1,096 matches
-
nebunia vieții sale, frumos ca un maur din poveștile cu prinți arabi. Iubit care-i trezise cele mai sublime fantezii generatoare de plăceri, vise cu întâlniri nebunești, ireale, dorite precum pământul își dorește apa pe timp de secetă, când crăpătura uscăciunii se adâncește tot mai profund, sau noaptea așteptând apariția zorilor cu razele soarelui strălucitor, să-i dea lumină și măreție. Iată că acum visul său se împlinea și se bucura de tot ce și-a putut doar imagina. Niciun partener
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
a spus omul asta, dar eu cam asta auzeam. S-a rupt filmul, precum o rolă de cinema la finalul ei, la „suspendarea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile”. Reușesc să-mi descleștez fălcile din strânsoarea uscăciunii și șoptesc pierdut: - Aveți dreptate. Sunt un nevrednic. Nu mă biciuiți, va rog! N-am zis asta cu biciul. Probabil nici n-ar fi trebuit. Continui: - Știu c-am greșit, fiți, vă rog, îngăduitor. Dați-mi amendă, dar una mică
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche () [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
nebunia vieții sale, frumos ca un maur din poveștile cu prinți arabi. Iubit care-i trezise cele mai sublime fantezii generatoare de plăceri, vise cu întâlniri nebunești, ireale, dorite precum pământul își dorește apa pe timp de secetă, când crăpătura uscăciunii se adâncește tot mai profund, sau noaptea așteptând apariția zorilor cu razele soarelui strălucitor, să-i dea lumină și măreție. Iată că acum visul său se împlinea și se bucura de tot ce și-a putut doar imagina. Cu niciun
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
pădurii, îi ia păsările și-i dă lupii, îi ia zilele și-i dă ceasornicul hârb, din care-a rămas numai minutarul? Toamna vine și pleacă din timp, apoi revine și iar pleacă, în fiecare an, prădând natura, aducând gerul, uscăciunea, amuțirea, doborârea...! Vine de neunde și se întoarce neunde, cu ipoteza raiului ori bănuiala eternei tăceri... vine la poeți, și poeții parcă plâng mai mult, parcă-s robiți de dorul de mamă și zdrobiți de neiubire! Tristă toamnă a anului
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
unde mai orăcăia din când, în când, câte o broască răgușită. Restul broaștelor stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
din raza ariilor naturale protejate, în afara zonelor limitrofe apelor de suprafață, apele freatice se află la adâncimi mari (chiar peste 10 m), iar nivelul precipitațiilor este mai scăzut, ceea ce condiționează existența unor ecosisteme tipice, cu specii adaptate la uscăciune estivală, cum sunt stejarii. Lucrările hidrotehnice executate și cele prevăzute a fi executate în viitor (în special regularizările și îndiguirile) modifică regimul hidrologic caracteristic luncii și pot afecta calitatea habitatului pentru speciile caracteristice. Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta hidrografică
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
variază între 560 mm/an (vestul sitului, în amonte) și 450 mm/an (estul sitului, în aval, la vărsarea Ialomiței în Dunăre; Anexa 2.9 .). Cantitățile de precipitații relativ reduse, în special în sezonul estival, favorizează pe terase specii rezistente la condiții de uscăciune cum sunt stejarii (habitatul 91I0*). Prezența luncii cu excesul hidric caracteristic favorizează însă și speciile iubitoare de umiditate caracteristice habitatelor de zăvoi (plopi, sălcii) și de șleau de luncă (ulmi, frasini) precum și cele caracteristice habitatelor ierboase ripariene. În cadrul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
stejar. Se extinde din postglaciarul borealului până în subboreal; ... d. faza de molid cu carpen. O dată cu retragerea alunului și a stejărișului mixt care lasă loc carpenului, dominat fiind însă de molid. Maximul de carpen coincide cu puseul de uscăciune de la sfârșitul subborealului, răspândirea sa trecând și în subatlantic; ... e. faza molid - fag - brad. În subatlanticul mai umed și mai rece, se răspândește și își atinge culmea dezvoltării sale, fagul. El progresează pe seama molidului. Bradul apare și culminează
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
și asupra regimului hidrologic al apelor subterane: coborârea nivelului hidrostatic, amplitudini mici în variația acestuia, alcalinizarea și sărăturarea unor suprafețe prin procese de evaporație caracteristice sezonului cald. Aceste procese - alături de climatul temperat cu influențe sudice, mediteraneene contribuie la o uscăciune accentuată a solului și a aerului mai ales în timpul sezonului cald. Drenajul subteran este mai accentuat pe formele pozitive de relief, grinduri sau conuri de aluviuni și mai puțin intens pe formele negative de relief, unde se acumulează un
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
30-40 mm, iar cele mai umede sunt iunie 70-80 mm, mai 60-70 mm și iulie 50-60 mm. Cantitățile mari de precipitații sunt asociate pătrunderii maselor sudice formate deasupra Mării Mediterane și a celor vestice formate deasupra Oceanului Atlantic. Fenomenele de uscăciune și secetă sunt destul de frecvente și se produc în intervalul iulie-august. Precipitațiile cu cea mai mare agresivitate asupra solurilor și a depozitelor aluviale sunt cele care se produc în sezonul cald, atunci când urmează unor perioade secetoase. Asemenea fenomene
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
40A0*, 40C0* au o distribuție punctiformă, pe suprafețe foarte mici, izolate, fiind localizate fie pe terenuri abandonate, liziere de pădure sau instalate secundar în locul pădurilor, pe diverse categorii de terenuri cu potențial stațional redus, pe versanți abrupți, expuși la uscăciune, cu răspândire largă, în diferite zone din țară. Altitudinal, se extind începând cu regiunea de câmpie, continuând cu regiunea colinară și de podiș, până în regiunea montană - etajul nemoral al pădurilor de foioase. Suprafețele de probă se vor proiecta astfel
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
observată direct și stabilită astfel, în raport cu intrarea de referință: E-I (exterior-interior); I-E (interior-exterior) Mențiuni speciale se vor menționa următoarele fenomene legate de parametri atmosferei subterane: În - îngheț observat prin cruste, stalactite sau stalagmite din gheață; Us - uscăciunea pereților; Co - bolte picurătoare și pereți uzi datorită condensului; Pu - transport de pulberi datorită ventilației (covor de praf). ... 1.5.2. Elemente morfohidrografice Loc observații/ înregistrări Morfologie loc stație (golul) Umplutură gol Regim hidro. Acumulare apă Ivire apă Sursă micro-picături Mențiuni speciale
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Poeme > Emotie > NAȘTEREA VIEȚII Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului dincolo de mare, nu este pământ dar ploaia totuși cade și hrănește corpurile care se usucă în copacii suspendați în cer separând uscăciunea osului de uscăciunea cărnii, numai vulturii pot să treacă dincolo de mare și să însămânțeze boabe de pământ, plantând în același timp corpuri moarte în amărăciunea ploilor, diminețile, pe pământul nou născut se așează iubirea țintuind de prora asfințitului cele două
NAŞTEREA VIEŢII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377337_a_378666]
-
VIEȚII Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului dincolo de mare, nu este pământ dar ploaia totuși cade și hrănește corpurile care se usucă în copacii suspendați în cer separând uscăciunea osului de uscăciunea cărnii, numai vulturii pot să treacă dincolo de mare și să însămânțeze boabe de pământ, plantând în același timp corpuri moarte în amărăciunea ploilor, diminețile, pe pământul nou născut se așează iubirea țintuind de prora asfințitului cele două corpuri absente și
NAŞTEREA VIEŢII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377337_a_378666]
-
prin găurile de stea, plutesc și norii pe un albastru plin cu umbre și cu nemuriri de șoapte în care dulci-amare, femei de noapte vin să-și vândă la tejgheaua morții câte un strop de lapte, își poartă în straiță uscăciunea goală și beau cu moartea câte un pocal de vin, se mulg din țâță în strachină și oală și pun deasupra stratul de venin, se spovedesc din nou la cruci decapitate, se pocăiesc la preoți cu mânăreala vieții, apoi se
FEMEI DIN NOU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377335_a_378664]
-
de plecarea ta din gândurile mele. ...și-au obosit norii de s-au împrăștiat care încotro, lăsându-mă să mă-ncalzesc la acelasi soare, care-a luminat fericirea noastră. Încet am devenit Sahara iar acum, cine să mai iubească atâta uscăciune? Mă simt stafidindu-mă din cauza deshidratării de tine fiindcă îmi erai apă care-mi inundă ființă. Mi-ai fost, cândva, aerul pe care-l inspirăm, acum, doar, expir reziduri din noi. N-ai înțeles că eu eram noi ? 1 octombrie
N-AI INTELES, CANDVA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381843_a_383172]
-
de zâmbeau lemnelele. Și parcă albăstreau lizierelele de salcâmi pe dealuri departe...”( Aria). Alt exemplu, „...peste noapte a plouat îndesat, ploaie boboasă de vară. S-auzea bătutul picăturilor în ropot de milioane de alice lucitoare în verdeața grădinilor și-n uscăciunea streșinilor rânduite de pe acoperișurile caselor. Scotea oboseala pământului din răzvărtirea norilor împrăștiați și readunați în văzduh. Din când în când, fulgera sub forma unor iscuri strălucitoare cât o fracțiune de secundă, și apoi urma un tunet înfundat și spart, ori
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
apucă pe mezină când văzu atâția pești aurii nemișcați și atâtea flori uscate. Plânse lângă zidurile palatului până ce rămase fără lacrimi. Pe când era gata să se întoarcă în camerele sale, numai ce i se păru că prin mormanul acela de uscăciuni se mișcă ceva. Privind mai bine, văzu că un peștișor mic se zbătea în apa adunată din lacrimile ei și o floare purpurie își schimbase culoarea, umezită de picăturile sărate. Prințesa apucă repede peștișorul și floarea și se repezi în
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
poate face față o broscuță unui vrăjitor?” se gândi iar Florea, dar o primi și pe broscuță să îl însoțească. Îndrumați de scaiul vânăt, cei trei tovarăși de drum ajunseră în sfârșit în Pădurea Întunecată. Așa copaci răsuciți și asemenea uscăciuni cum erau în acel loc nu-i mai fusese dat să vadă niciodată grădinarului nostru. Harnic cum era, porni a curăța de mizerii copacii și a smulge buruienile, după care presără prin iarbă semințe de clopoței. Zâmbind așa cum doar el
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
cântecul ce se-nsoțește cu viața, de la prima până la cea din urmă bătaie. Fără cântec, lui chiar de i-ar fi cald sub mantie, i-ar fi frig în inimă. Pentru tot olteanul însetat de cântec, precum un pământ crăpat de uscăciune, s-a născut cântăreața fermecătoare Maria Ciobanu, care cântă cu ciocârliile ca dintr-o singură inimă! Cele mai bune și cele mai rele se află în a iubi și a nu iubi cântecul. Există oameni de ambele feluri, dar oltean
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
paralele...precum lumile în care trăim.../ precum nesfârșitul dor”. În secțiunea a patra „Dincolo de dor...drumul” se face un înconjur al tainei dorului fiind invocate momente din viață în care omul schimbător distruge taina, anulează dorul și de dragul schimbării dă uscăciunea drumului spre nicăieri. În acest punct, dorul păstrat statornic, taina care-l aureolează neschimbător, apar a fi funcții pozitive și repere ale constituirii sinelui. Abandonul dorului este trădare și schimbarea iubirii, rătăcire pe uValeriu C C la porțile doruluin drum
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
și toate-s decât mine mai urgente, numărătoarea perindând nisipul sub norii prinși cu altele se-ascunde, mă mișc, îngân, îmi pun arípi de ceară, când trebuia corabia să-mi ardă în jocul de oglinzi al Siracuzei, îmi picură pe uscăciunea buzei, le simt răbdarea-ntinsă ca o coardă. E-un fulger în trecut, de ieri - ninsoarea, mă-ncrunt, mă zvârcolesc, și plâng, și strig, dar nervii floare s-au făcut pe gură ca mucegaiul peste prospătură, mă pierde într-o
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
sete de lumină, Că întunericul din noi Ea l-ar preface în grădină Și am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie, Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbie Să fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciunea De-al ochilor păienjeniș.. Biruitor putreziciunii, Ar ține timpului pieptiș! Pământul reavăn frământat De suflete cu pașii goi, Renaște-n brazde înălțat, Cu primavera cea din noi! Citește mai mult PRIMĂVARAE atâta sete de lumină,Că întunericul din noiEa l-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
se întredeschidea leneș, lăsând să se întrevadă - ca pe o mărgică de sticlă viu colorată - ochiul adormit. Plictisindu-se de desenele pe care tot încercase să le scrijelească până atunci cu colțul ascuțit al unei pietricele, pe pământul împietrit de uscăciune, Aurelia se ridică aruncând-o din mână și privi cu speranță, spre curtea vecină, de unde, de obicei, răzbătea strigătul arțăgos al mătușii Florica, mereu în război cu găinile ce i se strecurau pe sub portiță, ca să ciugulească din frunzele proaspete de
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
pământ, E mult mai caldă acum vara Și mai fierbinte ca oricând, Fântânile nu mai au apă, Izvoarele-au îmbătrânit, Rămas-au obosite-n groapă, Nu mai auzi un șopotit, Pământul, verdele-și arogă Dar roșul este mai aprins, Azi "uscăciunile"-s în vogă, Căci rugăciunile s-au stins, Nu mai adie nici o boare, Iar sufletele ard de dor, Cerul albastru parcă moare Și eu la rându-mi parcă mor, Mi-e teamă de nelegiuire Căci nu vreau dumnezei străini, Vreau
ARŞIȚĂ MARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371901_a_373230]