268 matches
-
considerare acea suferinț]. Indiferent de natură acelei ființe, principiul egalit]ții cere că suferință ei s] fie tratat] în același fel cu orice suferinț] similar] și, pe cât ne permite comparația, cu a oric]rei alte ființe.” (1979, p. 50) Poziția utilitarist] este extrem de eficient] în situațiile care implic] luarea unei decizii ce vă cauza durere sau va produce pl]cere. Dac] un tiran te oblig] s] alegi între a-ți p]lmui mama și a-i scoate un ochi unei pisici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este extrem de eficient] în situațiile care implic] luarea unei decizii ce vă cauza durere sau va produce pl]cere. Dac] un tiran te oblig] s] alegi între a-ți p]lmui mama și a-i scoate un ochi unei pisici, utilitaristul va alege prima variant] deoarece aduce o suferinț] mai mic], toate celelalte fiind egale. Trebuie menționat aici c] principiul minimaliz]rii durerii și maximaliz]rii pl]cerii nu se aplic] numai în cazul suferinței fizice, ci și în cazul durerii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celelalte fiind egale. Trebuie menționat aici c] principiul minimaliz]rii durerii și maximaliz]rii pl]cerii nu se aplic] numai în cazul suferinței fizice, ci și în cazul durerii sau pl]cerii psihologice, deși acestea sunt mai greu de cuantificat. Utilitariștii întâmpin] ins] probleme atunci când este vorba de situatii care implic] uciderea. S] ne întoarcem la exemplul lui Regan și s] îl analiz]m din perspectiv] utilitarist]. Pentru un utilitarist, exemplul cu barca de salvare devine extrem de complex. Deoarece deciziile trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și c] cel aruncat va fi ucis înainte printr-o injecție și c] moartea sa va fi lipsit] de durere. Agonia nici unuia nu va fi mai lung] sau mai dureroas] decât a altuia. R]spunsul devine acum foarte simplu pentru utilitaristul clasic. Ființă aruncat] peste bord este cea care este cel mai puțin fericit] la momentul respectiv și care nu va fi probabil niciodat] prea fericit]. De vreme ce câinii nu au nevoie de prea multe pentru a fi fericiți, aceasta înseamn] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât timp cât procesul de creștere al acestor animale implic] o cantitate mare de suferinț] din partea lor. Dac] animalele vor avea o viat] fericit], natural] și lipsit] de stres, iar moartea le va fi provocat] f]r] durere, atunci este posibil ca utilitariștii s] accepte se le foloseasc] că hran]. În cazul folosirii animalelor pentru experimente de laborator, concluziile difer] iar]și mai mult în teorie decât în practic]. Din punctul de vedere al lui Regan, ideea drepturile animalelor este una, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu explic] de ce sunt comise infracțiunile, ci sunt teorii normative care ne spun cum trebuie tratați infractorii. Ele statuteaz] condițiile în care pedepsele sunt justificate și ofer] baza stabilirii pedepsei corecte. Exist] dou] mari tipuri de teorii ale pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac] prin pedepsirea infractorilor se previne repetarea infracțiunilor asem]n]toare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de alt] parte, retributiviștii au dificult]ți în explicarea motivului pentru care persoanele vinovate trebuie pedepsite dac] pedeapsă nu aduce nici o consecinț] benefic]. În majoritatea sistemelor legale, doar cei care au inc]lcat legea penal] sunt pasibili de pedeaps]. Dar utilitariștii permit pedepsirea nevinovaților dac] în acest mod sunt produse cele mai bune consecințe. De exemplu, presupunând c] un membru al unui grup rasial sau religios a comis o crim] teribil] împotriva unui membru al unui alt grup, în cazul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celui de-al doilea grup vor încerca s] își fac] singuri dreptate. Astfel, dac] vinovatul nu este g]sit, unul dintre membrii nevinovați va fi pedepsit, mai ales c] este foarte ușor s] fie fabricate dovezi împotriva unei persoane nevinovate. Utilitariști ar r]spunde la aceast] obiecție prin evidențierea faptului c], pe termen lung, consecințele negative ale acuz]rii și pedepsirii unei persoane nevinovate vor domina indiferent de consecințele pozitive produse pe termen scurt. Adev]rul și încrederea în instituția justiției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei persoane nevinovate vor domina indiferent de consecințele pozitive produse pe termen scurt. Adev]rul și încrederea în instituția justiției vor fi distruse. Persoanele nevinovate vor înțelege ins] c], în unele ocazii, vor fi sacrificate pentru binele social. Acest calcul utilitarist al consecințelor indezirabile ale pedepsirii vinovaților, chiar dac] este corect, nu ofer] suficiente explicații la obiecția adus] pedepsei propuse de ei. Nu este pedepsit] persoană nevinovat] pentru infracțiunile comise de c]tre altcineva deoarece consider]m c] este incorect sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu au putut evita comiterea unor fapte incriminate de legea penal]. Astfel, infractorii care au cauzat în mod accidental r]ul, în condiții speciale sau datorit] faptului c] erau afectați de boli mintale puternice, ar trebui s] nu fie pedepsiți. Utilitaristul ar încerca s] justifice recunoașterea excepțiilor în ceea ce privește pedepsirea pe baza argumentului conform c]ruia sancționarea acestor infractori ar fi chiar lipsit] de necesitate în inducerea aplic]rii legii. De exemplu, teama de pedeaps] nu ar fi putut împiedica un om
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care a inc]lcat accidental legea în aceeași m]sur] în care l-ar fi putut împiedica pe unul care a inc]lcat-o deliberat. Actele accidentale nu sunt produsul alegerilor conștiinței, prin urmare nu este deținut controlul asupra lor. Justificarea utilitarist] a excepțiilor legale nu este pe deplin satisf]c]toare. Recunoașterea excepțiilor face posibil] fabricarea de scuze false pentru cei care încalc] legea în mod voluntar. Costurile (în termenii ratei criminalit]ții) accept]rii excepțiilor pot fi semnificative și poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru cei care încalc] legea în mod voluntar. Costurile (în termenii ratei criminalit]ții) accept]rii excepțiilor pot fi semnificative și poate fi destul de neclar dac] aceste costuri sunt sau nu dep]site de beneficii. În cele din urm], explicația utilitarist] permite pedepsirea care este disproporționat] cu gravitatea faptelor. Utilitariștii nu ar promova o form] de pedepsire care s] cauzeze consecințe mai rele decât consecințele nepedepsirii infracțiunii, dar restricția referitoare la cantitatea pedepsei care trebuie aplicat] nu este superioar] celei exemplare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în termenii ratei criminalit]ții) accept]rii excepțiilor pot fi semnificative și poate fi destul de neclar dac] aceste costuri sunt sau nu dep]site de beneficii. În cele din urm], explicația utilitarist] permite pedepsirea care este disproporționat] cu gravitatea faptelor. Utilitariștii nu ar promova o form] de pedepsire care s] cauzeze consecințe mai rele decât consecințele nepedepsirii infracțiunii, dar restricția referitoare la cantitatea pedepsei care trebuie aplicat] nu este superioar] celei exemplare care determin] mulți f]ptași potențiali s] comit] unele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât la sc]derea să, persoane instabile din punct de vedere mintal pot fi atrase de perspectivă pedepsei. Pedeapsă poate aliena infractorii de societate și poate spori activit]țile infracționale. Dac] pedeapsă ar avea aceste efecte nocive și multe altele, utilitariștii ar renunța la pedeaps] în favoarea unor abord]ri mai eficiente care s] rezolve problema r]uf]c]torilor. Ins] retributiviștii sunt preocupați de pedepsirea infractorilor. Efectul pedepsei retributive, într-o asemenea situație, este reprezentat de o creștere a num]rului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru aplicarea justiției retributive? Au fost realizate încerc]ri pentru a remedia defectele teoriilor utilitariste și retributive prin avansarea unora mixte care combin] elemente din cadrul ambelor. O astfel de teorie afirm] c] scopul justificator al pedepsei este reprezentat de țelul utilitarist al prevenirii sau reducerii infracțiunilor, dar accentueaz] faptul c] urm]rirea acestui scop trebuie s] fie limitat] de condiția conform c]reia doar cei care au inc]lcat legea în mod voit s] fie pedepsiți, iar pedeapsă lor s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie proporțional] cu gravitatea moral] a faptei comise, atunci aceast] condiție este îndeplinit] în momentul în care crimă este pedepsit] mai aspru decât infracțiunile mai puțin grave. Astfel, nu este nevoie de pedeapsă capital]. Din punctul de vedere al utilitariștilor, pedeapsa capital] poate fi justificat] dac] produce consecințe mai bune în momentul în care este supus] comparației cu alte forme mai puțin severe de pedeaps]. Aceast] condiție ar fi satisf]cut] dac] pedeapsă capital] este o form] superioar] de pedeaps
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în momentul în care este supus] comparației cu alte forme mai puțin severe de pedeaps]. Aceast] condiție ar fi satisf]cut] dac] pedeapsă capital] este o form] superioar] de pedeaps] fâț] de detenția în închisoare pentru o perioad] îndelungat]. Astfel, utilitariștii vor aborda problema din perspectiva rezultatelor efectelor pedepsei capitale. Rezultatele statistice sunt bazate pe comparații ale ratelor criminalit]ții în ț]rile în care este aplicat] pedeapsă capital] și în ț]rile asem]n]toare din punct de vedere social
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pedeapsă capital]. Un alt set de comparații este realizat în aceeași tar], în momente diferite de timp, când a fost aplicat] și când nu a mai fost aplicat] pedeapsă capital]. Rezultatele nu demonstreaz] superioritatea pedepsei capitale în raport cu alte pedepse. Abordarea utilitarist] este respins] de c]tre cei care doresc s] accentueze valoarea vieților persoanelor nevinovate în cazul crimelor prin comparație cu cea a criminalilor care au comis aceast] fapt] în mod intenționat. Este sugerat faptul c] rezultatele comparației de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
New York: Doubleday, 1968). Morris, H.: ‘Persons and punishment’, Punishment and Rehabilitation, ed. J.G. Murphy (Blemont, Cal.: Wadsworth, 1973). Murphy, J.G.: Retribution, Justice and Therapy (Dordrecht: Reidel, 1979). Primoratz, I.: Justifying Legal Punishment (Atlantic Highlands: Humanities Press, 1989). Sprigge, T.L.S.: ‘A utilitarist reply to Dr. McCloskey’ Contemporary Utilitarism, ed. M.D. Bayles (New York: Doubleday, 1968). Ten, C.L.: Crime, Guilt, and Punishment: A Philosophical Introduction (Oxford: Clarendon Press, 1987). 33 Politică și problema „mâinilor murdare” C.A.J. COADY i. Introducere Politica a ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deoarece el crede c] exist] rațiuni mai puternice care pot și ar trebui s] prevaleze asupra rațiunilor morale. Cineva ar putea s] atenueze șocul acestei poziției (așa cum, câteodat], încearc] s] procedeze el însuși), incorporând aceste rațiuni puternice în cadrul moralei. Reconstrucția utilitarist] a moraliei face întocmai acest lucru: accept] orice motiv pentru acțiune, care este în mod „rațional” îndeajuns de puternic pentru a reclama preeminenta unui motiv moral. Alte puncte de vedere pot face același lucru tratând „ideea de a înv]ta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r mare de principii morale diferite care nu pot fi aranjate în nici o ordine general] a importanței într-un fel care ar ajuta la soluționarea conflictelor dintre ele. Pluralismul de acest tip s-ar afla, în mod firesc, în contrast cu utilitarismul; utilitariștii (de exemplu, J.S. Mill) încercau s] susțin] faptul c] exist] doar un singur Principiu Suprem. Dar în zilele noastre, un intuiționist este considerat a fi o persoan] care are o anumit] perspectiv] asupra felului în care reușim s] ne d
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest sens, intuiționiștii pretind c] înțelegem principiile morale de bâz] prin intuiție și acest lucru poate fi crezut f]r] a ne gândi c] exist] mai multe principii de acest fel. Pentru a oferi un exemplu remarcabil, Henry Sidgwick era utilitarist, dar consideră c] principiile morale pe care le-a adoptat erau înțelese prin intuiție. El susținea c] acestea erau evidente prin ele însele, înțelegând prin această c] cineva trebuia doar s] le cânt]reasc], pentru a recunoaște c] erau adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trat]m finalit]țile mai multor persoane ca si cum ar fi finalit]țile unei persoane (eu insumi). Dar aceasta nu înseamn] eșecul de „a lua în serios deosebirea dintre persoane” (Rawls, 1971, pp. 27, 187) - deosebire de care și Kant și utilitariștii sunt conștienți. Kant, deși poate nu și-a dat seama, se lovește aici de aceeasi dificultate care a fost adesea afirmat] împotriva utilitarismului, c] ne conduce la concluzii morale care par contraintuitive (de exemplu c] pedepsirea nevinovaților ar fi corect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] presupune o proporție considerabil] de dezvoltare psihologic]. La urma urmei, nu putem presupune c] un copil de un an se poate angaja în raționamente morale abstracte: de exemplu, s] priceap] imperativul categoric al lui Kant său s] înțeleag] edictul utilitarist al celui mai mare bine pentru cel mai mare num]r de oameni. Dar acest lucru arăt] doar c] dezvoltarea moral] este imposibil] f]r] dezvoltare psihologic] - nu c], având dezvoltare moral], avem neap]rât și dezvoltare psihologic]. Așadar, cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]