218 matches
-
4); capră (4); dimineață (4); foame (4); puritate (4); sănătate (4); vitamine (4); aliment (3); băut (3); cafea (3); crud (3); greață (3); mama (3); oaie (3); prăjitură (3); proteine (3); sănătos (3); sîn (3); stricat (3); de vacă (3); văcuță (3); apă (2); bătut (2); bea (2); bebe (2); cană (2); copii (2); dezgustător (2); Fulga (2); lactoză (2); produs (2); produs alimentar (2); pur (2); suc (2); vară (2); abundență; acasă; acritură; acuratețe; alb pur; alimentație; amar; amintire; animal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rocă; rodire; ronțăit; ros; de roșii; roșu; ruj; sarcină; sămînțar; sărată; a scuipa; seacă; secol; semeni; semințe de floarea-soarelui; sîmburi; soare; soi; sol; spanac; sparge; speranțe; spermatozoid; stare; suc; susan; tare; tărîță; țară; ulei; un nou început; urmare; urmă; varză; văcuță; vegetație; viața; vișină; zăcăminte; zămos (1); 785/248/90/158/0 sănătate: viață (84); fericire (53); bucurie (41); spital (39); boală (33); doctor (25); medic (24); bunăstare (20); bine (17); bună (16); multă (14); sport (10); bogăție (9); putere (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neajutorat; nebun; nelins; nervi; nevoie de protecție; nostalgie; ocol; pastramă; pată; perpetuare; pete; plăpînd; poartă; porcușor; președinte; prînz; prosperitate; prostuț; proțap; puiul vacii; pur; purcel; a rage; rău; sacrificat; sat; sănătate; sărbătoare; simpatic; suge; tăiat; tărcat; de țară; umblare; vaca; văcuță; veac; vesel; vioara; un vițel roșu; zi (1); 778/166/59/107/0 viu: mort (136); viață (136); om (39); trăiește (25); în viață (17); suflet (16); mișcare (12); a trăi (11); fericit (9); ființă (9); însuflețit (9); verde (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o nouă geneză a umanului, într-un spațiu temporal sacru: În livada de vișini Aleluia! / A cântat cucul Aleluia! / L-a trezit pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rostește stângaci ) cuiva... cuiva, să spunem, foarte sus pus. EMANOU: Nu. Mama mea era săracă. Mi-a spus că era atât de săracă încât, când trebuia să mă nasc, nimeni n-a vrut să o primească să intre. Doar o văcuța și un măgăruș care stăteau într-un staul dărăpănat au avut milă de ea. Atunci mama a intrat în staul și m-am născut. Măgarul și vacă mă încălzeau cu răsuflarea lor. Vacă era mulțumită că m-a văzut născându
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
imaginea s-a banalizat, a intrat în sfera alimentară (mai mult, e un produs "de masă", people, nu unul de prestigiu, "exclusivist" cum se zice în jargonul presei "mondene" de la noi în ultimii ani). Și-a pierdut aura belicoasă, combativă (Văcuța din Hexagon care divinitățile germanice motorizate). Și totuși, datorită soției graficianului, este introdusă subtil componenta semantică "seducție" (arma invincibilă fiind cerceii care poartă chiar imaginea furnizoarei de lactate pentru brânza topită). În ipostaza zoofilă (e curios cum de nu i
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
stăpânește Când știi să trăiești românește Încât și fericirea te neliniștește! O, bucurie purtând tricolore dorinți! Ne strângi atât de tare-n brațe Că de plăcere noi suntem striviți. Lumea întreagă-i un surâs Iar pe pășunile-nverzite Oi și văcuțe, vin să ne lingă Din mierea care se prelinge Pe ale noastre straie-mpodobite De sărbătoare Cui, cui, cui, cui! Să ne distrăm din plin Veseli să fim Și vârful nasului să-l facem tricolor! O, națiunea mea de vis, Suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de dimensiunile unei țărișoare din America de Sud, dar Judy m-a obligat să renunț la ele. Se găsesc de vânzare și în Dublin, mi-a reamintit ea cu blândețe. Am mai pus în valiză biberoane, un încălzitor de biberon cu o văcuță sărind peste cornul lunii pictată pe lateral, jucării, moriști, salopete de copil, șosetuțe de dimensiunile unui timbru și tot ce mi-a mai venit în cap pentru bietul meu bebeluș fără tată. De vreme ce acum eram o familie monoparentală, evident că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
transmită și mie". De la cine? Cum de la cine? De la oameni ca și el, de la rude, bineînțeles și de la prieteni, fiindcă de la cei cu care n-avem de-a face nu ne pasă. Începui să râd și sorbind din supa de văcuță cu găluști îi răspunsei cu un glas care imita flegma lui Vintilă: "...mai dă-i în... Dacă și tu asculți ce ți se spune!","Ce poți să faci? Să-ți astupi urechile?"' se irită tata. În nici un caz să li
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lovitura n-o dăduse el. Acuzațiile lui, oricât de inepte, intrau în acest consens: eu spun niște aiureli, tu o să pleci din facultate, din care și-așa n-ai fi ieșit cine știe ce, o profesoară ca oricare alta, ba chiar cam văcuță, iar eu o să fac carieră, dar cu un semn de întrebare dacă o să ajung prea departe, fiindcă au apărut mulți ca mine și nu se știe dacă n-o să ajung și eu tot un profesor pe undeva, un mic cinic
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
menținut, s-a completat și s-a îmbogătațit din punct de vedere sortimental și calitativ. Bucătăria din Moldova se caracterizează prin mâncăruri fine, rafinate și gustoase. Se folosește în special carnea de pasăre și paștele, dar și carnea de porc, văcuța, vânătul precum și legumle, laptele, ouăle, brânzeturile și peștele. Ciorbele se acresc cu borș, se îmbunătățesc cu smântână și ouă. Mâncărurile sunt mai dietetice, se realizează fără rântașuri, prăjite cu ceapă înnăbușită și făină dizolvată în apă. Sosurile sunt albe dar
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
șase feluri de spaghetti, dar, eroare! Ospătarul ne-a informat că nu avea decât primele trei feluri de pe lista cu prețuri. La fel, dintre cele 10 feluri de supe și ciorbe nu avea decât ciorbă de burtă și ciorbă de văcuță. Sâmbătă, pe la ora 13.30. Ne-am resemnat, cum poți comenta când dai de astfel de amănunte deja clasice în România? La o masă distanță de a noastră am observat două puștoaice românce, puternic italienizate, care distrau un tânăr macaronar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
lozinci. Ba, chiar aș îndrăzni să spun că pînă dincolo de măduva oaselor. Tata a fost chiabur și în doi timpi și trei mișcări a fost adus la sapă de lemn. Eu, pe la șapte ani, invidiam calicii satului care aveau o văcuță, deci și lapte și fasolele erau utilizate cu mult mai rar decît în familia noastră. În plus, consideram că ei erau poporul și noi... dușmanii. Prin urmare, aveam o motivație puternică să tînjesc ca și eu să fac parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
celelalte munci ce se fac acum primăvara. Grâul l-au pus de astă-toamnă. Spuneau băieții că a răsărit și e frumușel, sunt ceva speranțe a se face bun. Stau mai slab cu mijloacele de arat. Baza lor e în două văcuțe, care le-am văzut cam slăbuțe, și mai au și viței. M-am uitat și eu atent la ce au și la ce le-ar mai trebui. - Ai idee că i-ai putea ajuta cu ceva? - Le trebuiesc multe acareturi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
poezie care exprima tocmai filosofia ei, a părinților, a moșilor și strămoșilor țărani: Ruga plugariului Foaie verde bob năut Dă-mi, Doamne, și nu-mi da mult: Dă-mi un plug cu patru boi, Ca să scap de la nevoi, Și-o văcuță mulgătoare, Și-o nevastă strângătoare; Și-atât, Doamne, să trăiesc, Copilașii să mi-i cresc Pe toți să-i căsătoresc, Amin! Ea nu știa carte. Avea, însă, o inteligență nativă, o memorie bună, o istețime a minții ieșite din comun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
spirit, inducându-mi un sentiment magic: Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Să ne năvăliți Până și-o găti Dalbul de pribeag Un cuptor de pâine, Altul de mălai, Nouă buți de vin, Nouă de rachiu, Și-o văcuță grasă, Din ciread-aleasă, Să-i fie de masă. Se pare că geții se pregătesc pentru „lumea cealaltă”, luându-și aparent cu ei o mare cantitate de hrană și băutură, ceea ce le divulgă apetitul enorm al vieții. Totuși, e o mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și depărtat, ca și cum ar aparține unor ființe nepământești. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Voi să nu grăbiți, Să mi-ți răsăriți Până mi-or gătire Cuptoare de pâne, Nouă buți de vin, Nouă de rachiu, Și-o văcuță grasă, Din ciread-aleasă, Să-i fie de masă... Roagă-mi-te, roagă De-ăi șapte zidari Zidul să-l zidească Și ție să-ți lase Șapte zăbrelui: Pe una să-ți vină Colac și lumină; Pe una să-ți vină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
iau note în carnetul meu de teren în timpul în care m-am deplasat cu cortegiul. Ne îndreptăm undeva spre platoul din fața Palatului de Justiție din Iași, dominat în acel moment de un balon de dimensiuni apreciabile. Balonul are forma unei văcuțe mov, emblema unei cunoscute mărci de ciocolată, proaspăt achi ziționată de un gigant multinațional care a instalat acolo ceea ce se numește în limbajul marketingului un „dispozitiv de activare a mărcii”. Fete de la „sampling”, studente și ele, la fel ca și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mâna, apoi și-a făcut cruce: „Doamne, trăii să o văd și pă aiasta!”. Când am ajuns la căsuța pădurarului, un cățel legat în lanț dădu de știre că cineva era la poartă. Gospodina tocmai ieșea cu șiștarul să mulgă văcuța. S-a apropiat, curioasă de vizita matinală. Am salutat și i-am explicat de ce am venit, rugând-o să mă ierte și, ca semn al iertării, să-mi dea voie să-i sărut mâna și să primească lemnele împătrit. Femeia
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și ilustrator brazilian, are un milion de idei pe care le pune pe hârtie, pe desktop, pe haine - practic, pe tot ce atinge. Nici legumele nu le curăță ca tot omul, în panglici ondulate, ci transformă o vânătă într-o văcuță, un dovlecel într-o pasăre. Susține că îi place să îmbine diferite medii și tehnici, pentru a crea noi moduri de a interpreta ideile. La vârsta la care ar fi trebuit să joace fotbal pe-afară, Carlo s-a apucat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
mai dea un clocot. Se servește pe farfurie - două fileuri, cerculeț de cartofi, roșia umplută cu ciuperci pusă în mijlocul cartofilor și facem un evantai din păstăi. Peste carne turnăm puțin sos de stafide. Decorăm cu frunze de mentă. FRIPTURĂ DE VĂCUȚĂ LA TAVĂ 1 kg carne, 2 cepe, 1 morcov, 1 cățel de usturoi, sare, piper, cimbru, ulei, suc de roșii sau pastă tomată, foi de dafin, 100 g vin Carnea se spală, se taie zgârciurile și se pune în cratiță
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
la Huși, părăsisem pustietățile, eram în clasa întâi la școala primară. Locuiam în mahalaua bulgărească, pe șoseaua ce ducea afară din oraș spre Stănilești. Iarna fusese grea și îmi amintesc că în târg nu se mai găsea nutreț pentru vite, văcuța ce o aveam, se stingea de foame văzând cu ochii. Tata făcea dese drumuri lungi prin țară ca să vină, când și când, cu câte un balot de fân sau paie ce ajungea pe 10-15 zile. Spre primăvară, și oameni și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
recunosc în acele imagini, când copil fiind, m-am refugiat cu familia din Basarabia, trecând pe pământul vechiului regat. Prima imagine era parcă desprinsă dintr-un tablou în care apare o căruță cu coviltir trasă de doi cai, cu o văcuță legată în spatele ei, care străbătea un drum necunoscut iar în căruță părinți mei, alături de noi, cei doi copii. Noi, copiii, eram mereu nerăbdători să ajungem la o destinație, pe când părinții noștri erau preocupați în căutarea unei destinații. Eram în toiul
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
cartierul Mălina Mică. M-am refugiat cu mama spre sfârșitul anului 1940, după ce autoritățile sovietice l-au arestat și deportat în Siberia pe tata. Am reușit să plecăm din Basarabia cu o căruță trasă de un cal și cu o văcuță legată de spatele căruței. Drumul a fost anevoios, am întâmpinat multe dificultăți întrucât nu aveam bani, singura sursă de alimentație fiind laptele muls de la vacă. Ne-am oprit în comuna Topliceni de lângă Râmnicu Sărat, unde unchiul meu, general Mateescu, avea
ÎMPREUNĂ NUMAI CU MAMA, ÎN NECUNOSCUT. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ocneanovici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1698]
-
amintesc că fratele meu a fost luat în armată și multă vreme n-am mai știut de el. În martie 1944, eu deja aveam 10 ani când ne-am refugiat. Îmi amintesc bine acea căruță încărcată cu lucruri și acea văcuță gestantă, care nu a rezistat efortului și a trebuit din mers schimbată pentru cai. Ideea văcuței luată cu noi, era pentru satisfacerea hranei în drumul nostru spre necunoscut. După un drum lung și plin de pericole, mai ales în zona
ÎN REFUGIU AM FOST MEREU ALĂTURI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Tamara Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1672]