328 matches
-
Cosma, B. Urieșteanu, C onst. Milici; „O seamă de cuvinte” - Teofan Macovei, C. Atanasiu; „Vorbe adânci” - Gh. Bârsan, I.N. Portase, Emil Antonovici, Eco nom A. Cosma; „Ghicitori” - I. Paraschivescu, C. Gr. Chirica, I. Martin; „Glume, jătii și taclale” - N. I. Dumitrescu, D. Urzică, I. Paraschivescu; „Cântece” - B. Urieșteanu, Ion N. Popescu, Virgil Prichindel, Alecu M. Mocanu; „Cronica” d e G. Savin. În revistă au semnat colaboratori din toate județele țării iar de la Tutova sunt prezenți ca autori de materiale: G. Tutoveanu, V. Stoica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Nicolau, I. Nicol escu - Poenile, Elena T. Pamfile, G. Polcovnicu, Ion N. Popescu , C. Rădulescu - Codin, Simion Rusu, pr. N. Sandovici, econ. P. Gh. Savin, Al. Saint - Georges, C. Soltuz, Gr. Soltuz, St. St. Tutescu, V. Todicescu, G. Tutoveanu, D. Urzică, Gh. Vlădesc u - Albești. Părintele Petru G. Savin este și autorul cărții: Satele sub 306 raportul cultural - graiuri și sfaturi cu privire la zestrea sufletească a poporului român, tipărită la Bârl ad în 1925. * Documente răzășești Documente răzășești, revistă regională de acte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lansări de carte etc. Tip. Tradiție și continuitate, 1997, Lumini către Eminescu, 2000, ș.a. MANEA, Constantin n. 26 mai 1958, Vaslui (Roșiești): jurist, epigramist. A urmat Facultatea de Drept a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Debutează literar în revista Urzica (1975). Colaborează la Urzica, Albina, Papagalul, Scaiul, Vremea nouă, Flacăra Iașului, Adevărul, Rebus, Oferta, Jurnalul vasluian, Meridianul. A obținut numeroase premii la concursurile de creație și la Festivalul Umorului de la Vaslui. Tip. în mai multe volume colective. MARIN, Dumitru V.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
calului, coada șoricelului, coada racului, alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură, turiță mare, urzică vie, frunze de zmeur, păducel. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită, se fierbe un minut și se bea în fiecare oră 3-7 linguri timp de 1416 ore pe zi sau 100 300
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ori de câte ori simt că rezervele mele de voie bună s-au cam dus naibii, deschid cartea aceasta plină de năzbâtii și mă veselesc mai ceva decât cum mă veseleam odinioară, când pe lumea aceasta exista și umor de calitate și revista Urzica. Și cum azi, data din perete, bateriile mele antistres secaseră binișor, a trebuit să le încarc la repezeală cu umor de calitate garantată, așa că am deschis cartea Ta de bază la întâmplare ca să citesc ceva. S-a deschis la cartea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
35. Ballif L., Briese M. et Aschkénazy. Sur un cas d'hémiplégie avec hypertonie et mouvemnents albétosiques. 1934, nr. 5. 36. Ballif L. et Briese M. Sur un cas d'acromégalie. 1934, nr. 5. 37. Ballif L., Lunewsky I. et Urzică C. Maladie de Friedreich chez trois frères. 1935, nr. 1. 38. Ballif L. et Caraman Z. Considérations sur trois cas d'hystérie. 1935, nr. 1. 39. Ballif L. et Briese M. Troubles sensitifs et atrophie musculaire de la main et de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
95. C. Popa Radu. La pathologie mentale dans le volume "Anomalies" de Paul Bourget. Ian. 1922, nr. 2. 96. Popa-Radu C. et Blinov A. L'idiotie chez deux soeurs jumelles. 1930, nr. 3-6. 97. Popa Radu C., Ornstein I. et Urzica C. Sur le traitement à l'hyposulphite de soude de la pellagre. 1934, nr. 1-2. 98. C. Popa Radu. Sur un cas de psychose puerpérale périodique. Martie 1925, nr. 2. 99. C. Popa Radu. Un cas de paralysie générale, à forme
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ursitoarele, și cum vor fi ele în acele opt zile, așa va fi și copilul în viață. Sînt trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.) Urzică Ca să scapi de pureci, apoi cînd mănînci întîi și întîi urzici, să iai zama în care se opăresc urzicile, s-o lapezi afară din curte cu o strachină și să zici de trei ori: „Eu în casă, purecii afară!“ Urzica
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aureolele boreale mi-aș fi bătut joc." În altă parte, refuzul banalității, subminarea conștientă a recuzitei convenționale (inclusiv a imaginarului liric consacrat), opțiunea certă pentru schimbarea temerară se întâlnesc cu un filon expresionist abil potențat: "Se topise cerul. M-am urzicat/ în umbrele brazilor conici./ Stelele sunt șobolanii nopții,/ morții, sgârciți și ironici.// Au mâncat castorii timpul/ și veacul moare în scrin./ Nu-mi recunosc deloc chipul/ în apele astea. Ce chin!// Dac-ar veni vasul fantomă,/ cu vele mari cât
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
perioada ocupației maghiare doar cu patru clase primare, cei despre care se spunea că trebuie să Învețe În limba maghiară. În acești doi ani mulți și-au 41 completat studiile, printre care mi-i amintesc pe Suciu Gheorghe, Colcer Vasile, Urzică Miron, Dobreanu Lucreția și alții. A bate drumul pe jos din fundul Văii Cișcului, nu era un lucru ușor. Era cale de mai bine de opt kilometri, deci șaisprezece km bătuți cu piciorul În fiecare zi, prin zăpezile iernii și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o minte mai ageră și se lăsa curtată de mulți flăcăi cărora le Împărtășea din farmecele ei. Semăna cu bunica sa, Ana cea Mică, și avea ceva din firea Cotfăsenilor. După o distanță de câteva sute de metri, Întâlneai familia Urzică Dumitru, zis Pașcu, venit aici tot de pe Filpea. El locuia puțin mai la vale de Troaca lui Voașu, acolo unde Își adăpau câțiva prelucani vitele și de unde duceau apa, de la o distanță de vreo doi kilometri. Porecla aceasta de Pașcu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de cinci ani, cânta În cadrul formațiilor artistice de amatori pe scena căminelor culturale din Împrejurimi cântece ale căror versuri aminteau de condiția ei de fetiță orfană de mamă. Cântecele ei storceau lacrimi În sălile de spectacol. Urma apoi casa lui Urzică Alexandru al Todosiei. Soția lui venea din neamul Prușenilor de pe Dealul armanului. Tot din neamul Todosiei era fratele său Ion și unul despre care știu că i se zicea Moșoi, un om foarte nevoiaș dar și leneș fără pereche. Ilie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fratele său Ion și unul despre care știu că i se zicea Moșoi, un om foarte nevoiaș dar și leneș fără pereche. Ilie al Todosiei, fratele lui Sandu era vrednic și harnic, ca fratele său Sandu. Tot din neamul Todosiei Urzică mai erau niște femei: nevasta lui Colcer Vasile (Vasile de la Troacă), venit de la Saștiu și a lui Ion Moldovan (Șulețu) venit și acesta de la Saștiu, sau din alt sat al comunei Subcetate. Ultima casă până la confluența celor două pâraie este
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
rămân Însă cei trei feciori: Alexandru care a ajuns un fierar vestit, Nuțu mort de tânăr și Toader căsători În Zăpode cu Floarea Coconetelui. Fierarul moștenește meseria de la George al Todoricăi, tatăl său natural. Tot aici locuia Maria Șchioapei și Urzică Dumitru, venit de la Saștiu. Grigore Rugină se trage din neamul Rugineștilor, foarte răspândiți În sat. Trei frați: Dumitru, Andrei (Călugărul) și Constantin se ridică În Preluca, iar al patrulea, Neculai, coboară În Zăpode pentru a scăpa de corvoada aducerii apei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
creștin. Trăia cu toată ființa un puternic sentiment de religiozitate. Când se Întâmpla să se certe zăpozenii Între ei, el Îi Împăca cu vorbe de duh. Păcat că nu a avut urmași. Casa următoare era a lui Constantin al Pașcului. Urzică Îi era numele de familie. Soția lui, din neamul Trâmbițașilor, soră cu nevasta lui Toader al Gorii, nu i-a lăsat nici un urmaș. El, badea Constantin, a găsit consolarea la Victoria de pe Coastă și, ca rezultat al acestei consolări, Victoria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
câte veri în care le băga în urzici sa le toace cu satârul, să dea la rațe... Creștea cîte-o suta, lua pe ele o sută de poli, ca să cumpere o sută de metri de pânză... I se chirciseră, erau crăpate, urzicate de hrănitoarea iarbă, arse de focul de paie pe care îl vâra mereu sub căldare, de săpunul cu sodă puternică cu care ne spăla cămășile... Era senină și resemnată văzând diferența dintre mâinile noastre, ale mele tinere, albe și îngrijite
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se făcea cu oțet budathla (var, budalla) limba boului colida Bilsenkraut măsălariță dakina dedițel s. - brebenel (lăptuca) (mendruta la chysi, meuda la siri) dieleia, dieliam apulejus măsălariță diodela un fel de buruiană myriophyllos dochela - chamaepityn dochlea - bryonia - drocila [... ] la maghiran [... ] urzică [... ] mei păsăresc hormia un fel de plantă, zaleș caropithla plantă de făcut de dragoste bryonia olma liliac 173 {EminescuOpXV 174} EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÎNT CONSIDERAȚII GENERALE [PREDAREA GENETICĂ] 2267 Fiindcă cauzalitatea este mișcare și fiindcă ea este la urma urmelor forma
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
alta pentru Înmormîntare. Fără s-o spună, poemul o sugerează. PÎnza păianjenului este ca un cocon al morții. Din ea nu-și va mai lua zborul niciun fluture. Iar amintirile noastre nu sînt decît o permanentă luptă cu păienjenișul uitării. Urzici coadă la piațădonatorii de sânge cumpără urzici Micuțiu Sorin Poemul m-a cucerit prin simplitatea lui care, iadevărat, În versul median, prin sintagma donatorii de sînge, țintește dincolo de banalitatea celor spuse. E evident, că donatorii este doar o metonimie ironică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
te rog!“, „Pân-acum nu mi-ai făcut prea mult rău, dar n-o să treacă mult și ai să mă chinuiești“. Chinuitorul prezumtiv face parte din categoria celor care, cu mai vechi prilejuri, îl ciupesc, îl mușcă, îl înțeapă, îl urzică, îl sperie ca strigoi sau ca focuri înșelătoare prin beznă. Iar la ultima ispravă a celor trei nerozi, chiar lângă peșteră: „Se aude larmă de vânătoare. Intră diferite spirite în chip de câini și-i pun pe fugă. Prospero și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
te rog!“, „Pân-acum nu mi-ai făcut prea mult rău, dar n-o să treacă mult și ai să mă chinuiești“. Chinuitorul prezumtiv face parte din categoria celor care, cu mai vechi prilejuri, îl ciupesc, îl mușcă, îl înțeapă, îl urzică, îl sperie ca strigoi sau ca focuri înșelătoare prin beznă. Iar la ultima ispravă a celor trei nerozi, chiar lângă peșteră: „Se aude larmă de vânătoare. Intră diferite spirite în chip de câini și-i pun pe fugă. Prospero și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
PREOTUL...UMORIST Cum îți este datul sorții, Numai de-ngropări te ții; Tu îngropi cu artă morții, Cu umorul ...pe cei vii! PROST ÎN POST -Tot postul mănânc....urzici?! Popa a spus : Ăsta-i... trai! Des mâncând fripturi aici, Cât urzici tu...culegeai! POST PREA NEGRU Mor de ...malnutriție, Românii ce n-au mâncare! Postind Postul cel mai Mare; Postul de Tranziție! DOCTORII Pulsu i...prea accelerat! Zise-un doctor...inventiv; Va mai sta cu leacul dat; Și i-a stat
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
război balcanic face să renască V.ț. sub forma unei „publicații patriotice ilustrate”, menite „a contribui la dezvoltarea și întreținerea cât mai vie a sentimentului patriotic”, ce va apărea la București între 30 iunie 1913 și decembrie 1924. Directori: D. Urzică și Temistocle Grigoriu, căruia, cu puțin înainte de a muri, Carol Scrob îi încredințase acest titlu, ca fiind „cel mai potrivit pentru o publicațiune patriotică”. În martie 1915, după retragerea lui Temistocle Grigoriu din redacție, o reorganizare majoră îl aduce în
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
picături Într-un pahar cu 150 ml apă; se beau 3 păhărele pe zi pentru a mări diureza care survine la 4 ore după administrare. Amestecurile de plante medicinale recomandate În tratarea ascitei sunt: -Infuzie din amestec de coada calului, urzică albă, soc, rozmarin și pelin alb din care se ia 1 linguriță la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi. -Decoct din amestec cu fructe de ienupăr (2 linguri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Înainte de mese, timp de 20 de zile, având acțiuni cicatrizante, antiseptice, emoliente și antiinflamatoare, datorită conținutului ridicat În saponozide triterpenice, rezine, derivați flavonici și ulei volatil. Se mai utilizează : -vin de rozmarin și de rădăcini de tătăneasă ; -tinctură de mușețel, urzică vie și lichen de piatră ; -ulei de cătină cu sunătoare și cicoare. Rețeta autorului : Calendula officinalis, Hypericum perforatum, Corindrum sativum, Matricaria chamomilla, Achillea millefolium, Acorus calamus, Symphytum officinale, Humulus lupulus. Aceste amestecuri au acțiuni cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, calmante pentru dureri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]