349 matches
-
este diferită de, ireductibilă la și incomensurabilă cu valorile individuale ale experiențelor. Regan respinge concepția utilitaristă după care agenții morali sunt simple receptacule pentru ceea ce are valoare intrinsecă pe baza postulatului intrinsicalist că indivizii în sine au valoare. Din perspectivă utilitaristă are valoare ceea ce este receptat, așa cum ar fi plăcerile, nu și cel ce receptează, adică individul ca atare. Regan susține concepția alternativă, și anume, că individul ca atare are valoare intrinsecă, înțeleasă ca un tip distinct de valoare, ireductibilă la
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru deciziile pe care le iau, așa cum face Kant atunci când definește omul ca scop în sine. Avem datorii directe față de pacienții morali umani, susține Regan, și încearcă să generalizeze această teză prin aplicarea ei la cazul animalelor. Dacă respingem teza utilitaristă conform căreia sunt acceptabile unele vătămări aduse agenților morali, atunci, pe baza teoriei valorii intrinseci, vom respinge și teza că sunt acceptabile vătămări aduse pacienților morali. Drept consecință, rezultă că teza valorii intrinseci este aplicabilă și pacienților morali, altfel ar
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cei care trăiesc pe Pământ, sunt animale, și dacă toți cei care au valoare intrinsecă sunt egali, atunci rezultă că animalele sunt egale. Raționamentul lui Regan decurge astfel, de la cap la coadă: 1. Respingem teza datoriei indirecte și corolarele ei utilitariste și le înlocuim cu postulatul valorii intrinseci a agenților morali. 2. Din postulatul valorii intrinseci derivăm teza egalitaristă. 3. Generalizăm postulatul valorii intrinseci și îl aplicăm deopotrivă agenților și pacienților morali. 4. Din 3 decurge și generalizarea tezei egalitariste, adică
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
datoria de a-i apăra pe acei indivizi care sunt victimele nedreptăților comise de alți indivizi. Altfel spus, se cuvine să nu vătămăm și să ajutăm, să nu aducem prejudicii și să fim altruiști. Acest principiu al respectului, asemenea interpretărilor utilitariste ale dreptății formale, nu este un principiu al dreptății distributive. El nu stabilește condiții ale distribuirii câștigurilor și vătămărilor, dar, spre deosebire de interpretările utilitariste, principiul dreptății ca respect exclude posibilitatea de a obține o anumită distribuție în orice mod. Principiul respectului
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și să ajutăm, să nu aducem prejudicii și să fim altruiști. Acest principiu al respectului, asemenea interpretărilor utilitariste ale dreptății formale, nu este un principiu al dreptății distributive. El nu stabilește condiții ale distribuirii câștigurilor și vătămărilor, dar, spre deosebire de interpretările utilitariste, principiul dreptății ca respect exclude posibilitatea de a obține o anumită distribuție în orice mod. Principiul respectului, asemenea interpretării utilitariste, este un principiu predistributiv. Regan face câteva considerații semnificative cu privire la diversele abordări filosofice ale problemei drepturilor morale. Regan menționează mai
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
formale, nu este un principiu al dreptății distributive. El nu stabilește condiții ale distribuirii câștigurilor și vătămărilor, dar, spre deosebire de interpretările utilitariste, principiul dreptății ca respect exclude posibilitatea de a obține o anumită distribuție în orice mod. Principiul respectului, asemenea interpretării utilitariste, este un principiu predistributiv. Regan face câteva considerații semnificative cu privire la diversele abordări filosofice ale problemei drepturilor morale. Regan menționează mai multe asemenea opinii. Astfel, Bentham susține, de pe poziții utilitariste, că nu există drepturi naturale sau drepturi ale omului, ci numai
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
obține o anumită distribuție în orice mod. Principiul respectului, asemenea interpretării utilitariste, este un principiu predistributiv. Regan face câteva considerații semnificative cu privire la diversele abordări filosofice ale problemei drepturilor morale. Regan menționează mai multe asemenea opinii. Astfel, Bentham susține, de pe poziții utilitariste, că nu există drepturi naturale sau drepturi ale omului, ci numai drepturi juridice. Discuția despre drepturile omului ar fi un nonsens periculos. D. G. Ritchie considera că apelul la drepturi în filosofia morală este doar un tertip pentru a impune
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Constrângeri și animale"222. Nozick analizează problema existenței unor limite în acțiunile noastre asupra animalelor pornind de la eventuala recunoaștere a unui statut moral al acestora. Analiza conceptuală propusă de Nozick surprinde limitele teoretice ale oricărei teorii de inspirație kantiană sau utilitaristă și duce spre un minimalism neconvenabil adepților teoretizării extinse. Nozick propune să ne imaginăm următoarea situație. O persoană are plăcerea să pocnească din degete, dar, din anumite motive, acest gest duce la moartea a 1000 de vaci. Ar mai fi
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
față de asemenea procese? Este oare rațional să continuăm utilizarea excesivă a resurselor sau avem obligația să oprim comportamentul distructiv și să schimbăm acest model cu altul adecvat? Mary Williams arată că obligația de a opri comportamentul distructiv derivă din teoria utilitaristă. Ea supune criticii teza susținută pe rând de Moore și Smart 261 după care evenimentele la distanță sunt afectate în mod neglijabil de acțiunile din prezent. Altfel spus, considerau filosofii supuși criticii de către Williams, consecințele la distanță sunt atât de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu atât mai mult efectele vor fi mai greu de prognozat. Comunitatea umană, înțeleasă ca o comunitate biologică, poate fi într-o asemenea situație dacă luăm în considerare efectele asupra generațiilor viitoare ale unor acțiuni din prezent. Practic, din perspectivă utilitaristă, prin asemenea efecte punem în pericol capacitatea din viitor a comunității de a subzista. Problema este însă că nu putem face predicții cu privire la asemenea efecte la distanță. Totuși, din fericire, altfel stau lucrurile în cazul resurselor regenerabile. Tot ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fericire, altfel stau lucrurile în cazul resurselor regenerabile. Tot ce trebuie să facem în cazul lor pentru a nu ajunge într-o situație critică este să le utilizăm astfel încât să maximizăm randamentul lor durabil, ceea ce corespunde unei abordări din perspectivă utilitaristă. Conceptul de randament maximal durabil a fost definit de Colin Clark 263. Să considerăm o populație de organisme care tocmai a migrat într-un mediu favorabil. Inițial, rata de creștere a populației va fi ridicată și constantă. Organismele vor produce
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rețea de responsabilități reciproce. Și etica tradițională ne permite să-i considerăm vinovați pe aceia care acționează împotriva naturii sau folosesc resursele fără grijă pentru nevoile viitoare. De asemenea, chiar și prezervarea vieții sălbatice poate fi teoretizată dintr-o perspectivă utilitaristă tradițională. Tot ceea ce ar trebui să eliminăm din etica tradițională este teza de sorginte augustiniană că cruzimea față de animale este reprobabilă numai dacă are consecințe asupra oamenilor. Ideea de natură ca physis a vechilor greci este revigorată de romantici. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cogniției și domeniul sensibilității, inclusiv al voinței, sunt diferite. "Poate fi virtutea caracterizată prin raționalitate?" devine astfel o întrebare legitimă 283. Etica virtuții reprezintă astfel o alternativă la teorii tradiționale. Deosebim o asemenea etică normativă a virtuții de o etică utilitaristă și o etică deontologică 284. Principiile acestor teorii cu privire la acțiunea corectă vor fi următoarele: Etica utilitaristă - U1. O acțiune este corectă dacă și numai dacă promovează cele mai bune consecințe. - U2. Cele mai bune consecințe sunt acelea în care fericirea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
astfel o întrebare legitimă 283. Etica virtuții reprezintă astfel o alternativă la teorii tradiționale. Deosebim o asemenea etică normativă a virtuții de o etică utilitaristă și o etică deontologică 284. Principiile acestor teorii cu privire la acțiunea corectă vor fi următoarele: Etica utilitaristă - U1. O acțiune este corectă dacă și numai dacă promovează cele mai bune consecințe. - U2. Cele mai bune consecințe sunt acelea în care fericirea este maximizată. Etica deontologică D1. O acțiune este corectă dacă și numai dacă este în acord
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de rolul ei în ecosistem. Vorbim despre obligații în cazul în care la nivelul ecosistemului trebuie păstrat un anumit echilibru și despre permisivitate în cazul unor specii care nu presupun riscul de a pune în pericol echilibrul ecosistemului. O perspectivă utilitaristă poate duce la încurcături în raport cu dilema dintre individualism și holism. Pe de o parte, vom susține interzicerea vânătorii pentru că nu vrem să aducem prejudicii indivizilor, pe de altă parte, dacă suntem partizanii conservării vieții sălbatice ca întreg, vom adopta o
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
312. Prezervarea presupune păstrarea stării naturale, fără nici un fel de schimbare, așa cum ar fi cazul unui parc natural sau o rezervație naturală. Conservarea presupune măsuri active prin care echilibrul ecosistemului este rezultatul unei intervenții umane care are și o dimensiune utilitaristă, în sensul folosirii eficiente a naturii. La nivelul politicilor de mediu putem identifica diverse combinații ale celor două. A conserva o resursă înseamnă a o folosi cu înțelepciune, adică fără a pune în pericol scopul de a-i asigura disponibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
arguments qui soutiennent l'éthique de l'environnement et d'esquisser des assemblages possibles pour l'éthique de l'environnement. En ordre, on développe ici l'argument de la valeur intrinsèque, l'argument fondé sur les sciences de la vie, l'argument utilitariste fondé sur la notion d'intérêt, l'argument anthropologique fondé sur la "différence ontologique" et celui fondé sur les croyances religieuses. Ces arguments ne sont pas mutuellement cohérents; par contre, il y a ici le potentiel de conflit. La seconde
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Books, 5 aprilie 1973, în Etica aplicată, traducere de Mihai Ganea, Editura Alternative, București, 1995, p. 150. 206 Peter Singer, "All Animals are Equal", Philosophical Exchange, I, nr. 5, 1974. Menționez că în acest studiu Singer își reafirmă preferințele sale utilitariste. Bunăoară, el respinge teza valorii intrinseci și arată că din teza egalității în forma enunțată de el nu rezultă nicidecum că ființele individuale sunt egale fiindcă ar avea o valoare intrinsecă egală. 207 Gary E. Varner, In Nature Interest's
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Spre exemplu, încă din 1920, în Franța s-au generalizat taxele de protecție a naturii, de salubrizare, ș.a., iar mai târziu au fost reglementate drepturile de proprietate asupra spațiului natural (păduri, mlaștini, râuri, ș.a.). S-a adoptat astfel o concepție utilitaristă mai nuanțată, bazată pe gestiunea relațiilor dintre om și natură, protecția naturii, a ambianței în general, devenind prioritară peste tot acolo unde este necesar și posibil. În acest sens, omul a devenit mereu mai conștient de faptul că pentru a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pe care și-o cer și și-o creează. Cuvîntul dansator descătușat avea să sară dintre rînduri, să spargă fraza ca pe o nucă de cocos. Laptele scurs va dărui gustul unor ținuturi stranii, În care etimologia și sintaxa mediocru utilitariste nu și-ar mai avea loc”. Sau: „Verbele descojite de simbol capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sînt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a Îmbrățișării, În ciuda sensului, a cuvintelor. [...] Pentru mulți drum, chemin, weg, cammino Înseamnă același
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
iar poemul e „un miracol”, „revelația de o clipă numai a invizibilului”, „un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului”. Intuiția, trăirea sînt Încă o dată opuse „gîndirii exacte și prețioase”, o naivitate originară e chemată să contrazică formula, convenția utilitaristă: „GÎngăveala unui copil ceresc nedeslușită alfabetului atîtor registre de comerț și dicționare”. Și, În același sens, aceste propoziții din textul semnificativ intitulat A doua lumină: „Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor de tulburarea pe care degetele lui o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
liricizarea masivă a unei părți a prozei [...] este contemporană [...] cu triumful deplin al naturalismului”, În mediile avangardiste mai recente un proces similar are loc, prin absolutizarea divorțului dintre poezie și existența „fără poeme” a secolului mercantil burghez, În care convenția utilitaristă Înăbușe liberul flux al trăirii, atrofiind facultățile imaginative ale omului și interzicînd astfel accesul la „miracolul” universal („Nu e voie să rîzi sau să plîngi decît Într-o gamă a solfegiului de monede” - citim În Pădurile orchestre). Or, pentru Voronca
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mai complexele „tehnologii ale sinelui” (techniques du soi). Textele lui Claudius Galenus din Pergamon (129-210 î.Hr.), medicul personal al împăratului Marcus Aurelius, sunt o referință constantă în Istoria sexualității. În tratatul intitulat De locis affectis 1, Galenus adoptă o poziție utilitaristă și, de aceea, flexibilă cu privire la necesitatea practicilor corporale ascetice. Agenda de lucru a lui Galenus este strict medicală și rămâne marcată de conceptul hedonist al bunăstării sau echilibrului lăuntric. Pe de o parte, excesul de activitate sexuală (asemănată altor fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Robert Maynard Hutchins, Mortmer Jerome Adler), esențialismul (Isaac Kandel, William Bagley) și reconstrucționismul (George Sylvester Counts, Theodore Brameld). Pledoarie pentru educația în conformitate cu natura, perenialismul susține că școala trebuie să ofere acel conținut care permite dezvoltarea minții. Negând necesitatea orientării practic - utilitariste, noul curent consideră că nu există nici un motiv pentru diversificarea metodelor de instruire. Învățământul trebuie să ofere o educație nediferențiată în cadrul căreia elevii să cunoască valorile perene și stabile. Pedagogii esențialiști propun un învățământ teoretic, analitic și integrativ care consideră
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
întreaga colectivitate și pentru care se caută soluții comune, impuse la nivel social. Problemele dezvoltării sociale și economice, ale dreptății sociale și egalității, precum și ale schimbării sociale reclamă în primul rând acțiune colectivă, nefiind soluționabile de la sine, prin acțiunile interesate, utilitariste ale indivizilor pe piață. Societățile actuale sunt tot mai complexe, relațiile dintre actori individuali, grupuri, organizații sunt volatile, economia cunoașterii produce în același timp inegalități în distribuirea cunoașterii, ceea ce face ca asimetria informațională să crească. Toate acestea reclamă reglementare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]