1,059 matches
-
3), Irineu discută pe larg problema minunilor, asimilate faptelor magiei fără nici o valoare. El afirmă că toți cei care „manipulează forțele divine” (uirtutes operari) nu sunt decât simpli magicieni. Activitatea acestora nu este in uirtute Dei, neque in ueritate, neque ut benefici hominibus. Dimpotrivă, sensul acțiunilor lor este de a‑i induce pe ceilalți in perniciem et in errorem, printr‑o serie întreagă de iluzii magice (per magicas elusiones) și prin tot „felul de înșelăciuni” (uniuersa fraude). Astfel, în loc să ajute, ei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ochii săi, autenticitatea evenimentului. El invocă exemplul unei învieri, iar aceasta din două motive: mai întâi pentru că învierea reprezintă minunea supremă, apoi pentru că discipolii lui Carpocrat refuză să creadă în învierea trupului. Ei sunt atât de departe de adevărata credință, ut ne credant hoc in totum posse fieri. Pentru ei învierea are loc în mod invizibil și ascuns, în interiorul fiecăruia, la nivel strict spiritual. Irineu acuză falșii taumaturgi de pragmatism și de mercantilism - ei vindecă în schimbul banilor, din interes, din sete
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
asupra punctelor fundamentale ale doctrinei creștine, și anume: - de uno Deo qui legem et euangelium dedit; - de Christo Iesu primogenito uniuersae creaturae, qui in fine saeculi secundum praedicationes prophetarum uenit in mundum et suscepit in se ueram humanae carnis naturam, ut etiam nativitatem subiret ex uirgine, et mortem crucis suscepit et surrexit a mortuis et deificauit quam susceperat humanam naturam; - de spiritu sancto; - de resurrectione mortuorum. Aceștia își îngăduie unele inovații, fără prea mare importanță. Ceilalți însă se expun celei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
reprezentat de „a șaptea persecuție” împotriva creștinilor, întreruptă de invazia goților, conduși de un rege cu nume apocaliptic, rex Apollion (v. 811; cf. Apoc. 9,11). Acesta cucerește Roma cum multa milia gentis, luând prizonieri senatorii, dar tratând „ca frați” (ut fratres gaudio pleni) pe creștini. Astfel, vechii persecutori își primesc răsplata. Supliciul lor durează cinci luni (cf. Apoc. 9,10). După cinci luni, o nouă lovitură de teatru: un alt „Cyrus” se ivește pe neașteptate, qui terreat hostes et liberet
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
donat escam (v. 912). Învingătorul este aclamat de soldații romani. Roma este cucerită, devastată, trecută prin foc și sabie. Cetatea eternă dispare de pe fața pământului. Învingătorul se întoarce în Orient, unde este bine primit de iudei. Aici, multa signa facit, ut illi credere possint (v. 929). Dumnezeu intervine direct dezvăluind înșelăciunea printr‑o profeție. Iudeii își vin în fire în cele din urmă, îndreptând rugăciunile lor către deus uerus (v. 940). Referitor la cea de‑a doua parte a secțiunii eshatologice
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
seca în fața trupelor sale; marșul său către Occident va fi însoțit de tot felul de nenorociri: hinc lues, hinc bella, hinc fames, hinc nuntia dura (v. 899) și de semne de rău augur: uidebitur et tunc ignea quadriga per astra/ ut facula currens, nuntiet ut gentibus ignem (vv. 903‑904). Nero redux și cei doi cezari vor fi uciși în luptă de noul Anticrist. În Cartea lui Daniel, 7,24, se vorbea de opoziția manifestată de trei din cei zece regi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
marșul său către Occident va fi însoțit de tot felul de nenorociri: hinc lues, hinc bella, hinc fames, hinc nuntia dura (v. 899) și de semne de rău augur: uidebitur et tunc ignea quadriga per astra/ ut facula currens, nuntiet ut gentibus ignem (vv. 903‑904). Nero redux și cei doi cezari vor fi uciși în luptă de noul Anticrist. În Cartea lui Daniel, 7,24, se vorbea de opoziția manifestată de trei din cei zece regi față de domnia „cornului cel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
totuși la legitimarea titlului teologic de „Anticrist”. Singurul adevărat Anticrist din Carmen este acest rex ab oriente, persanul care immortalem esse se dicit (v. 932) în fața iudeilor și care este vădit ca impostor chiar de Dumnezeu. El multa signa facit, ut illi (Iudei) credere possint/ ad seducendos eos [iudaeos] quoniam est missus iniquus (vv. 929‑930). El va provoca războiul eshatologic, care va fi urmat de împărăția de o mie de ani a „poporului ascuns”. Va fi aruncat, împreună cu profetul său
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Sed medium tempus Helias, medium Nero tenebit. Tunc Babylon meretrix incinefacta fauilla. Inde ad Hierusalem perget, uictorque Latinus. Tunc dicit: „Ego sum Christus, quem semper oratis” 15 Et quidem conlaudant illum primitiui decepti, Multa signa facit quoniam cuius pseudopropheta. Praesertim, ut credant illi, loquetur imago; Omnipotens tribuit, ut spiritalis eradat. Recapitulantes scripturas ex eo Iudaei 20 Exclamant pariter ad Excelsum sese deceptos. (Isaia spune: „Iată omul care face să se cutremure întreaga lume Și regii deopotrivă, iar pământul sub el se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Tunc Babylon meretrix incinefacta fauilla. Inde ad Hierusalem perget, uictorque Latinus. Tunc dicit: „Ego sum Christus, quem semper oratis” 15 Et quidem conlaudant illum primitiui decepti, Multa signa facit quoniam cuius pseudopropheta. Praesertim, ut credant illi, loquetur imago; Omnipotens tribuit, ut spiritalis eradat. Recapitulantes scripturas ex eo Iudaei 20 Exclamant pariter ad Excelsum sese deceptos. (Isaia spune: „Iată omul care face să se cutremure întreaga lume Și regii deopotrivă, iar pământul sub el se va face pustiu”. Ascultați, căci un profet
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
i recunoască supremația; el va deveni din acel moment princeps omnium, fiind caracterizat de apologet în felul următor (7, 16): Hic insustentabili dominatione uexabit orbem, diuina et humana miscebit, infanda dictu et exsecrabilia molietur, noua consilia in pectore suo uolutabit, ut proprium suum constituat imperium, leges commutet et suas sanciat, contaminabit diripiet spoliabit occidet: denique inmutato nomine atque imperii sede translata confusio ac perturbatio humani generis consequetur. Acesta va jigni lumea întreagă prin stăpânirea sa de nesuportat; va amesteca cele omenești
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
distrugerea Imperiului sau venirea Anticristului? Ieronim ezită în răspunsul său. El vorbește totuși de o revoltă generală împotriva Romei, traducând cuvântul grec Β≅Φϑ∀Φ∴∀ prin latinescul discessio: Nisi, inquit Paulus, uenerit discessio primum, quod Graece dicitur Β≅Φϑ∀Φ∴∀, ut omnes gentes quae Romano imperio subiacent, recedant ab eis (ibidem). Acest fragment ni se pare interesant, întrucât forma discessio, întrebuințată aici cu bună știință de Ieronim, implică o anumită nuanță încărcată de sens. Urmărind același pasaj la Irineu, observăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pot fi numiți „anticriști”; faptul că s‑au întors în trupul originar dovedește că nu l‑au părăsit niciodată. Un mădular al trupului nu poate fi „extirpat” asemenea unei „umori maligne” (3, 4): Qui non sunt antichristi, non potest fieri ut remaneant foris. Sed de uoluntate sua quisque aut antichristus, aut in Christo est. Aut in membris sumus, aut in humoribus malis. Qui se in melius commutat, in corpore membrum est: qui autem in malitia permanit, humor malus est. Este cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe pământ. Vor mai rămâne doar câțiva credincioși, persecutați, asupriți (cap. 10). Cei ce vor rezista până la sfârșit aceia vor fi demni de Împărăția lui Dumnezeu. În aceste condiții își va face apariția filius perditionis, perpetrans signa et uirtutes multas, ut decipiat universam terram (cap. 11). Imperiile Orientului vor dispărea unul după altul în fața armatelor sale. Așadar, este vorba despre un Anticrist care va veni din Apus și va supune toate regatele Orientului: Siria, Cilicia, Capadocia, Lycia, Armenia, Bitinia, Iudeea etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Par. Juxta LXX, PL 29, col. 404; Praef. Quaest. In Gen., PL 23, col. 936. . Ibidem, col. 941. Cf. Epistola 57, 7, precum și Prefață la Paralipomena, PL 28, coll. 1325‑1326. . Tu autem describe ea tripliciter in consilio et scientia, ut respondeas uerba ueritatis his qui proponunt tibi. . Legătura între cele două pasaje a fost făcută de A. Penna, Principi e carattere dell’esegesi di S. Gerolamo, Roma, 1950, pp. 49‑58 și de P. Jay, „Saint Jérôme et le triple
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Dan. 11,37. Cu toate acestea, Ieronim traduce pasajul în felul următor: Et erit in concupiscentiis feminarum, precizând că „textul ebraic are un dublu înțeles în acest punct”. În opinia sa, sensul Septuagintei se aplică Anticristului, quod ideo simulet castitatem, ut plurimos decipiat, în timp ce sensul opus se referă la regele Antiochos, cunoscut pentru dezmățurile sale „cu mimi și prostituate”. Ideea castității ipocrite a lui Anticrist apare deja în Comentariul la Apocalipsă al lui Victorin (13, 3), în legătură cu Nero, care va reapărea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care suferea de o febră gastro-biliară. Nefericita operație de care tocmai vă vorbeam consta În extragerea unui calcul biliar. Se pare că următorul proverb s-a adeverit de această dată și În cazul meu: Non est in medico semper relevetur ut aeger, interdum docta plus valet arte malum. Aveam presentimentul că operația nu-mi va reuși. Pacientul era deja Într-atât de slăbit și de surescitat, Încât nu doream sub nici o formă să mă ocup de cazul lui. Am cedat doar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
istorie, R, 1991, 2; Gheorghe Perian, Pentru o nouă hartă a poeziei românești, TR, 1991, 13; Cornel Munteanu, Meditație asupra sinelui, ST, 1991, 2-3; Nicolae Popa, Nostalgii medievale, LA, 1991, 25; Teodor Vârgolici, „Arhivele Golgotei” L, 1992, 26-27; Teodor Tanco, Ut pictura poesis, ST, 1991, 10; Constantin Ciopraga, Poeți basarabeni: Leo Butnaru - Arcadie Suceveanu, DL, 1994, 1; Ștefan Hostiuc, Arcadie Suceveanu, „Glasul Bucovinei”, 1994, 1; Dinu Pătulea, „Peisajul condamnat” sau Cum se vede lumea din Basarabia, CC, 1994, 1-3; Călin Manilici
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
Iberia și Africa, se vor dovedi pașnici și interesați să producă o „renaștere vandală” a civilizației și culturii greco-latine. 12. Despre jefuirea Romei - și, în general, despre devastările barbare - există o formulare categorică a lui Iordanes: Spoliant tantum non autem ut solent gentes in igne supporunt („Doar o jefuiesc, și nu îi dau foc, așa cum obișnuiesc alte neamuri”) (Getica, XXX, V, 156). Confirmări despre acest obicei al vizigoților apar la Sfântul Augustin (De civitate Dei, I, 1, XL) și la Paulus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Courcelle (Les Lettres grecques..., ed. cit., p. 259), este vorba despre tatăl lui Felix, și nu de Felix însuși. 37. În Vita Caesarii (S. Caesarii opera omnia, vol. I, ed. G. Morin, Maredsous, 1937, p. 300) există această apreciere revelatoare: Ut saecularis scientiae disciplinis monasterialis in eo simplicitas poliretur („Ca să-și șlefuiască la el simplitatea monastică prin studiul disciplinelor seculare”). 38. În ibidem se menționează „un anume Pomerius, pe numele său, retor ca pregătire și de neam african, pe care învățarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca pe o „oaste a sfinților” care trăiește în nutrix sanctorum insula („insula doică a sfinților”), Ennodius îl consideră pe Faustus o personalitate emblematică a acestora. 24. „Statuta ecclesiae antiqua”, 5 (în S. Caesarii opera omnia, op. cit.) conține interdicția menționată: Ut episcopus gentilium libros non legat, haereticum autem pro nécessitate temporis („Episcopul să nu citească lucrările păgânilor, iar pe ale ereticilor, pentru necesitățile de moment”). Este vestitul „Canon 5”, considerat de unii teologi ca având aceeași autoritate ca și Didascalia. 25
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Conciliul din Sardica a impus o probatio pentru recrutarea episcopilor: De laicis non faciendis episcopis („Despre episcopii care nu trebuie să fie făcuți din laici”) (vezi Patrologia Latina, ed. Migne, Paris, 1844-1855, LVI, 407). Conciliul din Agde a întărit interdicția: Ut nullus ex laicis clericus ordinetur nisi ante aliquos annos vel unius spatio fuerit praemissa conversio („Nici un cleric să nu fie hirotonisit dintre laici decât dacă se va fi făcut convertirea lui câțiva ani mai înainte sau timp de un singur
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vestitul antrustion, jurământul germanic de credință pe care tinerii aduși la curtea regală îl depuneau, găsim dovada clară în „viața” unui anume Eligius: Me presente, nescio quam ob causam nisiquod facile datur intelligi fidelitas obtento dum apud regem puerulos habiterem... ut (Eligius) donaret sacramentum („În prezența mea, nu știu din ce cauză, în afară de faptul că se dă ușor a înțelege de către cel care a primit jurământul de credință pe când, mic copil, locuiam la rege... ca Eligius să depună jurământul de credință
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
etnografie, ca principală, și disciplina sociologie, ca secundară. Reproducem acest act oficial (și traducerea din limba latină). N O S R E C T O R ET UNIVERSITAS LITTERARUM REGIA DACOROMANA NAPOCENSIS LECTURIS SALUTEM! Laudabile imprimis Maiorum Nostrorum institutum est, ut qui honestis studiis atque artibus semet dediderunt, antequam ad vitae communis usum se conferant, debitum suae eruditionis testimonium legitimo acquirant modo. Cum itaque Ornatissimus ac Doctissimus Dominus, I O N C H E L C E A annorum aetatis XXXVII
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dominus, I O N C H E L C E A annorum aetatis XXXVII., religionis Gr. or., e pago Boteni in comitatu Muscel natus, in hac Universitate Litterarum Regia Dacoromana Napocensi suam in disciplinis philosophiae et quidem in disciplina Ethnographiae ut principali, et in disciplina Sociologiae ut subsciva eruditionem scientiamque compbaverit, Eundem Ornatissimum ac Doctissimum Dominum I O N C H E L C E A die, mense et anno infrascriptis Philosophiae DOCTOREM creavimus, pronunciavimus, quibus PHILOSOPHIAE DOCTORES iure et consuetudine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]