347 matches
-
aprecieri colective, deși primii utilitariști erau mai curînd individualiști și credeau în diversitate. Totuși, din această evoluție s-a născut statul providență. De asemenea, legături controversate s-au făcut între conceptul de utilitate și calculul fericirii, mai ales în filosofia utilitaristă înspirată de Jevons și Edgeworth. În acest scop, utilității i-au fost adăugate alte două concepții: intensitatea și timpul, și comparațiile interpersonale. Acești autori au emis pretenția să cuantifice necuantificabilul și prin asta au introdus mult cantitativism și mecanicism într-
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a utilității nu avea nimic a face cu utilitarismul. Curbele de indiferență și de preferință ale lui Pareto nu au nici ele nimic de-a face cu conceptul de utilitate. Chiar Menger și Bohm-Bawerk nu recunosc nici o influență din partea filosofiei utilitariste. Von Wieser își proclamă și el independența, cînd vorbește despre așa-zisa sa lege a "raționalității subiective". Dar toți acești autori evidențiază caracterul empiric al principiului utilitarist. După Marshall, majoritatea economiștilor abando nează acest principiu, în pofida autoinvocatului empirism și pregătesc
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
subiectiv de utilitate marginală, făcînd prozeliți numeroși în Germania și Austria, dar fără să conducă la o doctrină mai durabilă. De altfel, în secolul al XX-lea, teoriile mari ale valorii au fost abandonate în favoarea diferitelor teorii ale prețurilor. Școala utilitaristă a furnizat, în bună măsură, instrumentarul de analiză al viitoarei științe economice. Strădania și, în același timp, eroarea lor, a fost că au vrut să facă din aceasta o știință pozitivă, naturală, iar pentru că realitatea nu se conforma, au introdus
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fi neutră, devenind astăzi aproape un factotum în economia mondială, lipsindu-ne încă o bună cunoaștere a acestei categorii economice, mai ales după obsolescența monetarismului intervenită la sfîrșitul secolului al XX-lea. Cum ar fi evoluat știința economică fără doctrina utilitaristă este greu de spus, mai ales că ea s-a confruntat în epocă cu marxismul și cu școala istorică germană, alte două exagerări. Noroc cu A. Marshall care a scos-o din impas. Noroc și cu a doua școală austriacă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
and Spirituality: The Spirit of Evolution, Shambbala Publication, Boston, 1995; Bibliografie reviste: * Foreign Policy, nov.dec., 2013 și ian.-febr., 2014; * Foreign Affairs, nr.1, 2014; * CNN; * Le Monde diplomatique, aprilie, 2014 * Russia Today CUPRINS Introducere 7 Capitolul 1 ECONOMIA UTILITARISTĂ SAU HYLOTROPICĂ 11 1.1. Originile analizei utilității marginale 11 1.2. Fondul marginalismului utilitarist 16 1.2.1. Marginalismul matematic 18 1.2.2. Marginalismul psihologic 22 1.3. A doua generație de marginaliști 25 1.3.1. Versiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
societății de piață, universul clientului sau al utilizatorului serviciului devine paradigma dominantă, un fel de „fenomen social total”. Ne aflăm în momentul în care în toate sferele se impun mai mult sau mai puțin principiul autoservirii și efemeritatea legăturilor, instrumentalizarea utilitaristă a instituțiilor, calculul individualist al costurilor și al beneficiilor. Ce-ar mai fi de spus în afara faptului că, dincolo de tranzacțiile economice, piața a devenit modelul și imaginarul ce reglează ansamblul raporturilor sociale, iar consumatorul se prezintă ca figura dominantă a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a divertismentului, spre cumpărăturile calculate și diferențiate făcute de individul care suportă greu promiscuitatea mulțimii, care se irită atunci când trebuie să aștepte la casă, care se informează mereu, compară, caută cel mai bun raport calitate/preț. Logica opțiunii individuale, partea utilitaristă și reflexivă a neoconsumatorului, plăcerea de a face „afaceri bune” se afirmă până și în momentele de exuberanță (solduri, sărbători, vacanțe). Divertismentul și templele consumului să fie oare factori de comuniune? Adevărul este că ele îl fac pe individ să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dintre acestea, pe deplin valabile și pentru învățământul nostru: - evaluarea absoarbe și consumă multe energii din partea elevilor și a profesorilor, restrângând timpul progresului real și al inovației; - sistemul de evaluare îi obligă pe actori să se raporteze într-o modalitate utilitaristă la cunoaștere (învăț pentru că îmi este necesar, voi fi examinat din aceasta); - modalitățile tradiționale de evaluare activează un soi de șantaj, un raport de forțe mai mult sau mai puțin vizibil între profesori și elevi, adulți și tineri, plasați în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
contextelor. Asta arată că Economia nu este o știință a bucatelor de pe masă, ci a algoritmilor comportamentali ai omului prin care acționează pentru a obține ce să pună pe masă. În fond, Economia, când vrea să se debaraseze de acuzele utilitariste și consumiste, ar trebui să fie o știință a creării valorilor destinate să facă masa cât mai agreabilă. Astfel se golește de conținut masa de acuze privind inadecvările epistemice ale cogniției economiei pentru că ea are ca știință alte conținuturi decât
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ființa sa și să-și împlinească destinul prin manifestarea încăpățânată a puterii sale de a exista. Marea care trebuie traversată? Filosofia idealistă în tripla ei formulă platoniciană, creștină și germană. Șuvoiul? Acest faimos râu Alfeu? Filosofia hedonistă: materialistă, senzualistă, existențială, utilitaristă, pragmatică, atee, corporală, întrupată... Propun în cele ce urmează să povestesc marile episoade ale acestor aventuri grandioase de la Leucip până la Jean-François Lyotard, ultimul din seria marilor dispăruți, adică mai bine de douăzeci și cinci de secole de culoare, de lumină, de împestrițări
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ne permite să ne construim ca înțelepți și să realizăm un proiect de existență senină, debarasată de toate temerile, angoasele, ficțiunile și alte iluzii care stau în calea liniștii sufletești. În mod ciudat, filosoful din Abdera pune bazele unei gândiri utilitariste ale cărei efecte vor deveni vizibile mult mai târziu - în speță, la câțiva anglo-saxoni din secolul al XIX-lea, cum ar fi Jeremy Bentham și John Stuart Mill. Într-adevăr, la Democrit, mulțumirea și apoi plăcutul, individuale și subiective, definesc
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
care trebuie nimicită. Locul acestor afecțiuni nefaste? Trupul. Prilejul de mântuire? Trupul. Măsura suferinței? Trupul. Cea a plăcerii? Trupul. Călăul și victima, mântuitorul și vinovatul? Trupul. El și nimic altceva - un trup redus la componentele lui atomice. 11 O prudență utilitaristă și pragmatică. În perspectiva terapeutică ce-i este proprie, ca filosof-medic, Epicur - și, în această privință, propun să urmăm teza lui Jean-Marie Guyau - inventează utilitarismul. Evident, Epicur consideră binele ca fiind identic cu ceea ce este bun; la rându-i, ceea ce
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
parte, în măsura în care face dezirabile pasiunile omenești, ea merită să fie condamnată fără apel. Philodem poetul - și Lucrețiu, de altfel... - nu poate subscrie la această opțiune. Tot așa cum epicurismul târziu nu aderă la recuzarea de către Epicur a culturii în general. Opțiunea utilitaristă, net indexată pe făurirea unui înțelept debarasat de orice durere, a lăsat să se creadă că Magistrul Grădinii nu vedea niciun interes în a-și consacra timpul și energia subiectelor depășind cadrul fixat de el. Tentația contra-culturală a primului epicurism
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
presupune și o translație de la asceza austeră a Grădinii la jubilarea voluptuoasă a Vilei, de la ordinea metafizică elenă la registrul pragmatic latin. De o parte, un rest de ideal ontologic, de gândire pură, de meditație aridă; de cealaltă, o preocupare utilitaristă, o tensiune realistă, un țel imanent. Trecând de la o lume la cealaltă, efectuând așadar traseul de la est la vest, epicurismul părăsește meleagurile aspre ale filosofiei care disprețuiește chestiunea cetății, pentru a ajunge în niște ținuturi unde pasiunea politică este trăită
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Despre Cicero, Lucrețiu - dar și despre mediile epicuriene din Campania -, precum și despre Seneca: Jean-Marie André, La Philosophie à Rome, PUF, Paris, 1977. Devenind latină, gândirea pierde din talentele idealiste în ceea ce privește ontologia, metafizica și ficțiunile, dar câștigă în forță în ceea ce privește morala utilitaristă și pragmatică - în sensurile nobile și filosofice ale termenilor. * ** Divinul Lucrețiu... Am lucrat pe traducerea lui Charles Guittard, Imprimerie nationale, ediție bilingvă, ușor literară, dar cu un indice catastrofal... Ediția de buzunar GF: Clouard; ediția Tel-Gallimard: Ernout. În standurile anticarilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
3) O filosofie porcească? 4) Patru, adică trei sau șapte. 5) Izbăvirea prin tratamentul atomic. 6) Moartea morții. 7) Sfințenia zeilor nepăsători! 8) Despre buna utilizare a durerii. 9) Dietetica și aritmetica dorințelor. 10) Plăcerea hedonismului ascetic. 11) O prudență utilitaristă și pragmatică. 12) Cinetică, dinamică, catastematică? 13) Sufletul e trupul, și invers... 14) Geniul vieții filosofice. 15) Grădina, o anti-Republică a lui Platon. 16) Puteri ale contractului hedonist. XII. Philodem din Gadara și comunitatea hedonistă 219 1) Efectele benefice ale
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
întreaga colectivitate și pentru care se caută soluții comune, impuse la nivel social. Problemele dezvoltării sociale și economice, ale dreptății sociale și egalității, precum și ale schimbării sociale reclamă în primul rând acțiune colectivă, nefiind soluționabile de la sine, prin acțiunile interesate, utilitariste ale indivizilor pe piață. Societățile actuale sunt tot mai complexe, relațiile dintre actori individuali, grupuri, organizații sunt volatile, economia cunoașterii produce în același timp inegalități în distribuirea cunoașterii, ceea ce face ca asimetria informațională să crească. Toate acestea reclamă reglementare sau
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
redundantă numită guvernare-opoziție, precum și un mod arbitrar și anticreștin de a face economie: capitalismul modern, bazat pe ideea de produs, pe legea cerere-ofertă și pe legea utilitate-piață. Nebunia e în guvernare-opoziție (sistemul politic modern); e în utilitate- piață (nefasta gândire utilitaristă britanică); e în noi-ceilalți (europeni-ceilalți). Nerațiunile clasice își dau mâna cu nebuniile raționalizate și oficializate de... elite. Liberalizarea gândirii în Europa Occidentală a făcut ca "anumite aspecte ale rațiunii să se înrudească cu nerațiunea"58. Asemenea constatări provin din lectura
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
percepe limitele, putându-l predispune la raționalizarea eșecurilor sale și la nerecunoașterea faptului că vederile sale sunt de nesusținut din punct de vedere logic și pragmatic. Un alt dezavantaj al exagerării motivației bazate pe autoafirmare este acela că orientarea sa utilitaristă îi limitează longevitatea. Astfel, elevul a cărui motivație școlară este înainte de toate extrinsecă, tinde să acorde prea puțină atenție unor discipline de studiu după ce a trecut examenul sau după ce a obținut diploma - dacă cunoștințele respective nu sunt legate de viitoarele
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
guverna distribuția dreaptă a serviciilor de îngrijiri medicale (Ronald Green); 5) egalitatea de acces la serviciile medicale este justificată de principiul rawlsian al egalității oportunităților (Thomas Pogge); 6) accesul egal la serviciile de îngrijiri medicale poate fi justificat din perspectivă utilitaristă pentru că are drept rezultat creșterea nivelului de satisfacție al celor dezavantajați sau încurajarea altruismului și solidarității, aspecte ce contribuie la creșterea utilității în cadrul societății (Peter Singer). Capitolul al treilea prezintă și mai ales oferă o critică a celei de a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
aceea care susține că, deși funcționarea normală nu este prin definiție o condiție necesară a satisfacției sau a fericirii în viață, satisfacerea nevoilor de îngrijiri medicale poate avea totuși o tendință definită de a promova fericirea. Din această perspectivă, specific utilitaristă, serviciile medicale au o importanță specială pentru că reduc durerea și suferința. Daniels recunoaște că acesta este, într-adevăr, unul dintre cele mai evidente merite ale serviciilor medicale. Cu toate acestea, el consideră inadecvată această viziune pe motiv că, în cadrul ei
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de succes a accesului universal la serviciile de îngrijiri medicale"33. 2.6. Utilitarismul: între accesul egal și suficientism în distribuția serviciilor medicale Argumente în favoarea accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale au venit și din partea unor filosofi de orientare utilitaristă sau a unor interpreți ai acestei teorii a dreptății sociale. De pildă, atât Brian Barry, cât și Robert Veatch sau Amy Gutmann au argumentat că o politică a egalității stricte de acces a serviciilor de îngrijiri medicale, în cadrul căreia cei
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
distribuție care produce cea mai mare sumă de utilitate sau bunăstare (satisfacție, plăcere, fericire) în cadrul societății pare evident că utilitariștii ar trebui să fie susținători fervenți ai idealului egalității de acces. Unul dintre principalii autori de orientare explicit și dominant utilitaristă care a argumentat în favoarea accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale este Peter Singer. Singer a oferit două argumente utilitariste fundamentale în favoarea acestui ideal. Primul susține că egalitatea de acces a serviciilor medicale are drept rezultat redistribuția resurselor, deci creșterea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ar trebui să fie susținători fervenți ai idealului egalității de acces. Unul dintre principalii autori de orientare explicit și dominant utilitaristă care a argumentat în favoarea accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale este Peter Singer. Singer a oferit două argumente utilitariste fundamentale în favoarea acestui ideal. Primul susține că egalitatea de acces a serviciilor medicale are drept rezultat redistribuția resurselor, deci creșterea nivelului de satisfacție a celor dezavantajați, deci creșterea utilității în cadrul societății. Al doilea este acela că accesul egal încurajează altruismul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
empirică face ca utilitarismul să fie un prieten instabil al idealului accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Dacă această bază este șubredă sau se schimbă în timp, utilitarismul devine din avocat un adversar al accesului egal. Altfel spus, argumentele utilitariste în favoarea acestui ideal trebuie tratate cu foarte multe rezerve. Aceasta cu atât mai mult cu cât există argumente extrem de plauzibile în favoarea ideii că utilitarismul nu poate fi, de fapt, un prieten al accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Aceasta
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]