424 matches
-
un utilitarism hedonist. El asociază fericirea cu absența durerii și susține implicit. ideea maximizării plăcerii ca principal beneficiu. Ulterior, în Practical Ethic, Singer 208 va discuta în capitolul 5 cazul ființelor cu conștiință și va susține de pe poziții individualiste un utilitarism preferențial. În acest sens, este rezonabil să susținem că moartea unui individ fericit nu poate fi contrabalansată prin nașterea unui alt individ fericit. În acest fel, prin utilitarismul preferențial, sunt evitate unele consecințe, inacceptabile la nivel individual, derivate într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
5 cazul ființelor cu conștiință și va susține de pe poziții individualiste un utilitarism preferențial. În acest sens, este rezonabil să susținem că moartea unui individ fericit nu poate fi contrabalansată prin nașterea unui alt individ fericit. În acest fel, prin utilitarismul preferențial, sunt evitate unele consecințe, inacceptabile la nivel individual, derivate într-o teorie utilitaristă centrată pe maximizarea bunăstării sociale. 2.2. Drepturi sau datorii? Constituirea temei drepturilor animalelor ca subiect filosofic a fost deosebit de dificilă întrucât tradiția filosofică elimina de la
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valorii intrinseci. Teza că prin anumite vătămări aduse unor agenți morali, de exemplu, uciderea agenților secreți sau privarea de libertate a indivizilor violenți, am produce consecințe bune asupra celorlalți, nu corespunde postulatului valorii intrinseci. Așadar, teoria lui Regan presupune respingerea utilitarismului în toate formele sale. După aceste considerații teoretice cu rolul de poziționare corectă a teoriei lui Regan în raport cu celelalte teorii, să trecem la discuția privind statutul altor ființe decât oamenii, și anume, animalele. După Regan, teza valorii intrinseci nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
indivizii sunt simple receptacule ale experiențelor, acestea din urmă putând fi valoroase, dar și aceluia perfecționist după care indivizii au valoare în sine, însă în grade diferite. Regan postulează că indivizii au valoare intrinsecă egală și evită astfel perfecționismul și utilitarismul. De aceea, rolul criteriului de a fi subiect al unei vieți nu este de a arăta că agenții sau pacienții morali au valoare egală, ci el intervine în discuție numai după ce am postulat că aceștia au valoare în sine egală
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în cazul agenților și pacienților morali. Mitul statutului moral privilegiat al agenților morali este spulberat. Din perspectiva teoriei lui Regan este posibilă derivarea a două principii de minimalizare a vătămării entităților cu statut moral, ambele înțelese ca versiuni ale unui utilitarism preferențial al alegerii răului cel mai mic. Astfel, în cazul unui individ vom alege mijlocul care îi aduce cele mai mici vătămări, iar în cazul în care acțiunea noastră afectează un grup vom alege să aducem vătămări la cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anumit statut moral care trebuie luat în considerare și care poate duce la o discuție despre drepturile animalelor. Pe baza recunoașterii diferenței de statut moral dintre oameni și animale se poate configura o poziție ultraminimalistă cu privire la tratamentul aplicat animalelor, numită "utilitarism pentru animale, kantianism pentru oameni" caracterizată prin următoarele susțineri 223: • maximizați fericirea totală a tuturor viețuitoarelor; • stabiliți constrângeri colaterale stringente asupra a ceea ce li se poate face ființelor umane. Aceasta înseamnă că ființele umane nu pot fi folosite în nici un
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înseamnă că ființele umane nu pot fi folosite în nici un caz în nici un fel de scop, pe când animalele ar putea fi utilizate pentru folosul altor oameni sau animale numai dacă avantajele totale sunt mai mari decât pierderea provocată animalelor. Acest utilitarism negativ poate fi sintetizat prin binecunoscuta expresie a lui Orwell, "toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele". Dacă încercăm să-i răspundem moralistului kantian care caută un statut special pentru oameni, atunci îi vom putea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prin binecunoscuta expresie a lui Orwell, "toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele". Dacă încercăm să-i răspundem moralistului kantian care caută un statut special pentru oameni, atunci îi vom putea spune că animalele și utilitarismul reprezintă o poziție intermediară între persoane și pietre, pe când utilitaristului negativ îi vom răspunde că maximizarea fericirii unor viețuitoare prin folosirea altora trebuie înlocuită cu ideea unui tratament egal aplicat tuturor viețuitoarelor, pe modelul propus de Bentham privind criteriul suferinței
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
astfel uciderea unei persoane atâta vreme cât punem alta în locul ei sau diverse intervenții ale ingineriei genetice prin care creăm oameni cu anumite capacități, de exemplu, oameni care acceptă să fie sclavi, doar pentru că utilitatea este asigurată. Concluzia lui Nozick ambele poziții, utilitarismul și kantianismul sunt amendabile și trebuie revizuite. Kantianismul tratează animalele drept mijloace, iar utilitarismul, așa cum am văzut, duce la consecințe inacceptabile pentru oameni și animale. Combinația dintre utilitarism și kantianism propusă mai sus nu rezolvă problema. Nozick identifică în analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
genetice prin care creăm oameni cu anumite capacități, de exemplu, oameni care acceptă să fie sclavi, doar pentru că utilitatea este asigurată. Concluzia lui Nozick ambele poziții, utilitarismul și kantianismul sunt amendabile și trebuie revizuite. Kantianismul tratează animalele drept mijloace, iar utilitarismul, așa cum am văzut, duce la consecințe inacceptabile pentru oameni și animale. Combinația dintre utilitarism și kantianism propusă mai sus nu rezolvă problema. Nozick identifică în analiza sa dificultăți insurmontabile ale unor poziții teoretice tradiționale în etica mediului. Poate veni salvarea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fie sclavi, doar pentru că utilitatea este asigurată. Concluzia lui Nozick ambele poziții, utilitarismul și kantianismul sunt amendabile și trebuie revizuite. Kantianismul tratează animalele drept mijloace, iar utilitarismul, așa cum am văzut, duce la consecințe inacceptabile pentru oameni și animale. Combinația dintre utilitarism și kantianism propusă mai sus nu rezolvă problema. Nozick identifică în analiza sa dificultăți insurmontabile ale unor poziții teoretice tradiționale în etica mediului. Poate veni salvarea din încurcătură din vreuna dintre criticile următoare sau toate cad sub incidența criticii lui
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru că nu vrem să aducem prejudicii indivizilor, pe de altă parte, dacă suntem partizanii conservării vieții sălbatice ca întreg, vom adopta o atitudine managerială și vom încerca să minimizăm suferința prin vânătoare terapeutică. Să analizăm statutul vânătorii terapeutice din perspectiva utilitarismului hedonist 289. Vânătoarea poate fi apărată pe baza următoarelor principii: 1. Avem obligația morală de a minimaliza durerea. 2. În cazul managementului speciilor, constatăm că va fi produsă mai multă durere dacă lăsăm natura să-și urmeze cursul decât dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Mepham, Ben (ed.), Food Ethics, Routledge, Londra, New York, 1996. Midgley, Mary, Animals and Why they Matter, Penguin, Harmondsworth, 1983. Midgley, Mary, "Duties Concerning Islands", în R. Elliot, A. Gare (eds.), Environmental Philosophy, Open University, Milton Keynes, 1983b.. Mill, John Stuart, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, București, 1994. Miller, Harlan B., William H. Williams (eds.), Ethics and Animals, Humana Press, Clifton, 1983. Milo, Ronald D. (ed.), Egoism and Altruism, Wadsworth Publishing Co., Belmont CA, 1973 Miroiu, Adrian (ed.), Etică aplicată
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
presupus că oamenii maturi normali, cu o viață conștientă bazată pe valori morale, au mai multă valoare intrinsecă decât debilii mintali. Ulterior, Regan, în celelate lucrări pe care le prezint aici, abandonează acest punct de vedere. 220 John Stuart Mill, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, București, 1994, p. 83. 221 Joel Feinberg, "The Rights of Animals and the Future Generations", în William Blackstone (ed.), Philosophy and Environmental Crisis, University of Georgia Press, Athens, Georgia, 1974, pp. 43-68. 222 Robert
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai îngustă profesional, adică mai mărginită intelectual și aruncarea discreditului social asupra interesului diletant, adică îndrăgostit de cultură, în general" (Discernămîntul modernizării, Ed. Humanitas, Bucuraști, 2004, p.154). Dogmele academice nu slujesc adevăratul spirit științific, acesta fiind deturnat spre un utilitarism și un pragmatism de fațadă. De aceea avem nevoie de o nouă paradigmă universalistă, care să ofere o viziune unificatoare a științei, religiei și filosofiei, capabilă să producă necesara reconciliere dintre minte și inimă, înnoind în întregime sensul și perspectivele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
vinde, căutînd să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 2. Structurile mentale și culturale. Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra Statului; b) utilitarismul: orice act este ghidat printr-un calcul ce consistă în maximizarea interesului urmărit și minimizarea neîmplinirilor; c) așa-numitul "spirit al capitalismului" (în sensul dat de Max Weber): reușita materială pe pămînt este un semn al alegerii divine, cu condiția
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
in Contemporary English, Cambridge University Press, Cambridge, 1992; English Corpus Linguistics. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2002; Introducing English Linguistics, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. John Stuart MILL (1806-1873), filozof și economist britanic, gînditor liberal cu contribuții la dezvoltarea utilitarismului. Lucrarea sa On Liberty, din 1859, este una dintre cele mai cunoscute (trad. rom. Despre libertate, Humanitas, București, 1994). După el, numele sînt pentru lucrurile înseși, iar nu pentru ideile despre lucruri, deoarece omul nu gîndește prin idei universale, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
raționalismului cartezian. Dorința, și nu rațiunea, guvernează omul. Rațiunea este sclava pasiunilor omului. Crede în existența ideilor înnăscute. Conceptul metafizic al sinelui este rezultatul unui mănunchi de senzații. Hume este un sentimentalist. Immanuel Kant apreciază filosofia lui Hume, care sprijină utilitarismul, logica pozitivă, concepțiile lui William James și științele cognitive. Einstein este un admirator al filosofiei empiriste a lui David Hume. 186 Alfred Kleiner (1849-1916), fizician suedez, profesor de fizică experimentală la universitatea din Zürich. Este conducătorul tezei lui Einstein. Are
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
articole și În Contimporanul și Punct, publicații foarte atente, Între altele, și la mișcarea patronată de gruparea De Stijl: Van Doesburg publicase În 1923 În revista Mécano textul programatic Vers une poésie constructive, În care se remarcă, Între altele, respingerea „utilitarismului” (manifestat chiar În cadrul constructivismului de către unii promotori ruși ca Tatlin sau Rodcenko) și insistența asupra sintaxei poetice, cu trimiteri ce merg de la Mallarmé și Rimbaud, la Marinetti, Tzara și Kurt Schwitters. E foarte probabil că tînărul militant român, la care
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sau Despre frumos în cultura orală (2001). Sunt programatice pentru el reformularea definițiilor culturii tradiționale, detașarea netă de practicile studiilor tematiste, conținutiste, de abordarea cantitativă, descriptivistă, de tehnicismul mărunt, cercetătorul alegând examinarea calitativă, axiologică a creației populare, convins, spre deosebire de teoreticienii utilitarismului creației folclorice, că în spațiul oralității frumosul este evident, că în mediile tradiționale au existat inși înzestrați, care și-au performat creațiile pentru delectarea artistică, că aceștia au avut o conștiință estetică explicită. U. refuză termenul „folclor”, preferându-l pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
bacterii la om. Evoluția lumii vii, Editura Humanitas, București, 2008. Mărgineanu, N., Condiția umană, Editura Științifică, București, 1973. Mehedinți, S., Civilizație și cultură: concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999. Menger, K, Principiile economiei, www.mises.ro Mill, J. S., Utilitarismul, Editura ALL , București, 2014. Miller, D.-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000. Mises, L. V., Acțiunea umană.Un tratat de teorie economică, www.ludwigvonmises.ro Mises, L .V., Ciclul economic și expansiunea creditelor, www.mises.ro
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 16.1.2. Structurile mentale și culturale Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra statului; b) utilitarismul: orice act este ghidat printr-un calcul ce constă în maximizarea interesului urmărit și minimizarea neîmplinirilor; c) așa-numitul "spirit al capitalismului" (în sensul dat de Max Weber): reușita materială pe pămînt este un semn al alegerii divine, cu condiția
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
capitalismului; * libertate și prosperitate; * stat de drept și democrație; * intervenționism și non-intervenționism statal; * tipuri de capitalism; * distrugerea creatoare; * dinamică, mobilitate, flexibilitate; * proprietate și responsabilitate; * piață și concurență; * lupta de clasă; * clasa de mijloc; * întreprinderea privată; * circulația capitalurilor; * urmărirea profiturilor; * individualismul; * utilitarismul; * contractualismul; * economie de război; * acumulare primitivă de capital; * subdezvoltare economică; * instanțe de tutelă; * terapie de șoc și terapie graduală; * stabilizare macroeconomică; * schimbare instituțională; * restructurare microeconomică; * regularizare prin piață; * etica afacerilor; * economie paralelă (subterană); * beneficiarii și perdanții tranziției; * conflictul de repartiție
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ele nu s-ar fi regăsit în locuri diferite, fără nici un fel de contact uman, ceea ce îl determină să intuiască o ordine în mintea și în biologia umană, dacă nu chiar cosmică.98 În analizele sale el se desprinde de utilitarismul funcționalist al lui Malinowski (care lansase ideea că se pot explica instituțiile sociale, credințele sau mitologia populațiilor fără scriere, care ar trăi deci exclusiv sub impulsul biologic), afirmând că gândirea "sălbatică" poate fi și dezinteresată, eliberată de imperativul supraviețuirii strict
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de altă parte, minimaliștii, care văd o tranziție mai lungă, unde privatizarea precede liberalizarea prețurilor și convertibilitatea monedei, totul supravegheat de Statul care-și asumă rolul de supraveghetor mai ales în domeniul social. În ceea ce privește tranziția, primii se aseamănă cu apărătorii utilitarismului benthamian, iar ceilalți, cu susținătorii colbertismului francez, chiar dacă discursul lor, marcat de fascinația dezbaterii economiei occidentale, se referă cînd la Hayek sau la monetarism, cînd la social-democrație. Spre regretul susținătorilor acestor două doctrine, nici una, nici alta nu este concepută pentru
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]