5,939 matches
-
Acasa > Poezie > Delectare > STEPĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului STEPĂ Se pierde vara, veștedă, în stepe, Cu foșnetul, din nou uscat, al ierbii, Când boncăne frenetic iarăși cerbii Și-un anotimp sfârșește, altu-ncepe. Sunt fericiți toți tinerii, imberbii, Iar bucuria le-o putem pricepe, Dar este greu, oricui, în a concepe: Suntem stăpânii sau suntem doar șerbii? Se-așează peste noi
STEPĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1472145599.html [Corola-blog/BlogPost/383845_a_385174]
-
Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii, aceasta fiind văzută în cele mai inedite ipostaze, de la ogorul „sterp” și plin de „spini”, la poiana din codru, unde pasc caii „iarba-ger și iarba-teamă” (Caii), sau la „plaja calmă, pustie,/aur între uscat și ape” (Poem marin), peisajul inducându-i o stare de liniște sufletească, dar și de nostalgie și amintire a vremurilor din copilăria trăită plenar, sub oblăduirea părinților iubitori (Semn heraldic). O temă recurentă este timpul, prezent sau sugerat, în majoritatea
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496288525.html [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
valuri, Seninul cuvântului rămâne în patria întinsă la plaje pe maluri... Fluturele de pe fundul apei Cerul se privește în oglinda apei Stele sus , planete pe fundul oceanului, Nimeni nu cere socoteală sapei Când imaginea cade în lentila ocheanului. Pești pe uscat înoată nevăzuți, țurcă pe fundul oceanului aerian,t ăcere, cănd pe o trestie un vieme urcă din apă , îi cresc aripi, zboară și piere. O lume de apă lasă în urmă, Peștele foamea o potolește cu carnea lui, Acum, fluturele
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fluviu_cuvintelor.html [Corola-blog/BlogPost/340819_a_342148]
-
dintr-o curte și să-l cernem prin niște site. Prima noastră zi de lucru era marți. Băieții preparau acel pământ pentru teracote, frământându-l cu picioarele, apoi îl puneau în forme, apoi teracotele ieșite din forme se puneau la uscat pe niște rafturi. În total erau patru tineri și cu noi eram șase. Am lucrat destul de intens până sâmbătă când așteptam să ni se dea banii promiși. După ce am mâncat sâmbătă la amiază trei dintre tineri au dispărut, în timp ce noi
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_beldie_aventuri_cu_l_mihai_leonte_1351588873.html [Corola-blog/BlogPost/358087_a_359416]
-
Mesia cel anunțat de proroci și Îl iubește din toată inima lui de om neinstruit. Asistă la vindecările Mântuitorului, la Schimbarea la față pe muntele Tabor. Capătă puteri. Se întărește în Duhul. Vindecă și el, merge pe mare ca pe uscat, vindecă un șchiop din naștere de la poarta templului, o învie pe Tavita. Dar continuă să rămână un om ca oricare altul. La prinderea lui Hristos se sperie, Îl urmează de la distanță și când amenințarea la viața lui plutește în aer
SFINTII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL de ION UNTARU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/29_iunie_sfintii_apostoli_pet_ion_untaru_1372505247.html [Corola-blog/BlogPost/363890_a_365219]
-
noi posibilități de a continua scenariul insinuat. Astfel se construiesc variante, putând fi folosite de către cititorul său (căruia i se adresează în mod direct) ca instrumente de analiză: „Acum urmează, dragă cititorule, două posibilități: A) Las peștele să moară pe uscat, ... B)Privesc peștele cu milă cum se zbate sângerând pe pietre ... ” sau „Ajung la birou, șeful mă cheamă la el. Acum, dragă cititorule, sunt iarăși două posibilități: A) Se face restructurare și voi fi data afară ... B) nu se face
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_caine_in_rugaciune_sau_un_univers_filosofic_cu_valente_epopeice.html [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
cu Tabitha mi-a trezit curiozitatea. În zilele următoare, cât timp m-am tot ținut după ea am aflat că de acolo, din Tunisia, vechii fenicieni, oameni frumoși, veseli, cu spiritul lor practic, au luat la pas lumea. Când pe uscat, când pe valuri. Cartagina lor, pe-atunci, tocmea, cumpăra și vindea cam tot ce se putea în Mediterana, în est, în Persia sau tocmai până spre nord, în Scoția. Mai târziu, însă Imperiul Roman i-a tăbăcit ca și pe
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iertatori_si_iarasi_de_la_cap_de_n_balasa_al_florin_tene_1327003393.html [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
arene nu doar la Roma, ci și mai la sud, în Africa. Civilizațiile anterioare, cu învățături, tradiții, într-un cuvânt, cu tot ce a fost, a devenit, peste noapte, bob de nisip spulberat desupra întregului deșert deja de alte sălbăticii uscat. - Blestemat parcă, pe când cu Turnul Babel, omul, cam la o mie de ani, vrea, nu vrea, o ia de la început. Cică altfel nu și-ar mai găsi rostul. De aci, istoria lumii, istoria bestiei din el, din om, și a
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iertatori_si_iarasi_de_la_cap_de_n_balasa_al_florin_tene_1327003393.html [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
este un smochin. Dacă Domnul nu găsește în el odihnă, a doua zi, adică după viața aceasta de acum, îl usucă prin blestem și-l trimite în focul veșnic. Smochinul uscat din Sfânta Evanghelie este ca un stâlp cu totul uscat, care îngrozește pe cei care nu fac rod potrivit de virtute. Pentru rugăciunile preafrumosului Iosif, Hristoase Dumnezeule, miluiește-ne pe noi. Amin" ("Deniile din Postul Mare", Editura TRINITAS, 1999). Luni se săvârșește Liturghia darurilor înainte sfințite unită cu Vecernia din
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
29- Dumnezeu este moștenirea sufletului, iar sufletul este moștenirea lui Dumnezeu.Sfântul Macarie Egipteanul - Iubirea de arginti este a nu crede că Dumnezeu este Cel care are grijă de tine. Avva Isaia Pustnicul. - Călugărul în lume e că peștele pe uscat. Părintele Serafim Mân - Pe cel ce se bucură în Domnul nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui.Sfântul Ioan Gură de Aur - Faceți-vă pildă, nimic mai mult! Părintele Miron Mihăilescu - Când stai să te rogi, fă-ți
CITATE MEMORABILE (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_29_ion_untaru_1383456733.html [Corola-blog/BlogPost/372286_a_373615]
-
o crezi tu, la averea ta l-ar șantaja și pe tată-su. Și ce ai de gând să faci? Măi, dar stai, chiar nu bei nimic? Vii la mine în vizită după atâta timp și eu te țin pe uscat? Eu aș bea o bere după o așa veste. Poate mai plec cu mașina pe undeva. - Și eu aș bea o bere că am arsuri de mă strânge stomacul ca o gheară. De ce crezi că am dat fuga la Vamă
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397203793.html [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
fericită / cum mărarul peste roșii / desigur, atunci chiar eram / și nu-mi prea păsa de sunt om, cal, delfin, piatră sau vulture. («Nu-mi prea păsa ce eram» - AmNS, 185); Căpșună ea mi-a fost / pe cerul gurii mele cel uscat / Cădeam unul spre altul / întrerupând abisul și înaltul / și dând un rost / la tot ce are rost / și dând palat / la somnul meu cel plin de vise și de împărat... («Basm» - AmNS, 189); Am prins-o și am început să
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
București • 3-Nucul dintre două veacuri, versuri, editura L`Etoile d`Argent, Namur, Belgia,1996 • 4-Vitraliile mării, versuri, editura L`Etoile d`Argent, Namur, Belgia,1997 • 5-Chipul din oglindă, român, editura Fundației Culturale „I. D. Sîrbu”, Petroșani, 1997 • 6-Confesiunea unui navigator pe uscat, poeme, editura Academiei Americano-Română, Mannhein, Germania,1998 • 7-Să ne unim mâinile, prieteni, poeme, volum bilingv (român-maghiar), Fundația Prietenia din Pecs, Ungaria,1997 • 8-Alfa juvenil, în colaborare, editura Tinivar, Cluj-Napoca,1997 • 9-Moment poetic, în colaborare, editura Carter, Chișinău,1998 • 10-Insula viscolului
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Al_Florin_%C5%A2ene.html [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
vară. Mache roși, se așeză pe iarbă, sub copaci, întors cu spatele la fete, care porniră în goană spre locul în care apa Dunării părea că este mai puțin adâncă. Mache își dezbracă și el cămașa transpirată, pe care o puse la uscat, agățată de creanga unui copac. Nu îndrăzni să-și dea jos pantalonii, deoarece pe sub ei avea niște izmene asemănătoare cu cele pe care le purta zilnic, doar că erau ceva mai colorate. Nu îndrăznise să-i întrebe pe cei de la
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433085097.html [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
e trupul meu ca o flacără fierbinte plouă. Picătura de ploaie se topește pe buzele arse de sărutul nesărutat plâng. De fericire respir iubire cu mireasmă de petunie și de busuioc înflorit sufletul e ud de lacrimi. Îl pun la uscat pe curcubeu tot mai indepărtat tuna. plouă, plouă. plâng. (Dorina Stoica) Referință Bibliografică: Plouă / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288, Anul IV, 11 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorina Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PLOUĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dorina_stoica_1405080228.html [Corola-blog/BlogPost/349148_a_350477]
-
scoți este mai greu decât munca în ocnă și nu se găsește peste tot, ci doar în anumite bălți. În ziua pe care încerc să o descriu, trăgeam singur la rame pentru că valurile mă duceau spre larg, vântul bătea dinspre uscat, așa cum am mai spus și efectul greutății în plus se simțea mai puțin. Mi-am luat ca punct de reper să ajung spre Venus, în dreptul circului montat an de an, în fiecare vară, în Saturn. Pescarii ieșiți cu bărcile în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400520453.html [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
efectul greutății în plus se simțea mai puțin. Mi-am luat ca punct de reper să ajung spre Venus, în dreptul circului montat an de an, în fiecare vară, în Saturn. Pescarii ieșiți cu bărcile în larg își luau repere de pe uscat față de care se orientau, numai de ei știute. Acolo unde pescuiseră cu o zi înainte, sau două, pește frumos și mult, acolo își îndreptau barca. Acest lucru era valabil numai dacă valurile și curenții erau pe aceeași direcție, ca în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400520453.html [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
mai mică adiere care sufla dinspre ocean, ci și din pricina regelui Algus, stăpânul apelor misterioase, un tiran după spusele celor mai mulți, care stârnea din senin furtuni cumplite, cu valuri mai înalte decât cei mai înalți copaci, măturând țărmurile până departe pe uscat. Se mai povestea că palatul lui Algus este plin de bogății neînchipuite și nepăzite, pentru că nimeni nu ar fi putut să găsească vreodată locul în care a fost ridicat sălașul regelui. Ei, dar oamenii inventează mult pe seama lucrurilor pe care
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
malul acela plin de verdeață și liniște. Negăsindu-l am ancorat pe nisip împreună cu zeci de scoici. (Caută prin nisip scoicile.) Le-am privit cu atenție. Și ele erau ca mine. Au rătăcit drumul și marea le-a abandonat pe uscat. Eu, am luat o scoică. (Se oprește o clipă din căutarea prin nisip.) Am luat o scoică și am ascultat. Plângea. Nu înțelegeam de ce plânge. Poate plângea după marea ce a abandonat-o când a strivit-o de țărm sau
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1471261850.html [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
și patru de insule, unele doar de câțiva metrii pătrați iar altele suficient de mari ca să adăpostească un întreg sat. Pe una dintre s-a dezvoltat cu adevărat o comunitate de aproximativ două sute de familii iar insula este legată de uscat printr-un pod îngust. Satul este racordat la rețeaua electrică și funcționează chiar și o grădiniță. Toate aceste insule indiferent de mărime sunt acoperite de vegetație, în general plantații de palmieri și arbori de cauciuc, dar și scorțișoară sau piper
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1360471720.html [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
că avea în mână o nuia pe care o luase, așa cum ne-a spus apoi, dintr-una din tufele de lângă casă. Cu explicați foarte detailate ne-a arătat procesul de pregătire a scorțișoarei. Și-a terminat reprezentația, a pus la uscat bețișoarele bune, a aruncat ”să fie îngrășământ” ceea ce nu era bun și de nici unde au răsărit în mâna lui pachețele cu bețișoare numai bune pentru prăjitura de duminică. Prețul: o mie de rupii pachețelul. Credeam că totul s-a
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1360471720.html [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
ispita perspectivelor vaste, fluide, mereu în schimbare. În acest fel, el a căpătat, de-a lungul anilor, noblețea calmă a unui țărm - țintă și stavilă în fața repetatei agresiuni a valurilor. După atâtea întâmplări din viața sa, pe apă și pe uscat, ne propune un final tulburător, recent și definitoriu pentru dragostea sa de viață și de oameni, dar și pentru păsările care populează țărmul mării, pe care le admiră zilnic. Este vorba de un stol de lebede, care încearcă să spargă
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Stan_Virgil.html [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
de cald Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Copii la joacă - și umbra bătrânului se dă pe gheață Etapa 63 - 2 II 2009 Locul I - Valeria Tamaș plecarea mamei - tufa de iasomie îi ține locul... Locul II - Ioan Marinescu-Puiu Rufe la uscat - albită e de brumă broboada neagră Locul III - Livia Ciupav Din nou copil - așteptând primul fulg cu palma-ntinsă Mențiune - Mariana Tănase noapte de iarnă - luna-mprăștie arginți peste zăpadă Mențiune - Gabriel Iordan Dorobanțu Zgomotul străzii - port mereu cu mine
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanianhaiku.html [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
demonstrației zărești și colții și lacrimile; când Adrian Păunescu își arată colții, e un autor de pradă: inerția, vechi apucături, îndărătnici și sfătuitori de ocazie sunt sfâșiați în largi hiperbole, făcuți cu miere și oțet și puși pe munți la uscat, în priveliștea lumii; dar imediat spectacolul liric e punctat de o ieșire lirică, la fel de grandioasă; multe versuri îți rămân în minte și farmecul lor e greu de explicat”. În ultimul interviu acordat AGERPRES, la 17 iulie 2009, Adrian Păunescu declara
In Memoriam Adrian Păunescu – cinci ani de la moartea poetului și omului politic by http://uzp.org.ro/in-memoriam-adrian-paunescu-cinci-ani-de-la-moartea-poetului-si-omului-politic/ [Corola-blog/BlogPost/92631_a_93923]
-
ce scrisese Lumina de august (lecturile mele erau diversificate), începusem să pufăi din pipa aceea adevărată, probabil din mahon, castanie, lustruită, cu care mă ascundeam în spatele casei, printre buruienele înalte, umplând-o cu tutunul agățat la streașina casei, pus la uscat de Moromete, așa cum îl poreclisem pe tatăl meu, ce-și ducea calvarul colectivizării cu dinții scrâșnind, alături de ceilalți frați ai săi, cu originea lor sănătoasă, cărând-o în spate ca pe o malformație, transmisă din generație în generație. Încă de pe
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]