529 matches
-
atmosfera cernită din cimitir, ca și memoria unei ingenue fecioare. În plus, cei doi adversari sunt și ei uniți printr-un destin comun: Îmi pare rău că față de Laert/ Am fost nestăpânit, Horatio;/ Căci doar în soarta mea văd oglindirea/Ursitei lui. Dar am să-i cer iertare/"221. E greu de verificat în imensa exegeză hamletiană dacă shakesperiologii au zăbovit asupra unui amănunt care ni se pare ilustrativ pentru destinul și condiția existențială a eroului. În debutul scenei, groparul ține
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să nu își înnegureze sufletul pentru că nu are cât au alții. Niciodată oamenii nu vor putea fi la fel de înstăriți pentru că fiecare este o entitate unică, pentru că s-au născut într-o altă zodie și fiecare își are steaua lui călăuzitoare, ursita lui. În plus orice om are o zestre genetică specifică și este produsul mediului social în care s-a născut și s-a pregătit pentru viață. Chiar gemenii univitelini, care au aceeași moștenire ereditară, evoluează diferit în viața socială și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
, Eugen (25.X.1890, Craiova - 27.II.1975, Craiova), poet, prozator și gazetar. O darnică ursită a făcut ca Dumitru Constantinescu, meșter plăpumar, și nevasta lui, Eufrosina, să aducă pe lume opt copii, dintre care cinci vor ajunge oameni de condei: Iancu, Eugen, Paul, Savin, Lucia. Însă C. pare la început atras de lumea cifrelor. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
reinstaurează dreptatea și instituțiile fundamentale ale unei societăți civilizate. De aceea s-a putut remarca că el refuză să se bucure de moartea dușmanilor (spre deosebire de războinicul din Iliada): "nu e bine să te mândrești cu moarte de om. Pe ăștia ursita și nelegiuirile lor i-au doborât..." (22.412-413)112* deoarece (1.7)113 propria lor prostie agravează soarta oamenilor. Dar înainte de măcelul pretendenților, pedeapsă dreaptă pentru ospitalitatea uzurpată, două alte scene de ospitalitate arată oscilarea între idealizare și trivializare, între
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lucru spre nenorocul lor. 112 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 134, II, p. 122 II (nota trad.) 113 "Mult ne mai învinuiesc oamenii și spun că noi îi batem cu toate necazurile, măcar că ele nu vin numai de la ursită, ci și de la nesocotința lor", (1.32-34), trad. p. 35 I. 114 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, pp. 109-110, I (nota trad.). 115 5.29-42, trad. p. 96, I. 116 5.445-493, trad. p. 106, I. 117 *Pentru versiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu versuri, în maniera alegorică a poeților Văcărești. Sub influența poeziei romantice franceze (Lamartine, în primul rând), dar și a poeților din Principate (Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, I. Heliade-Rădulescu), el a evoluat spre o lirică pesimistă, cu interogații lamentuoase către ursită și Dumnezeu și cu meditații despre nedreapta alcătuire a lumii. Și-a relevat vocația pentru poezia socială și patriotică după 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848, prin poezia Un răsunet. Cunoscută îndeosebi sub titlul Deșteaptă-te
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
ușurat și de faptul că, în viziunea artistului, "hotarul dintre însuflețit și neînsuflețit" este extrem de lax, și că, înzestrat fiind cu "harul de a transforma realitatea în imagine", are capacitatea de "a lua metafora drept realitate"). Corespondentul peste timp al ursitei lui Egor, Christina, femeia-luceafăr care își pierde demnitatea astrală și marile înțelesuri metafizice, decăzând în condiția de strigoi 150, este Ileana din Noaptea de Sânziene, al cărei patronim, cu rezonanțe astrale, este Sideri (critica a evidențiat figurarea în roman a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este Sideri (critica a evidențiat figurarea în roman a unei părți din biografia românească a scriitorului; acest nume aparține istoriei familiei lui Eliade, în sensul că "unchiul Mitache" fusese șoferul "colonelului Sideri", în Primul Război Mondial 151). Basmul Siminei despre ursita feciorului de cioban ("Ursita, soarta sau destinul omului, răspunse prompt Simina ca la o lecție. Fiecare om se naște lângă o stea, cu norocul lui"152) aduce în discuție ideea existenței umane ca dublul uneia astrale 153, dublul celest al
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
evidențiat figurarea în roman a unei părți din biografia românească a scriitorului; acest nume aparține istoriei familiei lui Eliade, în sensul că "unchiul Mitache" fusese șoferul "colonelului Sideri", în Primul Război Mondial 151). Basmul Siminei despre ursita feciorului de cioban ("Ursita, soarta sau destinul omului, răspunse prompt Simina ca la o lecție. Fiecare om se naște lângă o stea, cu norocul lui"152) aduce în discuție ideea existenței umane ca dublul uneia astrale 153, dublul celest al oamenilor din trecut, din
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
calea realizării ei profesionale. Astfel, la o întrunire a familiei sale extinse, Nida Omer apare, spre uimirea celor prezenți, "înveșmântată în văluri" și "a prins să cânte un cântec vechi, tărăgănat și trist, în care o tânără musulmană își plânge ursita". După ce a terminat de cântat: "Feregeaua cade. Cad vălurile întunecate la pământ și de sub văluri răsare un chipeș aviator în costumul albastru, cu șoim de aur pe umeri. E Nida Omer, fiica lui Memet Sadie și a lui Omer Halit
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri” de sânziene la pălărie, semn că au căzut cununițele și s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada cuprinsă Între Sfântul Gheorghe și Sânziene se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă a zânelor În calendarul popular. Însă, la această dată, pe 24 iunie, prin anumite ritualuri, forțele lor negative se transformă În forțe benefice. Toate
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
au dus opt și-au venit șapte, S-au dus două și-a venit una, S-a dus una și n-a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
alături de acela consacrat lui Mircea Eliade - Marele Arhitect - și de paginile dedicate lui Ștefan Lupașcu, intitulate Afectivitatea și cele trei materii, se numără printre paginile memorabile în cariera lui de comentator literar. SCRIERI: Poveste cu țigani, Paris, 1965; ed. (Despre ursită sau Poveste cu țigani, București,1996); Revoluția culturală, Paris, 1984; ed. București, 1996; Teatru, pref. Manuel de Diéguez, București, 1996. Repere bibliografice: Horia Stamatu, L. M. Arcade, în Românii, 13-15; Lovinescu, Unde scurte, IV, 85-89; Negoițescu, Scriitori contemporani, 24-26; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
morții lor - le este prescris de soartă. Și că, între ei și Soartă, se află și zeii, care se joacă adesea cu ei. Și totuși se poartă în mare măsură ca și când ar fi liberi, ca și când ar putea să-și schimbe ursita sau lucrurile ar putea lua cumva alt curs. Oricât ar ști că totul este hotărât din nevăzut, ei tot aleg și stăruie 62 să spere până și ceea ce prevestirile le-ar interzice să nădăjduiască. Iar atunci când Soarta îi constrânge să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lăcașul ei din mare și o poftește la Zeus. Tetis e nedumerită și nu se arată prea dornică să se ducă pe Olimp acum, când, îndurerată, plânge, înconjurată de surorile ei cele multe (Iliada pomenește, pe nume, treizeci și șase), ursita fiului ei. Dar până la urmă își pune un veșmânt albastru întunecat și pornește într-acolo. Este primită solemn, Atena îi dă locul ei de lângă Zeus. Hera o salută cu mare politețe și îi întinde o cupă de aur plină cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și frumos, dar după ce a murit el, înainte de a mă mărita cu tat-tu, am legat un stâlp de salcâm cioturos, putregăios, strâmb și cu o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Capul pe potcap, dar mâna pe ciomag. Nu știu dacă bunica da crezare acestei ursiri, acestei meniri, pe care mi-a poveastito mămica de mai multe ori. în ce mă privește, deși am ajuns preot, n-am crezut că această ursită va fi avut vreun rol în viața mea. Cu capul pe potcap”a putut să zică bunica pentru că îmi dorea binele, și pentru că după cunoștințele ei, cel mai bun și mai râvnit trai îl avea preotul. Cu mâna pe ciomag
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Koteski, Dragoste și moarte, București, 1981; Antologie de poezie armeană clasică și contemporană, București, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion și H. Grămescu); Stevan Tontici, Hulesc și venerez, București, 1982 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Iovan Strezovski, Cartea ursitei, București, 1983 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Gane Todorovski, Ceas de blasfemie și mângâieri, București, 1983 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Petre M. Andreevski, Deniția. Laude și plângeri, București, 1985 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Tașko Gheorghievski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
se ștanța pe frigare inițiala prenumelui persoanei pentru care era făcută. Persona pentru care se făurea frigarea aducea o găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tarnița - care la rândul său l-a învățat de la mama lui, în anul 1928. Simptomele bolnavului erau: arsuri la stomac, inimă rea, slăbirea organismului, visuri rele, etc. Cauza bolii era aceea că persoanei respective i s-a făcut „de ursită”. Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așază degetul bolnav între ele. Cu acest tratament infecția nu mai înaintează, făcând degetul să coacă, să spargă și să se scurgă toată răutatea. Aici unde descântecul nu a ajutat, s-a apelat la cunoștințe de medicină populară. Descântec „de ursită” Pentru cunoașterea ursitei sau ursitului, Niculina Amaziliței (născută în 1922 în Tarnița) ne-a relatat un interesant descântec „de ursită”. Pentru aceasta folosea o frigare anume făcută de fierar, vin, pâine și o ceapă. Se făcea un foc mare în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
între ele. Cu acest tratament infecția nu mai înaintează, făcând degetul să coacă, să spargă și să se scurgă toată răutatea. Aici unde descântecul nu a ajutat, s-a apelat la cunoștințe de medicină populară. Descântec „de ursită” Pentru cunoașterea ursitei sau ursitului, Niculina Amaziliței (născută în 1922 în Tarnița) ne-a relatat un interesant descântec „de ursită”. Pentru aceasta folosea o frigare anume făcută de fierar, vin, pâine și o ceapă. Se făcea un foc mare în vatră, se dezbrăca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se scurgă toată răutatea. Aici unde descântecul nu a ajutat, s-a apelat la cunoștințe de medicină populară. Descântec „de ursită” Pentru cunoașterea ursitei sau ursitului, Niculina Amaziliței (născută în 1922 în Tarnița) ne-a relatat un interesant descântec „de ursită”. Pentru aceasta folosea o frigare anume făcută de fierar, vin, pâine și o ceapă. Se făcea un foc mare în vatră, se dezbrăca de haine atât persoana care descânta cât și cea care era descântată. Se descânta marți seara, joi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1115 William Blake, Cei patru Zoa, Editura Institutul European, Iași, 1997. 1116 William Wordsworth (tr.a.). 1117 Leon Blay 1118 Giordano Bruno, Miercurea Cenușii, 1584. 1119 Vasile Lovinescu, Jurnal Alchimic, Editura Institutul European, Iași, 1998. 1120 Friedrich Holderlin, Cântecul de ursită al lui Hyperion, traducere de Alexandru Philippide, . 1121 Otto Rank (1884-1939) despre psihologia miturilor. 1122 John Keats, Ode on a Grecian Urn (traducere de Liviu Pendefunda). 1123 Complete Works 1124 Santayana, 1900, filosof și poet spaniol, ale cărui contribuții estetice
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nație dar, precum orice individ, are o misie a împlini în omenire, adecă a concurge, după natura și geniul său propriu, la triumful științei asupra naturei, la perfecționarea înțelegerii și a sentimentului omenesc potrivit legei divine și eterne care guvernează ursitele omenirei și ale lumei"40. Cum s-au putut articula legea divină, etosul național și conduita individuală într-un singur complex ideologic? Cu patru decenii înaintea studiului lui Bălcescu 41, Fichte a demonstrat posibilitatea misiunii naționale într-un manifest care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]