352,337 matches
-
transceadă contradicțiile. O nouă încercare de teoretizare a genului și un exemplu concret vor fi prezentate în continuare. Dacă definim opera ca teatru liric trebuie să observăm că diferența specifică este una transfiguratoare. Caracterul mimetic al teatrului este diminuat în favoarea utilizării unui limbaj abstract, muzica. Deoarece opera are în centru vocea umană, elementele teatrale își schimbă funcția, concentrându-se în jurul acestui mijloc de expresie. Rădăcina comună a operei și a teatrului este textul literar, dar libretul se deosebește de textul dramatic
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II) Extazul (Ἔκστασις). Beția trează sau trezvia beată, somnul treaz și rana sufletului la Sfântul Grigorie al Nyssei Se poate spune că înțelesul și utilizarea pe care le conferă Sfântul Macarie cuvântului „beție” este o indicație suplimentară a folosinței aparte a limbajului care este o caracteristică a Corpusului macarian<footnote A se vedea Columba Stewart, Working the Earth of the Earth, Oxford, 1991, Stuart Burns
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cerești și ca unul care și-a înrădăcinat teologia în viața comunității. Faptul că lucrarea sa nu este în mod evident, la fel de sistematică precum a Sfântului Grigorie nu diminuează meritele conceptelor fundamentale pe care încerca să le comunice discipolilor săi. Utilizarea cuvintelor „beție” și „beție trează” de către Sfântul Macarie îl plasează din nou în mijlocul sintezei gândirii grecești și siriene care s-a manifestat în regiunea capadociană în ultima parte a secolului al IV-lea. La moștenirea siriană a Sfântului Macarie trebuie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
beție” și „beție trează” de către Sfântul Macarie îl plasează din nou în mijlocul sintezei gândirii grecești și siriene care s-a manifestat în regiunea capadociană în ultima parte a secolului al IV-lea. La moștenirea siriană a Sfântului Macarie trebuie adăugată utilizarea unică pe care o conferă limbajului și teologiei care relevă o îndatorare față de elenism, neuitând de gândirea originală și înțelepciunea spirituală izbitoare care l-au impus atenției<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 321-324. footnote>. Au
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
acest sens. Citatul lui Rorem, care ne oferă o perspectivă intimă a părerii sale asupra a ceea ce ar putea fi dincolo de procesul dialectic, mai precizează: „Această abandonare este, literal, un extaz în sensul ... unei distanțări de sinele nostru și de utilizările naturale afirmative pe care le conferim lui Dumnezeu. Finalul «Numelor divine» a trecut în mod explicit în revistă funcția extatică a negației în Scripturi, acest aspect putând fi observat pe tot parcursul tratatului” (Paul Rorem, op. cit., p. 186); Adam B.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
το εν τούτω το ιδειν, εν τω μη ιδειν - de „o cunoaștere prin necunoaștere”, de o „beție sobră” sau „beție trează” și așa mai departe - ή θεια τε καί νηφάλιος μέθη, δι' ης εξιστάται αυτός ἐαντου. Termenul ἔκστασις<footnote Asupra utilizării date de Sfântul Grigorie limbajului extazului, a se vedea și Völker, Gregor von Nyssa als Mystiker, Wiesbaden: Steiner, 1955, p. 202 sq., Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 259-273. footnote>, pentru care o bună redare o constituie poate franțuzescul „sortie de soi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Sobria Ebrietas ..., p. 136. footnote>. Totuși, se îndepărtează în mod evident de cadrul pur euharistic în uzul pe care îl dă ideii de „îmbătare de Dumnezeu”<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 322. footnote>. În contextul utilizării gregoriene a termenului „beție” este probabil să fie o influență neoplatonică, dar Sfântul Grigorie o interpretează în sensul unei teologii creștine emergente<footnote A se vedea K. Gronau, De Basilio Gregorio Nazianzeno Nyssenoque Platonis Imitatoribus, Gottingen, 1908; R. E. Heine
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
în timp ce Plotin urmărește uniunea permanentă cu Unul, pentru totdeauna, primind o stare de ființare și nu una de revelare<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>. Destul de diferită deci - și prezentând un contrast caracteristic - este utilizarea dată de Plotin imagisticii beției (Enneade, VI. 7. 35. 24 sq., v. 8.10.31 sq.) sau cuvântului ἔκστασις (VI.9.11.23)<footnote Utilizarea de către Plotin a termenului este excepțională: a se compara cu V.3.7.13. Și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>. Destul de diferită deci - și prezentând un contrast caracteristic - este utilizarea dată de Plotin imagisticii beției (Enneade, VI. 7. 35. 24 sq., v. 8.10.31 sq.) sau cuvântului ἔκστασις (VI.9.11.23)<footnote Utilizarea de către Plotin a termenului este excepțională: a se compara cu V.3.7.13. Și unul dintre cuvintele care o însoțesc este στάσις; apud Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>, unde esența constă în condiția mentală a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
concordanță cu această evoluție. Filon instilează conceptului elenistic al beției un monoteism iudaic și înțelegerea a ceea ce era central convingerilor sale fundamentale, și această interpretare este cea care se poate să fi oferit o posibilă inspirație Sfinților Părinți creștini în utilizarea acestui termen. Pentru Origen, de pildă, unele taine sunt de nepătruns: Tatăl se ascunde în întuneric, tainele sunt accesibile doar îngerilor, însă există și unele descoperite de ființa contemplativă. „Lumina divină ce vine de la Tatăl iluminează ochii săi spirituali. Logosul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
cinci simțuri spirituale percep misterul într-un elan de iubire<footnote Jean Boesse, Origene, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Editura Amarcord, Timișoara, 1997, p. 300. footnote>”. Walther Völker a discutat mult pe tema utilizării limbajului extazului de către Origen, când a scris cartea Das Vollkommenheitsideal des Origenes, Tübingen, 1931, în special p. 124, 139, a cărei idee centrală este, așa cum precizează exact titlul, idealul perfecțiunii la Origen. Astfel, într-un pasaj din Homiliae in Numeros
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
din cauza lipsei de disciplină și a ascetismului, dar și consiliază împotriva celor care, experimentând harul divin și trăind o viață de autocontrol, presupun că sunt liberi de păcat<footnote Ibidem, 17.6. footnote>. Anterior Sfinților Macarie și Grigorie de Nyssa, utilizarea termenului beție în creștinism îmbrăcase în principal o conotație punitivă, fiind enumerate pericolele și nedreptățile aduse de beție<footnote Clement, Pedagogul, 2, 2, Eusebiu, Istoria bisericească, I. 2.21, Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 20, 1 la Geneză, P. G. LIII
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
optimă, manufacturarea grefelor tubulare prin procedeul Mechanical spinning în nesolvent și stabilizarea formei prin inversie de faza. Etapa finală, testarea grefelor tubulare în dispozitivul de solicitări la presiune transmurala - dispozitiv construit special pentru această solicitare . Rezultatele cercetării au demonstrat posibilitatea utilizării membranelor tubulare din Poliuretan că și grefe vasculare și din punct de vedere al proprietăților mecanice. Parametrii mecanici obținuți sunt asemănători cu ai arterelor naturale: complianta, elasticitate, rezistența transmurala.
STUDIUL COMPORTARII MECANICE A MEMBRANELOR TUBULARE DE POLIURETAN LA SOLICITARI DE PRESIUNE HIDROSTATICA TRANSMURALA by VIOREL HODIS () [Corola-journal/Science/84132_a_85457]
-
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) Irina Nițu Axion - această piesă a declanșat conștientizarea utilizării de către compozitor a unui anume citat muzical. Pornind de la ea și analizând întreg corpusul de creații destinate saxofonului, am putut constata atașamentul lui Ștefan Ștefan Niculescu față de o linie melodică monteverdiană și includerea ei în toate opusurile sale pentru saxofon
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
lui Ștefan Ștefan Niculescu față de o linie melodică monteverdiană și includerea ei în toate opusurile sale pentru saxofon. Deși nu este un lucru total inedit în istoria muzicii (dar posibil să fie în cea a muzicii românești), acest procedeu al utilizării unui citat unic într-o serie mai amplă de lucrări merită a fi semnalat datorită importanței acordate și a semnificațiilor ce rezultă de aici. Din nefericire, ele nu mai pot fi validate de către compozitor, dar câteva indicii lăsate cu prilejul
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
Valoarea sa melodică este păstrată, iar procedeele amintite anterior au darul de a-i conferi o aură specială, solară, plină de dinamism, atmosferă regăsită inclusiv în Chant-son. Nu în mod întâmplător, similaritățile dintre cele două piese sunt mari la capitolul utilizării citatului. Bifonia si situarea lui ca ultim cuvânt în cadrul piesei, timbrul și dinamica identice sunt câteva dintre aspectele comune regăsite în cele două piese analizate. Implicit, semantica atribuită lor nu poate fi alta decât cea mărturisită de compozitor în interviul
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
un dar al lui Dumnezeu ... în și printr-o situație particulară”<footnote Verna E. F. Harrison, „Poverty, Social Involvement and Life in Christ ...”, p. 151-164. footnote>. Alegem să acceptăm acest dar al participării corecte la acest atribut divin prin imitarea utilizării aceluiași atribut de către Dumnezeu. Astfel, deși există o mare diferență în scală între actele dăruirii umane în comparație cu dăruirea divină, se conservă totuși o „afinitate de caracter”. În sfârșit, Harrison scrie că această „sinergie a harului și libertății umane, sau participare
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
chipul lui Hristos. Finalul cărții se concentrează pe sensul dragostei ca singurul termen care ar putea traduce cuvântul “veșnicie”, despre care se vorbește În incipit, dar care apare aici mai mult ca sinonim pentru identitatea divină. Romanul impresionează și prin utilizarea cu rafinament a unor tehnici narative și artificii compoziționale, retrospecția având un rol important, dar mai ales printrun registru liric bine definit, care surprinde prin prospețimea imaginilor și a formulelor ( “soarele se răstignea În intersecția de la poarta spitalului”), elementele poetice
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
că ei vor fi condamnați și judecați separat, ca Adam și Eva”<footnote Dialogul cu iudeul Tryfon, 124, p. 315-316. footnote>. Aceasta e prima implicare a Psalmului 81, 6 în literatura creștină ca text-mărturie pentru susținerea noțiunii de îndumnezeire. Contextul utilizării de către Sfântul Iustin a textului rezidă în interesul sporit al creștinilor secolului al IIlea în sursele testimoniale ale mesianismului evreiesc. Mărturiile Noului Testament se concentraseră pe ce era nou, în pretențiile creștinilor la mesianismul lui Iisus, și anume, suferința Lui
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
pacienții nu mai răspund la doze mari de diuretice (spironolactonă peste 400 mg/zi și furosemid peste 160 mg/zi) datorită faptului că dezvoltă efecte secundare importante cum ar fi hiperkaliemie, hiponatremie, encefalopatie hepatică, insuficiență hepatică, aceste aspecte făcând imposibilă utilizarea diureticelor. Definiție Ascita ce nu poate fi mobilizată prin dieta hiposodată și tratament diuretic adecvat sau există intoleranță la terapia diuretică optimală, cu complicații conexe importante cum ar fi encefalopatie hepatică, dezechilibre ale electroliților sau insuficiență renală. Ascita rezistentă la
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
sau un flux scăzut sau întârziat al laptelui matern poate să-i confere bebelușului o reacție de frustrare, de agitație și în cele din urmă de respingere a sânului. La baza acestei modificări ar putea sta: - intervalele lungi între alăptări, utilizarea în exces a suzetei, suplimentarea alimentației cu formule de lapte; - o nouă sarcină apărută, stări de stress ale mamei, separarea prelungită între mamă și copil. Modificări senzoriale (de percepție a mirosului obișnuit al mamei sau al gustului laptelui matern) în
Revista Spitalului Elias by SIMONA CONSTANTINESCU, IULIA PETRESCU, SIMONA POPESCU, AURORA POPA () [Corola-journal/Science/92045_a_92540]
-
prednison pe zi, sau se revine la doza inițială, până când se controlează simptomele bolii. Boala se vindecă după trei-cinci ani. Terapia cu cortizon se asociază cu efecte secundare importante, având în vedere eșantionul de populație vârstnică și timpul îndelungat de utilizare. Aceste complicații sunt - diabetul zaharat, hipertensiunea, osteoporoza cu fracturi de col femural, cataracta, glaucomul. Terapia cu cortizon crește riscul de boală cardiacă ischemică, insuficiență cardiacă, boală periferică vasculară și boli cerebrovasculare. Este foarte important de a se utiliza doza optimă
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
practica de fiecare zi, informând medicul asupra remisiilor și recăderilor. Se consideră că boala este în remisie când scorul este între 0 și 1,5, iar recăderea, când scorul este mai mare de 9,35. Este de luat în considerație utilizarea acestui scor pentru studiile clinice, ajutând la uniformizarea lor. În PMR, simptomele clinice și probele de laborator sunt nespecifice. Este necesară coroborarea datelor clinice și de laborator pentru stabilirea diagnosticului. Studiile populaționale au confirmat faptul că PMR izolată este în
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
Mozart-Interpretation), sau așa- numitele „Introduceri” - mici improvizații melismatice, ce realizează trecerea de la o fermată pe o armonie de Dominantă (de regulă) spre continuarea discursului sau repriza tematică. Prezente frecvent în concertele mozartiene, acestea au persistat și mai târziu. Probabil ultima utilizare a unei asemenea introduceri improvizate, lăsată în seama interpretului, a fost în Concertul pentru vioară în Re major op. 61 de Beethoven, la momentul trecerii de la partea a II-a Adagio la partea a III-a Rondo. În orice caz
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
a secolului al XX-lea imnul gospel suferă o modificare a caracterului său solemn datorită influenței Jazz-ului și Soul-lui. În ultimele decenii după modelul muzicii moderne seculare apare o diversitate de formule ritmicomelodice a noii muzici gospel, concretizat în utilizarea abuzivă a cromatismelor, sincopelor și acordurilor de septime pe trepte secundare. Muzica americană modernă de biserică Cu puține excepții, muzica modernă a compozitorilor americani scrisă pentru sălile de concert este mai rar auzită în context creștin, decât muzica europeană sau
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]