și astfel, nu există alt rezultat posibil. Dorința celui care participă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi”. Viața lui Moise, Comentariul asupra Cântării Cântărilor și omiliile asupra Fericirilor sunt toate înălțări spirituale fără un posibil sfârșit (prin acest aspect, diferă în mod esențial de ascensiunile unei Sfinte Tereza)<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 46-47. footnote>. Din moment ce obiectul este infinit, călătoria spre el este și ea infinită. De aici încolo, toate calculele limitate dispar. Odată ce sufletul a ajuns la un nou vârf
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de imens”<footnote Idem, De Beatitudinibus, III, P. G. XLIV, col. 1225CD. Idealiștii alemanzi preiau această temă, dar într-un mod mult mai sumbru: privesc tristețea creaturii ca fiind cauzată de faptul că nu poate fi Dumnezeu (Schelling); cf. Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75 la Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această situație îl face pe Hans Urs von Balthasar, care consideră filosofia că filosofia Sfântului Grigorie de Nyssa este una a insatisfacției și a disperării, să
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mult mai sumbru: privesc tristețea creaturii ca fiind cauzată de faptul că nu poate fi Dumnezeu (Schelling); cf. Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75 la Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această situație îl face pe Hans Urs von Balthasar, care consideră filosofia că filosofia Sfântului Grigorie de Nyssa este una a insatisfacției și a disperării, să se întrebe la un moment dat despre faptul că această dorință eternă care este bucuria supremă la care o creatură poate
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
răspunde fără încetare, rămâne, într-o oarecare măsură, nerezolvat: Vocavi ipsum et non audiit me<footnote P. G. XLIV, col. 893A-C. footnote>. „Ciudat lucru: suntem nesatisfăcuți de această metafizică care absolutizează lucrul cel mai fundamental în noi: insatisfacția...”<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75-76. footnote>. Iar mai departe același von Balthasar afirmă: „Găsim de fapt la sfârșitul acestei filosofii a chipului ceva care seamănă cu o resemnare și care nu ar fi altceva decât o formă îndulcită
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
245, 19-20); cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips ...”, p. 49. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută pare a introduce o problemă, și anume aceea a disperării în viața spirituală<footnote Everett Ferguson, op. cit., p. 72. footnote>. Teologul german Hans Urs von Balthasar este de părere că nu se poate nega că o dimensiune a acestei doctrine este chiar aceea că sufletul rămâne oarecum nesatisfăcut pe deplin și neîmplinit: după cum scrie Sfântul Grigorie, sufletului „nu i se acordă niciodată deplina satisfacție
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
satisfacție”<footnote Comm. Cant. 43; cf. Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37, Peeters, Leuven, 2001, p. 292. footnote>. Acest aspect al doctrinei Sfântului Grigorie l-a făcut pe Hans Urs von Balthasar să se întrebe dacă această doctrină nu se aseamănă uneia a „eternei frustrări”. De aceea, chiar când a vorbit despre tristețea sufletului, care duce uneori până la pierderea nădejdii, Sfântul Grigorie a adăugat imediat: „Dar trebuie să încercăm, punându
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aceea, niciodată nu lipsește celui ce urcă îndemnul ce i se face, care îl atrage necontenit spre ceea ce e mai mare”<footnote In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 941D; PSB 29, p. 223-224. footnote>. Revenind la aserțiunile lui Hans Urs von Balthasar, se pare că nimeni nu a apărat mai mult învățătura Sfântului Grigorie de această acuzație a „eternei frustrări” decât Jean Daniélou. El argumentează că intuiția pătrunzătoare a Sfântului Grigorie spune că sufletul uman este, prin natura sa, o
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sau direct pe covor, niște gîndaci mari care oftează. Și cine sînt băgat și scos prin toată carnea asta? Sînt un om care înaintează spre țoalele mele, în care ceva înaintează spre mine Viitorul? O proiecție a minții sau un urs care are grijă de mine, un vrăjitor bătrîn? M-am simțit apărat toată viața de o forță necunoscută, fără limite. Hainele mele înaintează spre mine. Și nu mi-e frică deloc. Mă întreb cine sînt. Cine sînt hainele mele care
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
09, ora 20; Recital de pian - D. Lutz și invitații săi, 11. 09, ora 17; Recital - A. Prisăcaru, 12. 09, ora 17. Domul romano-catolic: Festivalul Internațional „Johann Strauss“ - Recital de orgă - Franz Metz, 10. 09, ora 11. Teatrul Maghiar“: „Fram, ursul polar“ de C. Petrescu, 6. 09, ora 11 (Sala Studio); „Liliomfi sau Hanul «La Groapa Mare»“ de S. E. -Spiró György, 6. 09, ora 20,30 (Curtea Franciscană); „La Gongul Spart“ - spectacol muzical-distractiv, 7. 09, ora 20,30 (Curtea Franciscană). expoziții
Agenda2003-36-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281430_a_282759]
-
atracție fiind și multitudinea traseelor turistice care pornesc de aici. În Poiana Brașov există o bogată rețea de hoteluri de diferite categorii, vile și cabane, restaurante, discoteci, cazinou, bowling, piscine și saune, precum și localuri cu specific național. A. M. P. Peștera Urșilor l Un obiectiv turistic de excepție Descoperită în anul 1975 într-o carieră de piatră din localitatea Chișcău (Pietroasa), Peștera Urșilor adăpostește o extraordinară diversitate de formațiuni stalagmitice și stalactitice, ca mărime și forme, precum și un mare număr de urme
Agenda2003-36-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281442_a_282771]
-
categorii, vile și cabane, restaurante, discoteci, cazinou, bowling, piscine și saune, precum și localuri cu specific național. A. M. P. Peștera Urșilor l Un obiectiv turistic de excepție Descoperită în anul 1975 într-o carieră de piatră din localitatea Chișcău (Pietroasa), Peștera Urșilor adăpostește o extraordinară diversitate de formațiuni stalagmitice și stalactitice, ca mărime și forme, precum și un mare număr de urme de viață și resturi fosile ale ursului de cavernă - Ursus Spelaeus - dispărut în urmă cu mai bine de 15 000 de
Agenda2003-36-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281442_a_282771]
-
Descoperită în anul 1975 într-o carieră de piatră din localitatea Chișcău (Pietroasa), Peștera Urșilor adăpostește o extraordinară diversitate de formațiuni stalagmitice și stalactitice, ca mărime și forme, precum și un mare număr de urme de viață și resturi fosile ale ursului de cavernă - Ursus Spelaeus - dispărut în urmă cu mai bine de 15 000 de ani. Accesul în peșteră (482 m) se face prin pavilionul de exploatare, unde a fost amenajată și sala de așteptare. Peștera Urșilor are o lungime de
Agenda2003-36-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281442_a_282771]
-
și resturi fosile ale ursului de cavernă - Ursus Spelaeus - dispărut în urmă cu mai bine de 15 000 de ani. Accesul în peșteră (482 m) se face prin pavilionul de exploatare, unde a fost amenajată și sala de așteptare. Peștera Urșilor are o lungime de 1 km și se desfășoară pe două niveluri suprapuse: unul superior fosil, cu o lungime de 488 m, amenajat pentru circulație turistică, și unul interior, lung de 521 m, declarat rezervație științifică. Etajul superior are mai
Agenda2003-36-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281442_a_282771]
-
de 1 km și se desfășoară pe două niveluri suprapuse: unul superior fosil, cu o lungime de 488 m, amenajat pentru circulație turistică, și unul interior, lung de 521 m, declarat rezervație științifică. Etajul superior are mai multe galerii: galeria urșilor, galeria Emil Racoviță, galeria lumânărilor etc. Mastodontul, Draperiile din galeria urșilor, Portalul, Pagodele, lacul cu nuferi sunt numai câteva dintre frumusețile arhitectonice construite de natură în adâncurile peșterii. Căi acces: calea ferată - gara Beiuș sau Sudrigiu și, de aici, cu
Agenda2003-36-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281442_a_282771]
-
superior fosil, cu o lungime de 488 m, amenajat pentru circulație turistică, și unul interior, lung de 521 m, declarat rezervație științifică. Etajul superior are mai multe galerii: galeria urșilor, galeria Emil Racoviță, galeria lumânărilor etc. Mastodontul, Draperiile din galeria urșilor, Portalul, Pagodele, lacul cu nuferi sunt numai câteva dintre frumusețile arhitectonice construite de natură în adâncurile peșterii. Căi acces: calea ferată - gara Beiuș sau Sudrigiu și, de aici, cu autobuzul pe DN 76 Oradea-Sudrigiu (86 km) + DJ763 Chișcău 14 km
Agenda2003-36-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281442_a_282771]
-
sâmbătă, de la ora 19,30. Arbitrul întâlnirii va fi maltezul Joseph Attard. U.E.F.A. a hotărât ca importantul meci Danemarca - România, programat pe 10 septembrie, la Copenhaga, să fie arbitrat de o brigadă elvețiană, în frunte cu reputatul cavaler al fluierului Urs Meier (44 de ani), care de zece ani se află pe lista F.I.F.A. Pentru meciurile cu Luxemburg și Danemarca, printre alții, au fost invitați următorii fotbaliști: Lobonț, Stelea, Chivu, Raț, Dorinel Munteanu, Pancu, Cernat, Mitea, Codrea, Mutu, Ganea, Ienci, Rădoi
Agenda2003-36-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281435_a_282764]
-
a devenit 2-2, danezii reușind să egaleze după epuizarea celor patru minute de prelungire acordate de arbitrul de rezervă. Primul gol al gazdelor a fost marcat din lovitură de pedeapsă de la 11 metri acordată cu mare ușurință de arbitrul elvețian Urs Meier. Tot în cadrul grupei a 2-a, Bosnia-Herțegovina a învins acasă Norvegia și în deplasare Luxemburg cu 1-0. Înaintea ultimelor două meciuri (Norvegia - Luxemburg și Bosnia-Herțegovina - Danemarca), programate pe 11 octombrie, clasamentul grupei a 2-a se prezintă în felul
Agenda2003-37-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281462_a_282791]
-
închiderea ediției la suplimentul „Agenda TV“, postul România 2 ne-a informat că a operat câteva modificări în programul său: sâmbătă, 20 septembrie - 10,30 Autograf din București - transmisiune directă din Piața Narciselor; duminică, 21 septembrie - 13,30 Pui de urs (documentar); luni, 22 septembrie - Călătorind prin țară - moții din Apuseni. Recepție Joi, 25 septembrie, se va recepționa drumul forestier din zona Hitiaș, în lungime de 4,2 km, cu o lățime a platformei rutiere de 3,5 m. Lucrările de
Agenda2003-38-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281483_a_282812]