306 matches
-
cazuri aceasta echivalează cu aflarea sănătății și cu traiul liniștit înscris în ordinea firească a lumii). Cât privește folosirea specială a focului în ritualurile de divinație, putem spune că el este utilizat mai cu seamă în practicile de aflare a ursitului. Dintre acestea, cele mai răspândite sunt cele din noaptea Sfântului Andrei și cele din noaptea Sfântului Vasile. Fetele privesc în oglindă, la lumina lumânării, pentru a descoperi chipul bărbatului cu care se vor mărita. Altele privesc în apă sau ard
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o simbolistică aparte. Deși sunt utilizate cel mai adesea în medicina magică, ele pot fi folosite cu succes și pentru preziceri. Busuiocul, avrămeasa, mătrăguna, năvalnicul etc. sunt plante cu virtuți magico-divinatorii246. "Mi-a spus bunica că poți să-ți vezi ursitul în noaptea de Anul Nou. Ai nevoie de o oglindă, un pieptene și un fir de busuioc. După ce te piepteni și te uiți în oglindă, te închini la icoane și te culci fără să vorbești cu cineva ceva. Noaptea, în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ai nevoie de o oglindă, un pieptene și un fir de busuioc. După ce te piepteni și te uiți în oglindă, te închini la icoane și te culci fără să vorbești cu cineva ceva. Noaptea, în vis, sigur ți se arată ursitul" (I., 58 ani, Iași). Din tot spectrul vegetal, arborele este cel mai solicitat instrument divinatoriu. Imaginea arhetipală a Arborelui Cosmic sau a Arborelui Lumii pare să se fi transferat în sistemul reprezentărilor divinatorii. I se analizează vigoarea, vlăstarele, forma, zgomotul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
zece pari dintr-un gard și să-l lege pe al unsprezecelea. În funcție de felul cum arăta parul respectiv se putea face portretul celui care îi va fi soț. Dacă parii pe cari i-au legat sunt strâmbi și cioturoși, și ursiții, adecă viitorii lor soți, bărbați vor fi gârbovi, ghiboși, urâți, bolnăvicioși; dacă parii sunt drepți, sănătoși sau verzi, ursiții vor fi frumoși, tineri și sănătoși; dacă-s cu coajă subțire, ursiții vor avea puțină avere; dacă-s cu coajă groasă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
putea face portretul celui care îi va fi soț. Dacă parii pe cari i-au legat sunt strâmbi și cioturoși, și ursiții, adecă viitorii lor soți, bărbați vor fi gârbovi, ghiboși, urâți, bolnăvicioși; dacă parii sunt drepți, sănătoși sau verzi, ursiții vor fi frumoși, tineri și sănătoși; dacă-s cu coajă subțire, ursiții vor avea puțină avere; dacă-s cu coajă groasă, vor fi avuți; dacă-s drepți, groși și cu coajă netedă, viitorii lor soți vor fi voinici, tari și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cari i-au legat sunt strâmbi și cioturoși, și ursiții, adecă viitorii lor soți, bărbați vor fi gârbovi, ghiboși, urâți, bolnăvicioși; dacă parii sunt drepți, sănătoși sau verzi, ursiții vor fi frumoși, tineri și sănătoși; dacă-s cu coajă subțire, ursiții vor avea puțină avere; dacă-s cu coajă groasă, vor fi avuți; dacă-s drepți, groși și cu coajă netedă, viitorii lor soți vor fi voinici, tari și frumoși; dacă-s lungi, vor fi de statură înaltă; dacă-s scurți
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
doar la folosirea oglinzii. S. Florea Marian prezintă un ritual de divinație maritală din noaptea de Sfântul Vasile care implică folosirea oglinzii și a lumânărilor: În alte părți tot din Modova, fata care voiește să știe care-i va fi ursitul, precum și ceea ce i se va întâmpla în decursul anului ce urmează nu mănâncă nimic toată ziulica; către miezul nopții așează două oglinzi una în fața alteia, iar între ele pune patru lumânări, două de-o parte și două de alta; Apoi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
așează în dosul uneia și se uită printre lumânări fix în cealaltă, fără să clipească. În acest timp fata trebuie să fie singură în casă și dezbrăcată, cu sânul gol. Iară ce i se va întâmpla peste anul acela precum și ursitul care-l va lua i se vor arăta deslușit în oglindă"256. Mai recent, unul dintre studenții noștri ne-a mărturisit că bunica lui, care trăia într-un sat din județul Bacău, putea să le spună oamenilor ce li se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
putea să le spună oamenilor ce li se va întâmpla cu ajutorul unei oglinzi. Oglinda era tot timpul acoperită cu o pânză neagră și era un obiect tabu pentru familie. Era descoperită numai când veneau femeile și fetele să-și afle ursitul. Folosirea oglinzii în practicile divinatorii nu este deloc întâmplătoare. Pe lângă rolul său bine-cunoscut de a reflecta obiectele ce-i stau în față, ea a primit și o altă întrebuințare: aceea de a putea reflecta nevăzutul. Acest fapt este posibil pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
jos, bat trei mătănii pe brâu și zic: Brâu, brâușorul meu, Arată-mi pe ursitorul meu, Care-i dat de Dumnezeu, În vis să-l visez, Aievea să-l văz, și apoi se culcă, având nădejde că-și va vedea ursitul"261. Exprimarea în versuri a dorinței ține locul unei formule magice grație căreia se invocă divinitatea. Aceasta poate provoca revelarea viitorului ursit. Termeni precum "arată-mi", "care-i dat", "să-l visez", "să-l văz" nu indică doar dorința tinerei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vis să-l visez, Aievea să-l văz, și apoi se culcă, având nădejde că-și va vedea ursitul"261. Exprimarea în versuri a dorinței ține locul unei formule magice grație căreia se invocă divinitatea. Aceasta poate provoca revelarea viitorului ursit. Termeni precum "arată-mi", "care-i dat", "să-l visez", "să-l văz" nu indică doar dorința tinerei fete, ci și caracterul operativ al întregii formulări verbale. Pe de altă parte, însuși limbajul persoanelor care practică divinația conține o serie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
interviuri realizate cu persoane care practică divinația, aproximativ 25 au declarat că știu doar să ghicească și nimic altceva. Totuși, marea majoritate au demonstrat și cunoașterea altor ritualuri de natură magică: descântece, dezlegări, scoaterea argintului-viu, practici magice de aducere a ursitului, de sănătate etc. 148 Majoritatea celor care au consultat un specialist în divinație au avut o motivație psihosocială. Interesant este faptul că nici unul dintre respondenți nu și-a anunțat deschis convingerea că gestul său s-ar fonda pe o serie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nenorocirile ei. Simplitatea, sărăcia... asta îi păstrează liberi și senini. Așa, nu poartă povara nici unei bogății, nu sunt robii nici unei munci care să strice omenia din ei. Ei nu datorează vieții nimic altceva decât existența. N-au fatalitate... Au numai ursită. Stau drepți și ușori, gata să primească pe umerii lor slobozi viitorul. Bătuți de toate vânturile, de toate ploile și toate viscolele.. Asta-i viața lor, asta-i libertatea lor și nu și-ar schimba-o pentru nimic în lume
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bărbatul pe front și neavând pe nimeni, în Bucovina fiind secetă mare s-a tras spre părțile astea, aici și-a găsit bărbat, umblând pe drumuri, l-a întâlnit, căuta loc să se stabilească și i-a ieșit în cale ursitul sub înfățișarea unui ciubărar, el umbla din sat în sat cu ciubere, descântece știa din satul ei, din Bucovina, de la bunică-sa, moartă și ea săraca pe vremea secetei, atunci i-a dat bătrâna cămașa înfodrată și a trimis-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
MORȚII Morții toți, vezi bine, sunt la fel, Ni-e vădită trecerea aceasta Și mi-e rece, tristă, albă, țeasta; Gândul, numai el, rămas rebel Își întoarce umbrele din ape, Își adună sori din dimineți, Vreri ursite, pentru șapte vieți, Și eternitatea mai aproape... Nu roși zănatecului gând, Iartă-l și împacă-te cu dânsul, Bucuria doar, să-ți nască plânsul Spasmului de noapte aiurind... Morții sunt cu toți la fel, vezi bine, Lasă-i lumii lor
MOR?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83835_a_85160]
-
un flex, Pierzând volanului controlul, El a pătruns pe ...contrasex! Șahistică Nebunul Negru, zvonuri curg în salbă, Ar fi sedus-o pe Regina Albă, Iar dânsa i-a cedat, s-ar presupune, Că, despre negri, știți cam ce se spune!. Ursită Când a deschis a vieții poartă, I-a fost Fortuna, cred, nefastă, Că fu întâi bătut de soartă, Apoi de soacră și nevastă. Idilă cu epilog Fu îmbătat de-a ei privire, Și-ndrăgostit ca-ntr-un scenariu, El a
VASILE VAJOGA by VASILE VAJOGA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83947_a_85272]
-
se „lipesc” de-adolescente. Unei mame Și-a dat ca mamă iubitoare Fetița-n școală de elită. Iar azi odrasla-i instruită... În Franța face trotuare. Unor bărbați Pe fete ei din ochi le fură, Căci asta e a lor ursită: Când fusta-i doar miniatură, Cum să reziste la ispită? Unei tinere Văzând pe-un mândru cocoșel, O puică lângă el a mas. A stat o noapte lângă el, Dar tot puicuță a rămas.G.L.U.P.I. Plimbarea șefului Ziua
SUCCINTE NOTA?II DESPRE CULEGEREA DE FA?? by George Petrone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83944_a_85269]
-
spațiul ficțiunii cu o serie de chipuri secundare, ce au rolul de a da veridicitate ambianței casnice în care se petrece acțiunea - pitorescul Gello, servitorul Nae Petrescu, Matei, tatăl Piei, mătușa Tilda (Tan’ Tilda) -, se va regăsi în următor roman, Ursitul (1970). Scriere ce oscilează între ficțiune și memorialistică, cartea prezintă un interes deosebit datorită amintirilor din viața literară interbelică, familia Delavrancea, Ionel Teodoreanu, G. Ibrăileanu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu fiind personaje vii, ce populează o narațiune învăluită de discreție și
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Teodoreanu, G. Ibrăileanu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu fiind personaje vii, ce populează o narațiune învăluită de discreție și respirând prospețime, mai mult proză autobiografică de atmosferă, cu subtitluri ce evocă romanele englezești ale secolului al XVIII-lea, rezumative și explicative. Ursitul acoperă o perioadă ce începe cu imaginea Iașului în Ajunul Crăciunului 1918 și continuă cu schița lumii interbelice. Aerul de autenticitate (dat și de utilizarea multor regionalisme), atmosfera, contactele intelectuale, entuziasmul, portretele, totul se află în armonie. Sinceritatea trăirii, stilul
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
regionalisme), atmosfera, contactele intelectuale, entuziasmul, portretele, totul se află în armonie. Sinceritatea trăirii, stilul poetic grefat pe „importanța amintirii” participă la așezarea lui Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi, Mateiu I. Caragiale sau a lui Sadoveanu (Conu‘ Mihai) într-o lumină inedită. „Ursitul” - Ionel Teodoreanu - „vorbea ca și cum ar fi avut șaizeci de ani și un trecut furtunos, plin de experiențe amoroase... nimic să-i umple viața și sufletul, că este trist și neînchipuit de singur, da, da, singur sufletește”. Prozatoarea va încerca să
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
să-i umple viața și sufletul, că este trist și neînchipuit de singur, da, da, singur sufletește”. Prozatoarea va încerca să surprindă și unele trăsături ale operei acestuia, cum ar fi metaforele predilecte și legătura lor cu „realitatea”; poemele Începutul, Ursitul și Poveste, inserate în corpul romanului, par în egală măsură a fi ale autoarei sau inedite ale lui Ionel Teodoreanu. Arta rememorării, amănuntele ce dau substanță tabloului de epocă, dar și unei frumoase povești de dragoste transformă romanul într-un
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
nume de prim rang ale vieții culturale românești. SCRIERI: Calendar vechi, București, [1939]; Viața cea de toate zilele, București, [1940]; ed. pref. Aurel Martin, București, 1969; Cloșca cu pui, București, [1941]; Acasă, București, [1947]; ed. pref. George Gibescu, București, 1972; Ursitul, București, 1970; Căminul, București, 1971; Poveste cu „ocei”, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1975; Șoapte întru asfințit, București, 1981. Traduceri: Feodor Knorre, Mama, București, 1952 (în colaborare cu Ioana Irimescu); S.P. Podiacev, Scrisoarea, București, 1952 (în colaborare cu Irina
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Alice Botez, „Viața cea de toate zilele”, VRA, 1940, 578; Petru Comarnescu, „Viața cea de toate zilele”, RFR, 1941, 1; Al. A. Philippide, „Acasă”, „Semnalul”, 1947, 1 555; Marilena Vulpe, „Viața cea de toate zilele”, „Albina”, 1969, 48; Magda Ursache, „Ursitul”, CRC, 1970, 26; Nae Antonescu, „Ursitul”, TR, 1970, 37; Constantin Ciopraga, „Căminul”, CRC, 1971, 32; Eugenia Anton, „Căminul”, VR, 1971, 8; Alexandrescu, Confesiuni, 320-328; George Gibescu, Ștefana Velisar Teodoreanu, R, 1972, 4; Mihail Straje, Interviu cu Ștefana Velisar Teodoreanu, CRC
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
zilele”, VRA, 1940, 578; Petru Comarnescu, „Viața cea de toate zilele”, RFR, 1941, 1; Al. A. Philippide, „Acasă”, „Semnalul”, 1947, 1 555; Marilena Vulpe, „Viața cea de toate zilele”, „Albina”, 1969, 48; Magda Ursache, „Ursitul”, CRC, 1970, 26; Nae Antonescu, „Ursitul”, TR, 1970, 37; Constantin Ciopraga, „Căminul”, CRC, 1971, 32; Eugenia Anton, „Căminul”, VR, 1971, 8; Alexandrescu, Confesiuni, 320-328; George Gibescu, Ștefana Velisar Teodoreanu, R, 1972, 4; Mihail Straje, Interviu cu Ștefana Velisar Teodoreanu, CRC, 1972, 36; Victor Atanasiu, „Acasă”, RL
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
misie În Europa”, misie care provine din poziția lor de „avangardie a gintei latine”. Dar, În continuare, accentul nu se pune pe solidaritatea romanică, pentru că rolul românilor, În primul rând, este acela de a fi „una din verigele de unire ursite a relega activitatea ei (a gintei latine) cu aceea a gintelor slavă și maghiară”. În aceste condiții, În ceea ce-i privește pe românii ardeleni, principalul inamic rămâne „imperatorul Austriei”. El „desunește ca să poată Împărăți”, „vă zice că naționalitatea voastră este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]