1,602 matches
-
spus, între alcătuirea neputincioasă a Omului și o bucată din țărâna Universului, dincolo de care zvârcolirile absurde și pline de stridențe ale veșnicului cosmopolitism mundan nu mai înseamnă, dintr-o dată, nimic. Spre deosebire de alte ținuturi ale Pământului, Bărăganul are identitate precisă și vână, plesnind de cele mai multe ori cu putere în ziduri, în suflet și-n destin. Creație de un estetism cu totul și cu totul aparte a divinității, el întruchipează imaginea perfectă a dezmărginirii, locul unde lumina Cerului coboară totdeauna exact cu aceeași
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484301808.html [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
Autorului ROMÂNIA PERDANTĂ Ne-au spus de la început că ne dau voie să ne păstrăm pipetele și degetarele, dar mai puțin gazul metan, furnalele, vapoarele. Ne-au spus de la început că ne dau voie să ne păstrăm obiceiul statului pe vine, dar fără pământuri și uzine. Ne-au spus de la început că putem să continuăm un rost sub soare, dar fără păduri, fără aur și fără sare. Ne-au spus de la început că sunt alături de noi, dacă acceptăm ca-n loc
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/razvan_ducan_1482225386.html [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
Așa-mi târâi eu ciuboata Când în casă, când afară. După cum este și timpul: Ziua scurtă și săracă, Noaptea, călărind Olimpul, Zghihuesc într-o baracă. Țin sticloanța într-o mână Și prin fumul de mahoarcă La-nceput mă simt în vână, Dar apoi devin... chișoarcă. Văd Ilene Cosânzene Ce mă cheamă la dezmățuri, Îngeri, dezbrăcați de pene, Vor, în bot, să-mi pună hățuri. Și mă dau de toți pereții; Trec prin ei ca o stafie. Zorii dulci ai dimineții Aburi
ŞI EU NU MAI POT DE LENE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_nu_mai_pot_de_lene.html [Corola-blog/BlogPost/341722_a_343051]
-
nici nu ai fost viu; Te-așteaptă sfântul interviu Și-un etern de... pomenire. Lacrimi, dacă vor mai curge, De-atâta dor se vor usca; La moartea mea se vor brusca Hulpavi, băutori de sânge... Tânăr îs și sunt în vână, Dar când popa glăsuiește: „Doamne sfinte, miluiește!” În pumn strâng niște țărână... ÎN LUME TOATE SUNT DEȘARTE ai fost o notă muzicală un do de sus ori poate-un la deschis-ai un concert de gală dar l-ai închis
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_tara.html [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
floarea soarelui, a scuipat cu năduf în mâini și s‑a întors spre băieți, îndreptându‑și spatele voinic. S‑a uitat lung la ei. Gabriel săpa cu spor, înaintând vitejește cu prășitul pe două rânduri odată. Gavrilă se lăsase pe vine și se prefăcea că plânge, tânguindu‑se fără cuvinte în timp ce privea furiș să vadă ce va face taică‑său. Acesta i‑a mai privit vreme de câteva secunde și a strigat la ei: - Ia veniți amândoi la mine! Hai, fuga
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
de 3 kilometri, într-o flacără imensă și a afectat 38 de vase. Ancheta? Ehei, i-am tras în piept. Iată: „Noi am schimbat ceva din instalație înainte de a permite accesul autorităților franceze la bord, ceea ce a făcut imposibilă demonstrarea vinei navei noastre, dar acasă nu puteam să nu spunem care a fost realitatea, măcar armatorului. Armatorul nu puteam să mi-l mint.” Dacă Traian Băsescu nu poate să mintă, interpretul de șlagăre (text - Traian Băsescu, muzică - Victor Ponta) Florin Chilian
Sherlock Holmes, Baba Vanga și Moș Piele by https://republica.ro/sherlock-holmes-baba-vanga-c-i-moc-piele [Corola-blog/BlogPost/337725_a_339054]
-
scuipat cu năduf în mâini și s-a întors spre băieți îndreptându-și spatele voinic. S-a uitat lung la ei. Gabriel deja dădea lucru sapei cu spor, înaintând vitejește cu prășitul pe două rânduri odată. Gavrilă se lăsase pe vine și se prefăcea că plânge, tânguindu-se fără cuvinte în timp ce privea furiș să vadă ce va face taică-său. Acesta i-a mai privit vreme de câteva secunde și a strigat la ei: - Ia veniți voi, amândoi, la mine!... Hai
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Acasa > Strofe > Creatie > PĂȘEȘTI VÂNĂ DE AUR... Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului prin alveolele secate ale pământului... ridici brațele timpului printre arcurile negândirii, strălucind răspuns, în sfera cuvântului. măsurătorile au limitat veșnicia, fărâmând ziua
PĂŞEŞTI VÂNĂ DE AUR... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Pasesti_vana_de_aur_anne_marie_bejliu_1326443518.html [Corola-blog/BlogPost/361291_a_362620]
-
prezentului... lumina aprinsă de aripile tale, nasc Zborul în trupul Dorului... trezite nervuri regăsesc viața în fiecare celulă prin care, fluid alb, alunecă mângâietor, căutând infinita bucurie a seninului, întrupat în fiecare floare a așteptării... ...înălțării... Ești. Referință Bibliografică: pășești vână de aur... / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II, 13 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PĂŞEŞTI VÂNĂ DE AUR... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Pasesti_vana_de_aur_anne_marie_bejliu_1326443518.html [Corola-blog/BlogPost/361291_a_362620]
-
ciudată îmi bate în geam și uite așa, poemele-acelea neterminate, nu le mai am... AL VOSTRU SUNT Al vostru sunt, al meu, nici nu mai știu... Nu pentru mine-am scris, nici n-o să scriu! POEZIA ce o simt când vine eu am citit-o cât mi se cuvine, ca pe-o fecioară dinaintea nunții, ca rugăciunea ce-nlumină Munții... De-oriunde ești, ea știe să te cheme- să o citești și tu dacă ai vreme... ------------------------------------- Nicolae NICOARĂ-HORIA Arad 24 martie
POEME DE PRIMĂVARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_nicolae_nicoara_horia_1364129190.html [Corola-blog/BlogPost/345385_a_346714]
-
transcendentale, pure inițial și de aceea debordant total, neprudent, nefals, nemeditat, pur și simplu, copilăresc! Copiii cântă, se veselesc, își autocreează lumea și expresia lumii, visul și figurația visului, bucuria și senzorialul bucuriei, lacrima și nesuferința lacrimei, vina și nepata vinei, prin spectrul imaculatei copilării. Toate trăirile lor sunt arcuite peste o împărăție cu poveste, cântec și joacă, din care explorează, învață și se antrenează pentru ieșirea ce urmează mai curând sau mai târziu, din puritate intimă, libertate și capricii nevinovate
PETER PAN , PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424090043.html [Corola-blog/BlogPost/382311_a_383640]
-
carieră, merită să cauți aceste calități în sufletul tău și să le scoți la suprafață, să le cizelezi, pentru binele oamenilor, al societății în care trăim. Toate aceste calități le-am descoperit la Octavian Curpaș. Prin trupul său curge acea " vână " de jurnalist și aceasta se simte în nenumăratele interviuri, dialoguri, în care știe să uzeze de calitățile respective, scoțând în evidență oameni deosebiți, de multe ori vârfuri ale societății care merită să fie mai bine cunoscute. În activitatea de critică
PROFIL DE JURNALIST ŞI AUTOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Octavian_Curpa%C5%9F.html [Corola-blog/BlogPost/342463_a_343792]
-
costum și tontul? Ei, aș! Tot ea și-a luat, ce-a vrut! În rochiță, mai mult goală, Cât ai dansat, ai transpirat! La plămâni ai prins o boală, La doctor banii toți i-am dat. Când tușeai cădeai pe vine; Eu făceam o rugăciune. Și mă acuzai pe mine: „ Primăvara, nu mai vine?” Azi e frig și tot mai ninge; Te-au prins azi noapte trei cârcei. Te-ai sculat și-ți vine-a plânge, Că-ți este dor, de
MAI ŢII MINTE ASTĂ VARĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Mai_tii_minte_asta_vara_.html [Corola-blog/BlogPost/356967_a_358296]
-
iată ce spune Jaspers despre condiția umană în textul Originile filosofiei, după ce câteva rânduri mai sus numește situații-limită “situațiile fundamentale ale ființării noastre factice (Dasein): trebuie să mor, să sufăr, să lupt, sunt supus întâmplării, mă încurc inevitabil în hățișul vinei”: „Un alt mod de-a sesiza condiția noastră umană este conștientizarea nesiguranței pe care ne-o inspiră tot ce ființează în lume”. Un alt concept nodal al filosofiei jasperiene este adevărul. În studiul Ideea de universitate din anul 1946 („Termenul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
peste umeri, Ruginiul ca o zdreanță... Crezi că poate fi uitare, Când mai este jar în noi? Și când totul se împarte Negreșit, doară la doi? Crezi că poate fi tăcere, Când o coardă încă plânge Și apusul chiar de vine E îmbrăcat mereu în sânge? Crezi că vorbele nespuse Au murit subit în mine, Și doar visul sau speranța, De un fir ușor mă ține? Nu s-a terminat povestea, Cartea încă se mai scrie... Mă aprind ades prin rînduri
POVESTEA, de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1495305028.html [Corola-blog/BlogPost/384904_a_386233]
-
și teologia sunt singurele instrumente care ne pot salva de la ratarea mesajului kafkaian. Autorul Procesului vizează în primul rând arhitectura inteligibilă a lumii, principiul de posibilitate a legii, transcendența ei, ontologia, fenomenologia și psihologia structurilor juridice (laice și religioase), metafizica vinei, stranietatea, neverosimilitatea, culpabilitatea și eșecul ființei umane. Kafka ar fi scris Procesul, Castelul și Colonia penitenciară sau în orice caz o operă cu un fond ideatic similar chiar dacă s-ar fi născut la Londra, Paris, București sau Ocna -Șugatag, indiferent
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
client și în cimitir mort) numai ființă nu. Pentru bancheri ,omul este o sumă, nu o persoană. Josef K. are o sensibilitate sporită pentru birocrația invizibilă a legii. Toți suntem acuzați însă nu toți realizăm acest lucru. Conștientizarea efectivă a vinei și a momentului arestării survine doar în cazul ființelor ultrasensibile, faustice, hiperlucide, prometeice, a spiritelor bântuite de daimonul neliniștii și interogațiilor ultime, mai exact în cazul oamenilor de excepție pe care îi numim convențional genii. Acest concept, rodat de romantism
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
-l va tămădui complet. Întorcându-se la Edesa, Anania povestește cele întâmplate și-i da mahrama pe care văzând-o, Avgar simte imediat o mare ușurare în boală să. Și într-adevăr, după Înălțarea Domnului, Tadeu, unul din cei 70 vine la Edesa, și-i da lui Avgar învățătură sfântă pe care el o primește că un ogor însetat de apă și se botează, vindecându-se complet. La fel și cei din casa lui iar apoi toată cetatea Edesei. La porțile
SFÂNTA MAHRAMĂ A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/16_august_sfanta_mahrama_a_ion_untaru_1376622819.html [Corola-blog/BlogPost/344727_a_346056]
-
în Cîmpia Panoniei și a pus începutul dinastiei regale ungare care-I poartă numele. [iv] Este naiv de a-i numi români pe Ioan Huniadi (Iancu de Hunedoara) sau pe Matias Corvin (Matei Corvin) numai din simplu motiv că în vine le curgea sînge românesc. Românismul este în mod indispensabil legat de Ortodoxie, iar cei din familia Huniadi-Korvin demult se convertiră la catolicism (o condiție obligatorie pentru un boier român din în Transilvania de atunci pentru a-și păstra statutul de
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
mele nu aș fi mai greșit o virgulă când a fost vorba despre muzica ușoară, dar le va citi după publicare și sunt sigur că îmi va face observațiile luate de către mine ca un bine în sensul uman al recunoașterii vinei și permanentei predispoziții de a o îndrepta până când viața mă acreditează cu de la sine energie, atunci când amendamentele sunt semnalate de către prieteni. Pe baza greșelilor importante pe care le va observa și mi le va aduce la cunoștință voi întocmi o
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1455781805.html [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
împotrivindu-se unirii Ardealului cu Ungaria și arătând cele petrecute la Mihalț. Moții știau deja de masacrul de la Mihalț, atmosfera fiind tensionată în urma acestui eveniment nefericit. Alte zvonuri referitoare la abuzurile soldaților secui au făcut ca sângele să fiarbă în vinele moților, agitându-i puternic. În 7 iunie, Avram Iancu adresează unor diverși reprezentanți ai autorităților apeluri de a nu permite militarilor secui să se apropie de zona montană, pentru a nu provoca și mai mult pe moții deja foarte agitați
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_140_de_ani_stelian_gombos_1352112118.html [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
vajnicii căutători ai Lânii de aur.. Există,tot undeva pe lume, un pământ unde curge lapte și miere, adevarat Canaan al cărui erzaț onomastic se profilează la capătul de zid al unei fete Morgana : regretabilă confuzie istorică și culturală ! În vinele acestui adevărat Canaan foșnesc miriadele de frunze ale aurului nativ crunt exploatate de tot soiul de păsări de pradă , începând cu acvila de romană a lui Traian și terminând cu cele ale noului cârd de ereți masonici ce s-au
ROMÂNIA ȘI NOUA ORDINE MONDIALĂ de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1476459916.html [Corola-blog/BlogPost/350273_a_351602]
-
Toate Articolele Autorului Capitolul XVIII Lupta lui Mărțișor cu vitejii lui Soare-Împărat În timp ce furiosul împărat încerca să-și înduplece fiica de a renunța la plecarea cu Mărțișor, bietul flăcău și prietenul său rezemau un perete din apropierea unui cuptor, chirciți pe vine, căzuți pe gânduri. Norocel avea ochii plânși și nici nu mai avea putere să scâncească. Îi spuse lui Mărțișor : - Auzi, tu, cât de ticălos este acest nemernic de Soare-Împărat! Noi, spioni ai Iernii! Cred că l-a învrăjbit împotriva noastră
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
ce face istoricul evenimentelor, căci în Boborul nu avem de-a face cu un narator fictiv, fiind totodată și unul dintre cei mai aprigi susținători ai ordinii în Republica ploieștenilor: „am curajul să o spun cu mândrie”, spera în prescrierea vinei sale contra monarhiei. Cuprins de febrilitatea unei frenezii administrativ teritoriale republicane, cunoscutul general Candiano Popescu, în calitatea sa de Prezident al Republicii, ce-și va citi proclamația ridicat pe un scaun de tocat cârnați, va declanșa insurecția de la Ploiești, fără ca
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
fel ca îngerii ce au cântat În poeziile ce frumosul au căutat, Ce-adorat prin a ei dragă simțire, Acea dovadă de a ei mare iubire... Cum o poți ști chiar prin tine Ea pare că-ți trece și prin vine, Știutul bine apare din credință, Ea da, este chiar a ta căință... O poți ști prin câte mai îndură, Scrâșnind, nicicând nu-njură, Ba parcă tot mai mult greșind O iubești mai mult ca nicicând.. O ști de cum îi citești
POETA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1438321893.html [Corola-blog/BlogPost/370341_a_371670]