2,023 matches
-
sau erbicidul 24D (stimulent și pesticid de tip hormonal), care colorează legumele. Prafurile nu se găsesc în magazine, dar se vând la negru, chit că sunt periculoase. Legumele stropite cel mai des de țărani sunt roșiile, castraveții, ardeii sau pătlăgelele vinete. Roșiile sunt printre puținele produse agricole care pot indica, prin proprietățile lor fizice, prezența unor pesticide cancerigene în exces. În acest moment este greu de determinat dacă produsele agricole au reziduuri toxice la suprafață sau în interior. Doar o analiză
Roşiile cu ţugui, BOMBA de care trebuie să ne ferim by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52844_a_54169]
-
albastrul e conotat negativ. Mai târziu, în Stilistica limbii române, I (1973), Ion Coteanu trecea în revistă culorile comparațiilor din literatura populară, găsind relativ puține pentru verde (mai ales acelea care evocă „prospețimea”) și încă mai puține pentru albastru: „albastru, vînăt, mieriu sînt practic inexistente în comparație” (p. 157). Constatarea ar părea să fie contrazisă de unele exemple („avea ochii ca cicoarea...”), dar e posibil ca tocmai acestea să urmeze modele culte și să reprezinte folclorizări târzii. Comparațiile populare intră, așadar
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
incubatorul. Finalul n-are cusur: Suntem copiii iernii. Dezghețul n-ar fi/ Decât moarte: cum tundra se transformă în mlaștină,/ Cartoful degerat în pastă mirositoare,/ Cristalele de pe geam/ Într-o banală picătură de apă// Atât ne-a rămas: frumusețea/ Cadavrului vânăt, cu interesante culori/ De la morgă. Atât ne-a rămas: simetria/ Ochilor dezgropați. Atât ne-a rămas: demnitatea/ Soldatului ce stă la postul lui, în picioare, doar fiindcă e demult înghețat// Toate s-ar duce. S-ar duce în nas./ Ar
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
un exemplar Creierului, am trimis altul la Chapman 1, sperând că Joy Hendry va tipări unul sau două. După-amiază târziu am văzut din spate pe stradă, lângă magazinul Kirklee de pe colț, o tinerică îmbrăcată nepotrivit pentru iarna friguroasă. Păr scurt, vânăt, răsucit în formă de ghimpi, ca un arici-de-mare. Zona goală din jurul taliei tatuată cu un scorpion ținând o floare. O jachețică strâmtă de blugi deasupra zonei goale, de sub ea o curea lată din ținte metalice pătrate, curea care susține fusta
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
cu adresa mea. M-a întrebat de ce nu-mi apare și numele pe cartea de vizită și eu i-am zis: Fără nume, fără răspundere 2. S-a uitat vizavi, apoi în spate, și-a supt buza inferioară, rujată cu vânăt, și după aceea a spus: - Pot să aduc și ceva prieteni? - Nu, dacă-s bărbați, nu!, am spus eu ferm. - Nu te teme, a răspuns ea cu acreală. N-or să fie. - Atunci ne vedem mai târziu. Poate, am spus
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
Angelo Mitchievici Unde-i poporul meu?" este întrebarea cu care se încheie filmul lui Pavel Lungin și pe care Ivan cel Groaznic o adresează crivățului și iernii, vânăt de ură, singur pe tronul, pregătit să prezideze un nou spectacol al execuțiilor asezonat cu plăcinte rusești. Există un moment în care fiecare dictator constatând golul din jurul său pune aceeași întrebare aparent naivă, aparent inocentă. Poporul târât în mizeria în
Țarul și țara by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6395_a_7720]
-
antibiotic și seringi. Se așeză pe marginea căzii, își scoase cizmele, se aplecă, puse dopul la cadă și dădu drumul la robinet. Apoi se dezbrăcă și se lăsă în cadă în timp ce aceasta se umplea. Piciorul i se înnegrise, se făcuse vînăt și se umflase rău de tot. Arăta de parcă ar fi fost mușcat de un șarpe. Își stoarse apă peste răni cu un prosop. Își răsuci piciorul în apă și cercetă locul pe unde ieșise glonțul. Erau bucăți de stofă lipite
Cormac McCarthy - Nu există țară pentru bătrîni by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/6316_a_7641]
-
transpunerea lui Eminescu: „Când începe trenul zborul Vine-ndată conductorul Și, scoțând perforatorul, Face-o gaură în bilet. Pentru cursa care costă Zece bani biletu-i alb. Pentru cursa care costă Douăzeci biletu-i verde. Pentru cursa care costă Treizeci e biletul vânăt. Clanț ! făcând perforatorul, Face gaură în bilet. Cor Clanț! cu toții, frați iubiți! Faceți găuri unde știți.” „Poezia” tradusă se îndepărtează de originalul englezesc, lipsesc rimele în a doua parte a ei, este ceva mai amplă, iar culorile cât și prețul
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
1951 și se încheie pe 26 octombrie 1955, de Sfîntul Dumitru, cînd familia Spijavca e anunțată că poate părăsi carantina din mijlocul naturii. În acest interval, Elena Spijavca își notează întîmplările de peste zi. În totul, cititorul dă peste un trai vînăt, de chinuită zbatere în numele supraviețuirii. Spectrul foamei și al frigului sunt principalele griji: „27 noiembrie: Amare zile mai trăim, e foarte rău, e neînchipuit de greu să-ți fie foame și să nu ai ce să mănînci. N-avem nici
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
contrazise (O, unde-mi sunteți voi, oracole zeiești?/ De teamă că-și va omorî pe tatăl său,/ Oedip s-a surghiunit. Dar Soarta-a vrut altcum - Oedip Rege; au mințit/ toți ghicitorii, toate pitiile, toate-acele/ guri strâmbe bălmăjind în aburi vineți! - Oedip, 9). Ulterior, când încearcă să-l oprească pe Oedip să-și afle originile de la slujitorul care l-a salvat cândva, regina e acuzată că se teme că soțul ei s-ar trage din oameni umili (Dar în trufia ei
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
casa Nadiei, unul din ei era Teodor Bălănică. „Și-au fixat privirile pe mine - îngrozitor - povestea Anna. - Cum arătam eu nu era pentru cei slabi de nervi. Cu capul ras și plin de bube și bandaj din cârpe, cu cearcăne vinete în jurul ochilor. Sinceră să fiu, în cursul celor douăzeci de zile petrecute de mine în închisoare, nu mă părăsea gândul că denunțul provenea de la unul dintre cei doi. Când Bălănică ne-a smuls, pe mine și pe Nadia, din mâna
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
seara cotropită de petunii/ te rog să-l pui degrabă într-un plic/ ca să mor eu și să mai moară unii./ să nu te plângi că nu-nțelegi ce-am zis/ ci caută-l mai bine între fuste,/ cârlionțat și vânăt și proscris/ sub ghilotina buzelor auguste.” (p. 33) Intitulat cum altfel decât Moby Dick, poemul e în fond o destul de transparentă șaradă licențioasă. Aici, la granița dintre concettoul viguros și indecență, Dinescu se simte cel mai în largul lui. Ca
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
după ce a pledat vinovat în dosarul scurgerilor de documente. Tortura, o rutină "Îmi amintesc cum un băiat în vârstă de 14 ani a fost legat de unul dintre stâlpii librăriei. Legat cu picioarele deasupra capului. Corpul său era în întregime vânăt din cauza bătăilor cu cablu pe care le-a primit", mai povestește Samari. Fotograful Gilles Perres s-a întâlnit cu Steele atunci când lucra pentru New York Times, și vizita unul dintre centrele de comandă în aceeași librărie: "Îl intervievam pe Steele într-
Dezvăluiri explozive: Gen. Petraeus, implicat în torturile din Irak by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56686_a_58011]
-
mare succes în industria de film indiană a fost de multe ori descris drept un ”băiat rău”, existând zvonuri că și-a maltratat fosta prietena, Aishwarya Răi. În 2006 Salman Khan a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru vânătul unei specii de căprioare protejate prin lege, dar a fost eliberat pe cauțiune la mai puțin de o săptămână de la încarcerare.
Salman Khan, starul Bollywood, judecat pentru omucidere by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56927_a_58252]
-
de bătrâni și mâncat de motani./.../ venea un cântec prin fereastra deschisă/ și mă trezeam: nebun la c 2, turn la b 3. Șah/ Dar la urma urmelor de ce atâta uitare de sine/ în pumnul strâns și colorat/ de sângele vânăt și gros?/.../ La 25, între Scylla și Charybda,/ bâlbâieș- te-te, auzi,/ bâlbâiește-te, ți se comandă./ Altfel nu vei sfârși niciodată mazurca./ Niciodată nu-l vei ucide pe motan. Mat.” (pp. 75-76) Sigur că această atitudine, complet străină de tentațiile
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
nu erau mai blonzi? Întrebarea nu era lipsită de temei, căci arătarea părea plămădită din funingine, cu părul ca niște ghemotoace negre de câlți, cu ochii negri, scăpărători, cu pomeții trași și tuciurii, sprijinindu- se pe două buze lăbărțate și vinete. Vocea, ca o drujbă îndesată în gâtlej, era pe măsură: - Kalo benga socares? Iadeș, care se ghemuise, făcându-se una cu moșu-su, nu-și putea lua ochii de la înfățișarea aceea despre care puteau spune la repezeală două lucruri: unu
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
ce-l înconjoară (peisaj, obiecte de interior, natură); dar pecetea lui proprie constă în personificarea stărilor de spirit, a noțiunilor abstracte, a conceptelor: „Viața cu trup de aur și solzi de glod mi-i dragă;// Blestemul... în zbuciumări de aur vînăt plînge;// Tăcerea veștedă se desfășoară;// Clipa de-acum, bolnavă de-amintire/ În suflet dezmierdări de gheață-mi pune;// Și visurile noastre răzlețite/ Ca niște păsări amețite;// Un vis de slavă și singurătate/ Se-aprinseatunci în mine ca un mit“. Ca și
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
Mariana Filimon Atingere Plăsmuind ireale ființe întâmplări de nepovestit mă confund cu inconsistențele serii cu mâinile goale fără contururi precise scot la lumină culoarea din albul strident ce miez dureros mă desparte de lucruri ce vânăt cuvânt Disonanțe Fă obiectele pe limba ta să vorbească e o duminică imposibilă o duminică a gloriei de cartier mâinile sunt fierbinți cu ele poți atinge imagini în ordine descrescătoare grimase cu frigul în dinți cu tâmpla deschisă spre locul
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
peste care însă plana spaima frîntă între noi ca o pîine nici dăruită și nici primită. Ne uram reciproc cu iubirea, formă abrazivă a imposibilității de a fi unul celălalt cu singurătate cu tot așteptînd nimic iar timpul cu nervuri vinete fremăta la fereastră într-un rămuriș invizibil. Ne îmbrățișam spasmodic cu neputința ce-și întinde mîinile dar le și ascunde nefericirea unuia sufla în palmele degerate ale celuilalt să le trezească la viață cînd pe buze beam flăcări stinse. Și
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
Emil Brumaru Doamne, nu mă părăsi, Ia-mi în brațe sufletul, Pe cărări de rouă du-l, Să-l calce oricine-ar fi Dis-de-dimineața zmuls Către-amurg, unde scaieții Vineți rîd cu fața-n sus Și rănile-s cît pereții. Și mai dă-mi un zori de zi, Poftele să-mi îndestul. Doamne, nu mă părăsi, Ia-mi în brațe sufletul...
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15950_a_17275]
-
brațele-i durdulii în raze pofticioase, făcînd sub coate plii. Căci geometrii vestite ne-or dezbăra de-oricare Lege și-n loc de iaduri vom huzuri-n altare De cumuluși, cu visuri pictați vioi de-un soare Mai bulbucat, mai vînăt, mai amoros, mai tare, Unde păcatele și puritățile încap Alături. Frige-n tavă crini groși tîrîți prin praf!!*) *) îndemnurile finale-s întotdeauna gastronomice
Scrisoare pentru Lolo by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16574_a_17899]
-
ce se răsucea în mine ca o zvârlugă lubrică. Privește și ține minte îmi repetam în vis, ca și cum memoria ar fi putut ucide îngerul morții, căruia nu-i vedeam decât dinții ascuțiți și o parte din aripa stângă, purpurie, aproape vânătă, ca mâna unui polițist ce dirija sufletele pe drumul Damascului. 3 Înaintam împleticit, privind drumul plin de colb și copacii cu crengile lovite de trăsnet. Nici nu mai conta direcția, nu mai conta nimic nici măcar prăpastia dintre sistolă și diastolă
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
la orice cînd cineva ne strigă seara din drum noi ne-ntoarcem să îi vorbim dar nimeni dar nimic nu-i nicăieri mama noastră nu degeaba ne-a alăptat ani mulți în ea nu degeaba curge un sînge gras și vînăt ca viața noi rezistăm la orice noi n-avem lacrimi nouă glonțul de-oțel ne intră drept în inimă și acolo rămîne ca insulta pînă se face noapte noi avem șapte vieți și amărăciune cît pentru nouă noi n-arătăm
Cerul s-a lăsat la pămînt by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/2759_a_4084]
-
sunt multiple și de aceea nu putem să facem referire la factorii sociali dacă îi ignorăm pe cei psihologici, personali etc. În ceea ce privește emigranții, pe lângă absența resimțită de către familie, trebuie să avem în vedere și faptul că integrarea sau absorbția nou veniților în comunitățile alese ca destinație ridică probleme, mai ales la nivel ocupațional. Migrația forței de muncă reprezintă o provocare la nivelul Uniunii Europene, mai ales în ceea ce privește lucrătorii necalificați. Previziunile privind migrația cetățenilor din statele membre sunt influențate de factori precum
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
săritor, purtând pe figură o milă de zile mari. El o va îmbrăca pe mama. Aștept. Ea încă e la frigider... Când operatorul de serviciu, la un semn al șefului, trage sertarul, ea apare înghețată sloi, înfășurată într-un giulgiu vânăt ce abia o acoperă. Cu ajutorul unui furtun cu aer cald, operatorul îi dă forma cuvenită, plimbându-l încoace și încolo, pe când responsabilul sălii, cu aerul său de frizer amabil, mă întreabă din când în când... dacă este bine așa... așa
"Dacă mama arată cum trebuie..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10965_a_12290]