760 matches
-
sosesc sâmbătă la Tulcea. De aici vor pleca în cea mai spectaculoasă etapă din tur (Tulcea / Murighiol / Sfântu Gheorghe). TID este un proiect internațional demarat acum 58 de ani. Echipe din țările riverane Dunării și din alte colțuri ale lumii vâslesc aproximativ 2516 km, de la izvoare până în Deltă. 17:30 - 18:00 Spectacolul Comunităților Locale - Moment artistic cu Ansamblul „Odyssea” al Tineretului Elen Tulcea (Faleză-Scenă) Promovarea diversității etnice, lingvistice și culturale din Dobrogea de Nord. 18:00 Festivitate de premiere (Faleză
Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle – Rowmania ediția a IV-a, 29-31 august, Tulcea [Corola-blog/BlogPost/93488_a_94780]
-
până în Deltă. 17:30 - 18:00 Spectacolul Comunităților Locale - Moment artistic cu Ansamblul „Odyssea” al Tineretului Elen Tulcea (Faleză-Scenă) Promovarea diversității etnice, lingvistice și culturale din Dobrogea de Nord. 18:00 Festivitate de premiere (Faleză - Scenă) Descoperă ROWmania - Concurs de vâslit în canotci de 10+1 (Competiția Tulcea) Tour International Danubien (TID) 19:00 - 20:30 Vernisajul expoziției de fotografie „Bridges - Ages - Budapest” (Teatrul Jean Bart) Expoziție itinerată de Institutul Balassi - Institutul Maghiar din București Concert de pian Vin d’honneur
Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle – Rowmania ediția a IV-a, 29-31 august, Tulcea [Corola-blog/BlogPost/93488_a_94780]
-
Familie 10:00 start Sprint, Olimpic, Ștafeta Olimpică 16:00 festivitatea de premiere 12:00 - 13:30 Masă rotundă / dezbatere Soft mobility - Sustenabilitatea transportului și turismului de-a lungul Dunării (Hotel Esplanada) 14:00 - 15:30 Descoperă ROWmania - Concurs de vâslit în canotci de 10+1 - FINALA NAȚIONALĂ (lac Ciuperca) 13:00 - 14:00 - înscrierea echipelor, acomodarea cu ambarcațiunile 14:00 - 14:15 - ședința tehnică, tragerea la sorți 14:30 - START concurs serii de câte 3 echipe 16:00 - 17:30
Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle – Rowmania ediția a IV-a, 29-31 august, Tulcea [Corola-blog/BlogPost/93488_a_94780]
-
00 - înscrierea echipelor, acomodarea cu ambarcațiunile 14:00 - 14:15 - ședința tehnică, tragerea la sorți 14:30 - START concurs serii de câte 3 echipe 16:00 - 17:30 Festivitate de premiere (Faleză-Scenă) Delta Rowmania Triathlon Descoperă ROWmania - Concurs național de vâslit în canotci de 10+1 Descoperă Tulcea Quest - concurs de aventură urbană 17:30 - 18:00 Spectacolul Comunităților Locale - grup de dans TUNA (Dunăre) și grup vocal KAYNANALAR (Soacrele) / Uniunea Democrată Turcă din România - Filiala Tulcea Promovarea diversității etnice, lingvistice
Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle – Rowmania ediția a IV-a, 29-31 august, Tulcea [Corola-blog/BlogPost/93488_a_94780]
-
din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
Zamolxe înalță rugi nori de piramide înspre argintiul Ceahlău, sarcofage de lut în ulcioare cucuteni stropesc cu aghiazmă meleaguri străvechi de mute dureri, zăpada crește lângă un Om tot mai Hamangia, Pe genunchi doar două gânduri lungi și dincolo de umeri vâslind tăcute scrutând gânditor din șezută orizontul norilor albi ca un pod peste Dunăre asteaptă de Dragobete pe Dealul Sofiei pașii iubitei, Namaste Namaste din dreptul inimii corul nurorilor Dochiei macii înghețați, încălzește până la spicele grâului. Referință Bibliografică: Sfinx / Radu Liviu
SFINX de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383247_a_384576]
-
în urma bătăliei de la Lepanto, pisici de mare îndreptându-se spre Sevastopol, nisetri uriași, plini de icre, care se țineau după corabia grecească de teamă să nu nimerească gura Niprului, iar mai în spate, din aer, un stol de gâște sălbatice vâslind cu nădejde, spre bălțile mănoase din Pașalâcul de la Buda. Episodul 93 DESPRE SACI, STOICI ȘI ELEAȚI Și cum vă spuneam, cei patru eroi ai noștri ședeau pe punte. în special Cosette ședea atât de frumos cu vițele negre de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ureche. — Aoleu, Măria-Ta - zise spătarul Vulture - cred c-ai sărutat greșit. Episodul 134 FAMILIE MARE Văzând că omul cu barca vrea să se îndepărteze, spătarul Vulture strigă iarăși: — Hei, creștine! Unde te duci? Auzind întrebarea, creștinul se opri din vâslit și se întoarse nedumerit: — Cum undi mă duc? - strigă și el. Mă duc tăt înainti. Și pe noi cui ne lași? - făcu spătarul Vulture. Creștinul se scarpină la ceafă, părând încurpat: — Da’ voi undi mergeți? — în Moldova! - strigă Vulture. — Moldova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că iară-mi scoate ochii că nu i-am adus nimic de la Stambul. Lasă-l dracului de vistiernic că-i dăm niște halva - zise spătarul Vulture. Apoi, făcându-i semn creștinului, strigă: Avem mahorcă! — Harașo - răspunse acesta și începu să vâslească spre ei. într-o clipită botul bărcii se înfipse în mal și creștinul sări sprinten în fața lor. — Faceți cunoștință - făcu spătarul. Dânsul e Barzovie-Vodă, iar dânsa e Cosette. — Covaliov - răspunse creștinul, întinzând o palmă impresionantă. — Vulture - zise spătarul strângând acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
capetele. Te credem, Măria-Ta! - încuviințară boierii. — N-aș avea a face decât un semn - continuă Barzovie - și oricare din slujitorii de-aici cu mare drag și-ar vârî sabia în trupurile voastre, zburătăcindu-vă sufletele și trimițându-le să vâslească spre ceruri. — Deși poate că nu-i clipa cea mai potrivită pentru aceasta - spuse cu umilință mitropolitul Nazazarie - nu mă pot opri, Măria-Ta, să nu fiu adânc mișcat de vedenia sufletelor noastre vâslind ca un șir de netrebnici cocori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-vă sufletele și trimițându-le să vâslească spre ceruri. — Deși poate că nu-i clipa cea mai potrivită pentru aceasta - spuse cu umilință mitropolitul Nazazarie - nu mă pot opri, Măria-Ta, să nu fiu adânc mișcat de vedenia sufletelor noastre vâslind ca un șir de netrebnici cocori spre ceruri. Și cred - întoarse capul mitropolitul - că, zicând acestea, sunt în asentimentul tuturor. — Așa e, așa e! - întăriră boierii. — Mulțumesc - le tăie Vodă vorbăraia. Să venim la ale noastre. Atunci, înainte de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pentru că aveam ocazia să așteptăm ani la rând. Să-l așteptăm pe acela care va observa că pe malul de la nord nu apune soarele. La cererea publicului, puteam să aduc în fața pânzei și barca pe trei roți. Clientul putea să vâslească în ea, la unu optzeci de fundal, nu cumva să-l sfâșie cu vâsla. — O să umplu mânerul vâslei cu plumb - spunea adeseori Engelhard. Dar și așa, dacă nu erau prea mulți la coadă, Engelhard îi punea pe câte unii serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
am speriat că asta o să ne creeze probleme, reclamații, agitație, clienți mai puțini, dar până la urmă totul s-a terminat cu bine, fiind că fotografia a fost minunată, le-a plăcut tuturor, pentru că era într-adevăr de parcă duduia ar fi vâslit. — E ceva fantastic, ce să zic, și pentru asta vă iert, domnule artist - a spus ea după-amiază, când a văzut mica minunăție. Știți, eu sunt o realistă și ca atare sunt deosebit de impresionată că în montajul dumneavoastră arta și realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
în loc cele cerute de oameni și, împreună cu nebunele timpane ale furtunii și casele valurilor, cele care boscorodeau necontenit vorbe și șoapte înțelese numai de ele, desăvârșeau armonia muzicii de care avea nevoie planeta în dimineața aceea. Soseau cu adevărat nemuritoare, vâslind pentru eternitate, născând-se din goana nebună a planetei, uriașul și durul platou al Siberiei Centrale, ce își lăsa trupul străpuns, pentru a câta oară, de Cercul Arctic, bunul său prieten; munții Sayan, Bulnajn Nuru, imensitatea de stâncă Altay Shan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
moleșesc și devin plictisitoare, la fel și noua generație. Domnul Witkowski nu știe unde au să ducă toate astea, evident către o mediocritate călduță, dacă nu către ceva mai rău. De această mediocritate se teme și fiul. Tăticul încă mai vâslește neajutorat în cerc, fiindcă din greșeală trage mereu doar într‑o parte și nu în ambele. În ultimul timp îl chinuie și sciatica și reumatismul cu vârf și îndesat, când lipsa piciorului îi dădea și‑așa destul de furcă, iar altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de tonetă, locuința paznicului. În fața tonetei era locul de aplatformizare, iar de tonetă stătea legat cu lanț, plutind în imponderabilitate, un câine ciobănesc mare, cu un glob transparent de plastic pe cap. Când se lăsară pe platformă, câinele începu să vâslească din labe și să latre răgușit, având probabil atașat la glob un amplificator stereo, de se auzea așa bine. Pe când atingeau platforma cu o mică zguduitură, apăru paznicul. Ținea o bâtă în mână și era om. — Silence, Ursu! strigă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > TU TRECI CA O REGINĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 956 din 13 august 2013 Toate Articolele Autorului tu treci ca o regină peste vreme prin valurile vieții care geme, de-ar fi ca să vâslim iar înapoi de-apururi am rămâne amândoi. eu port în suflet lacrimile tale și chipul tău mereu îmi iese-n cale, mi-apare printre pulberea de sori prin vise ce-o iau razna uneori. ne strecurăm așa din astre-n astre
TU TRECI CA O REGINĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364327_a_365656]
-
din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, măi sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
o fantezie cu păunul preferat al lui Mbobo. În consecință, ceva mai negru ca de obicei, Mbobo l-a îmbarcat pe o plută cam șubredă urându-i „bon voyage” cu ajutorul unor grenade și rafale de automat. Convingându-l astfel să vâslească disperat spre largul mării. Dar, proverbialul său noroc a funcționat din nou! Ruta era destul de circulată și, peste două zile când începuse deja să semene cu o pastramă, a fost recuperat de o navă militară, bătut, anchetat și depus într-
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
gingășie, căldura, zdruncinătura sufletească..eram încă pe pământ..? Când mi-ai dat drumul a trebuit să mă așez..să duc momentul mai departe să-l simt aevea, să-l duc mai departe..știu că sunt vinovat, de-i atâta fericire.. Vâslind înapoi am prin de dupa insula drumul făcut anterior. Omul cela crezuse că coborâm undeva după acea insula, anume unde nu ne mai vedea, așa că noi am debarcat lejer, dar fiind pe țărm l-am vazut de la distanță cum venea că
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
difuză pe mal Și luna își despletește pe mare șuvițe. Înaintez în noapte înspre nici-unde Nu știu dacă la alt mal mă așteaptă o speranță Dar îmi este sufletul o barcă pe unde Și visul rămâne în urmă o zdreanță. Vâslesc în neștire fără busole Și nesfârșitul îmi pare un joc de oglinzi, În urmă n-am lăsat regale console Doar părinții mei suferinzi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Între două speranțe / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎNTRE DOUĂ SPERANŢE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361288_a_362617]
-
Și a început să picteze cu încetul: Nu cerul de noapte Cu fantastice speculații astrale, Ci peisaje, reprezentări banale, Cu soare pe munte cocoțat La răsărit și la scăpătat; Câmpii smălțuite cu flori; Cum pleacă ori se întorc De departe, Vâslind, fără grabă, Cocori. Prin atelierul improvizat Aleargă herghelii, răsună nechezat; Un cosaș rămas din altă vreme; Un bogat buchet de elegante crizanteme. În anonima cabină - Vibrație, mireasmă, Lumină. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Atelier / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ATELIER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361297_a_362626]
-
pe caldarâmul tăcut Se stinge-n culori aurite în al agoniei sărut. Îngenunchiați la fereastră stau plopii cu-obraji ruginii Iar vântul scârțâie-n poarta cerului cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
că apreciați ținuta cultural-patriotică prin care acest imn lansat de noi consacră un asemenea eveniment de importanță națională: „...Cu sufletele-alăturați,/ De-aici spre patru zări zburați/ Spre frații ce-n străin pământ,/ Țin rădăcina prin cuvânt/ Și-ntinse aripi ce vâslesc/ Spre tot ce-i graiul românesc./ Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt/ Clădit și-n piatră și-n cuvânt./ Cuvântul românesc, rostit/ În slujbe de altar sfințit/ Prin nobili ctitori, mari bărbați,/ Eroii noștri legendari,/ Semeți, viteji, cu
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
că apreciați ținuta cultural-patriotică prin care acest imn lansat de noi consacră un asemenea eveniment de importanță națională: „...Cu sufletele-alăturați, / De-aici spre patru zări zburați / Spre frații ce-n străin pământ, / Țin rădăcina prin cuvânt / Și-ntinse aripi ce vâslesc / Spre tot ce-i graiul românesc./ Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt / Clădit și-n piatră și-n cuvânt. / Cuvântul românesc, rostit / În slujbe de altar sfințit / Prin nobili ctitori, mari bărbați, / Eroii noștri legendari, / Semeți, viteji, cu
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]