1,265 matches
-
piept Rece și tăioasă? Eu tac și aștept... Ca un fulger taie inima în două, Despicată astfel, cu iubire plouă. Cum să spăl sărutul ce-ai uitat aseară Pe umărul stâng? Tac și te-aștept iară Să te întrupezi din urzeli de vise, Flăcări să renaști din gânduri ucise. Cum să-mi umplu lumea goală fără tine ? Tu ai înecat-o-n râuri de suspine. Nu știu a deschide drumul ce-ai închis. Tac și te aștept. Restu-i interzis... Cum să
EU AŞTEPT ŞI TAC de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349353_a_350682]
-
și de dreptatea învațaturilor creștine prin tot felul de teorii umaniste și nihiliste, deja falimentare, dar interesante și seducătoare. Deși aparent raționale, așa cum cum a fost și îndemnul șarpelui către Eva de a mușca din măr, asemenea idei au fost urzeala pe care s-a țesut cel mai alineant secol din istoria omenirii, respectiv secolul XX. Dacă nu știm să facem față unor asemenea idei, atunci să ne legăm de catargul înțelepciunii și al credinței, spre a nu fi robiți de
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Vrancei și un cutremur devastator a prefăcut în ruine sure, multe construcții, strivind oamenii sub zidurile năruite. Crăpăturile de atunci, din pereții unor construcții, s-au adâncit cu timpul, și mai mult. Ele se intersectează pe pereții blocurilor, ca o urzeală, și desfac la îmbinări, perete de perete, în deschizături de profil, prin care cuibăresc vrăbiile și susură ploile. Bătrânele blocuri crâșcă azi a prevestire, în larma vântului, clătinate într-una, din temelii, și de alte seisme, dar și de intervențiile
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
un leșin incipient, a sprijinit-o scuturând-o totodată ca pentru a o trezi la realitate. Câteva secunde a regretat că acceptase să fie complicea Toloșicăi. Oricâtă ranchiună îi purta și ea Dorei, Erica nu merita să fie atrasă în urzeala țesută de prietena ei, mai ales după ce reușise să-și redirecționeze intensitatea sentimentelor către o altă persoană. Ca o adevărată salvare, în pragul ușii, a apărut fratele ei mai mic; Alin. I l-a prezentat Ericăi. Prezența celor mici, cel
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
au deschis de altfel și ușile spre mituri și legende, spre care se întoarce oricare poet adevărat, indiferent de perioada în care a trăit și a scris. Aceste patru deslușiri sunt constituite de fapt din patru cuvinte magice : două substantive (urzeală, sacralitate) și două verbe (a numi, a tăcea). Adam a fost invitat de Creator, de Marele Arhitect sau Marele Anonim cum îl numea Lucian Blaga- să numească, să dea nume viețuitoarelor! Ei bine, poeții continuă să caute -și unii chiar
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
volumului „Crucea îndrandafirată” în limba italiană) au vorbit pe larg, îl ajută să ajungă și evident să-l conducă și pe cititorul avizat într-un teritoriu magic dincolo de timp și spațiu, pe drumul iluminării lăuntrice. Revenind la una din cheile „urzelii ” poetice să auzim cum formulează lucrarea poetului Petru Solonaru în volumul său „Zamolxeion”, la care mă voi referi în continuare, citez: „Cum și-a urzit lucrarea, lucrând-o în ursire,/ de vis, mirări s-ascundă -a visa Ascuns să mire
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
de aflarea ursitei sau ursitului numit Minciunica.4 Obiceiul nu avea dată fixă, dar în general se practică în lunile de primăvară. Cand țesutul se sfârșea și se ajungea la ultimul fustei (denumire regională-nuia ce se punea între rîndurile de urzeala pentru a preveni încurcarea firelor) numit local minciunica. Cea care a terminat de țesut, lua minciunica și o dădea la unul din copii ei, fata sau băiat sau la o rudă apropiată, necăsătorita , care urma să se căsătorească și dorea
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
doilea volum, după ce primul intitulat “Ora năucă”a fost bine primit de cititori. Ce e important și ce ne interesează acum, este modul său de a simți și de a se „dezvălui” prin mijlocirea versurilor sale. Sunt poezii născute din urzeala viselor, din orizonturile așteptării împlinirilor. Născută, crescută și multi ani trăind în zonele de frumuseți ale localității Pietroșița, a făcut ca din poeziile sale să se revarse un miros de fân proaspăt cosit, de flori de măr, de adieri proaspete
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
supremația materiei sau a spiritului. Istoria este deci, plină de persecuții, prigoniri, cruciade, inchiziții, arderi pe rug, bule papale, indulgențe papiste, revolte protestante, spânzurători, robi, sclavi, cerșetori, mutilați, pirați, infamii, paparazzi, paparude, obediențe, audiențe, răstigniri, răscoale, revoluții, războaie expansioniste, mondiale, urzeli în budoare catifelate, otrăviri regale, pontificale, patriarhale, calomnii, denigrări, uri, violențe, rulete rusești, cazinouri apusene, jocuri de noroc, jocuri de bursă, jocuri de putere, apartheid-uri, ku klux klan-uri, sperjururi, abjurări, caterisiri, profanări, plagieri, trafic de droguri și de orice
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
filtrată prin misterium. O lucrare de istorie a literaturii române este cea a doamnei Cândea Dana Monica care readuce în actualitate însemnările lui Ștefan Zeletin( pe numele lui adevărat Ștefan Motaș, 1882-1934 ) “Din Țară Măgarilor “. Unde se subliniază că” prin urzeala firava a alegoriei se străvede cu ușurință faptul că țara măgarilor e țară românilor, propria patrie a autorului.( C.D.Zeletin, Cuvânt înainte, Editura Nemira, 2006).“ Mai semnează poezii Radu Andrei, Cezarină Adamescu, Alină Cheșcă, Alină Popa, Coriolan Păunescu, Victor Martin
A APĂRUT REVISTA DE CULTURĂ UNIVERSALĂ REGATUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361718_a_363047]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CÂNTECUL LEBEDEI - ANAFORUL Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului înot fără brațe prin apele dorințelor deasupra grimasă vălurită de furtuni sub nuferii urzeli durerea nu poate trece un pas fără tine fără noi sălciile ne scriu riduri pe spate când trecem sub întrebări de unde vin unde ma duc ... știu tu vii din chemări sub biciuirea așteptărilor durerea este dulce așa îmi spuneai de câte ori
ANAFORUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351816_a_353145]
-
de matase și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din ațe mai groase de în sau cânepă, si cu „băteala” din cârpe făcea niște presuri de toată frumusețea. Ce mai atâta vorba... că mămică mea nu era nimeni pe lume. De când eram copil mi-au plăcut animalele. La Bardăr
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
realizeze încă de pe acum, în istorie”. 2 Taina lui Iisus Hristos trăită în interiorul umanității constituie nucleul identității gândirii și acțiunii sociale creștine. Această realitate oferă o perspectivă hermeneutică asupra doctrinii sociale creștine. „Dacă izvorul doctrinei sociale creștine este Revelația, atunci urzeala ei adâncă se leagă direct de taina lui Hristos, înțeleasă ca figura care adună și interpretează realizările umane în istorie, și pe care doctrina socială creștină o asumă ca perspectivă hermeneutică profundă pentru propriul discurs asupra lumii: criticile și atacurile
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
Conținuturile inconștientului activate prin verb evocă tocmai nostalgia Paradisul primordial și a Timpul său acronic și îngăduie retrăirea prin poezie a momentului unic ce premerge ruptura de timpul sacru și căderea în timpul profan. Fiecare imagine poate să conducă la această urzeală a textului și la o sintaxă imaginară de restaurare. Poetul de mare recepție culturală, Nicolae N. Negulescu, ne propune un festin intelectual de o înaltă elaborare conceptuală, într-o structurare a formei condusă nu numai de un instinct sigur, ci
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
repede, călcându-i la întâmplare în timp ce ei se mișcau sub picioarele mele îngreunându-mi astfel mersul, ținându-mă în loc, umplându-mi sufletul de groaza că toate eforturile-mi sunt inutile, și m-aș fi putut scufunda în orice clipă, prin urzeala mișcătoare de șerpi. Alteori, în vis, sunt atacată din toate părțile de tot felul de șerpi, uneori colorați în verde sau cenușiu, având dimensiuni înspăimântătoare. Se pare că experiența din copilărie și toate poveștile în care oamenii sunt atacați de
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
în anteriu prin cort.). Da! De la Rovine cu bălțile mâloase Cu pădurile necunoscute și întunecoase ... CETAȘUL VOLBURĂ Unde Măria-ta a ținut noaptea sfat, Iar căpitanul Radu Alună m-a îndemnat În zori la cortul boierului Vlad să mă duc, Urzeala de trădare s-o apuc, Să dau de veste Măriei-Tale ... MIRCEA CEL BĂTRÂN Aaa, ești cetașul Volbură din Corbenii din Vale!? 12 CETAȘUL VOLBURĂ Da, am luptat la Rovine sub Căpitanul de Făgăraș Avram Bivol! Viteaz ostaș! Când ohabnicii olteni
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
de libertate între piesele componente/ când colo totul e intricat țeapăn/ nu doar moartea aduce rigoarea de neabătut/ rigor mortis/ limitări ale gradelor de libertate hiene/ aferente traiului în comun pe planetă// nu doar tu ești prins de viu în urzeala asta/ în bătătura de cânepă aspră/ cât de flexibilă e pânza asta de sac?” (sac fără sipet) Deși relațiile sociale sunt nedrepte, poeta nu se revoltă, doar constată (e și acesta un mod de protest pasiv, desigur): „sunt la mâna
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
tranșează, mă fulgeră,/ mă centrifughează până la decantare” (casa luminată a sărbătoare). Poeta țese pânza sa lirică împletind mai multe fire: al existenței, al absurdului condiției umane (în descendență existențialistă), al ironiei etc. Dacă le-ar folosi numai pe primele două, urzeala s-ar destrăma. Dar ironia și ludicul conferă rezistență țesăturii. Pe pânză sunt brodate toate problemele lumii: creștinismul în derivă, amănuntele zilnice ale vieții noastre fără sens, degradarea omului până la instinctele primare, comportamentul inuman al unor mame etc. Nu sunt
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
până la instinctele primare, comportamentul inuman al unor mame etc. Nu sunt uitate problemele specific românești, aflate la ordinea zilei: agitația politică (revoluția, sau ce o fi fost, demonstrația maraton de la Piața Universității, deprecierea valorilor în perioada postdecembristă etc.). În această urzeală existențială „biu (un alter-ego al poetei) află că există”. Călătoria sa, de la începutul volumului, se desfășoară, cum ar zice Mircea Eliade, în interiorul sufletului său. Întrucât în lirica Eugeniei Țarălungă esența nu există, „drumul spre centru” de care vorbește istoricul religiilor
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
mi-a fost drag și aproape prin izul de fruct tăinuit în propriul său miez m-aș fi împărțit tuturor precum o înmugurire altruistă de primăvară dar n-am putut țese decât un lăicer în care cuvintele și-au încâlcit urzeala m-am îmbolnăvit de oameni dar tot în ei mi-am găsit vindecarea Referință Bibliografică: Melania Briciu Atanasiu / Melania Briciu Atanasiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 857, Anul III, 06 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Melania Briciu
MELANIA BRICIU ATANASIU de MELANIA BRICIU ATANASIU în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354855_a_356184]
-
puține ori de-a lungul vieții am avut astfel de preocupări. Cariera de profesoară mi-a oferit un câmp destul de larg de a observa cum se conturează personalitatea umană. De la un an la altul vedeam cum se încheagă personalitatea din urzeala atâtor trăsături, iar uneori, pe fețele unor copii, puteam desluși conturul omului în devenire, viitorii oameni harnici, ori comozi, sau întreprinzători, viitoarele profesii - doctor veterinar, învățătoare, agronom, ori întrezăream etapele din viața lor de maximă înflorire, pe buna gospodină, pe
TAINA SCRISULUI (2): CHEMĂRI LĂUNTRICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356868_a_358197]
-
visului: O tristă poemă de foi / Îmi spune-o poveste de noi.../ - Adio, pustiu, și fior. / Va fi poate-odată amor. Iubirea fiind cea care va decreta realul ca fapt împlinit al omului conștient de plăcerile lui de a trăi, în urzeala viciată a fiindului clar și justificat al lumii. Poetul levitează dar nu se apropie de linia deusiană de demarcație a entității-om cu cea a entității-angelice, tocmai pentru faptul că plăcerile lumești îl supun uneori viciilor, cu care suntem înrobiți
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
curiozitate am vrut să țes și am încurcat suveica prin ițe, ba s-au și rupt câteva. - Dar ce este aia, suveică, bunico? - Este o piesă din lemn de formă lunguiață care servește la introducerea firului de borangic în rostul urzelii. Nu am păstrat-o ca să ți-o arăt dar pot să îți arăt suveica de la mașina de cusut electrică pe care bunica o are de mulți ani; chiar dacă diferă, poți să îți faci o idee, cum ar funcționa. - Bunico, haide
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
și ei prea largi, sunt susținuți cu o curea înnegrită de timp, lată de trei degete, având o cataramă în formă de pajură bicefală, turnată din alamă, și două rânduri de perforații. Postavul lor albăstrui e ros în dreptul genunchilor până la urzeală. Are picioarele vârâte în saboți de lemn, ale căror fețe sunt prinse de talpă cu niște cuie mari, înflorate la capăt, din bronz. Îl așteaptă pe vechiul său prieten, Sibla, frizerul. E clientul lui de vreo patruzeci de ani, nu
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de flori geometrizate de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână sau pantofi. Un alt costum de femeie este
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]