183 matches
-
Pământuri arabile și fânețe sunt îndeajuns, pășune sunt puține. Mai sunt trei mori de apă pe Prut. Depărtarea până la Medelenii este de 1,5 ciasuri. Sub numărul 17- Bogdăneștii, categoria G- săraci- un peot și un dascăl, 13 gospodării, o vădana, un burlac. În total 16 bărbați și o femeie. Moșia aparține Doamnei suldgerese Maria Bran din Iași. Pământuri arabile și fânețe sunt îndeajuns, pășune sunt puține, sătul ține de Seimenii. Sub numărul 18- Zagarancea avea o singură gospodărie în care
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
, o adaptare locală a zeiței Venera, este un personaj din mitologia românească, legat inițial de a șasea (astăzi a cincea) zi din săptămână, în , în , în , în . Majoritatea istorisirilor populare românești o figurează ca o "vădană, rea și năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să facă o sumă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le". Pentru că în viziunea populară, ziua începe din seara de dinainte, bântuie casele începând de joi seară, "cam de când începe preotul
Sfânta Vineri () [Corola-website/Science/314019_a_315348]
-
1887 în Bălți), fiind centrul unei plase omonime . La recensămîntul localităților, moșiilor și a populației, care a fost efectuat de Imperiul Rus, in anul 1813, sub Nr. 29, Ungheniul a fost clasificat la categoria ,G,-săraci cu 44 gospodării, 4 vădane si 2 burlaci. In total locuiau 46 barbați si 4 femei. (enumerați erau numai partea bărbătească și vădanele care aveau gospodării). Moșia aparținea Dnei postelnicesei Carage din Iași. Pămînturi arabile, fînețe și pășune erau indeajuns. Mai era o luncă revarsată
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
efectuat de Imperiul Rus, in anul 1813, sub Nr. 29, Ungheniul a fost clasificat la categoria ,G,-săraci cu 44 gospodării, 4 vădane si 2 burlaci. In total locuiau 46 barbați si 4 femei. (enumerați erau numai partea bărbătească și vădanele care aveau gospodării). Moșia aparținea Dnei postelnicesei Carage din Iași. Pămînturi arabile, fînețe și pășune erau indeajuns. Mai era o luncă revarsată, cu pește, un iaz și o moară pe Prut. Sub Nr. 27 e scris Dănutenii, clasat la categoria
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
și 72 de burlaci, trei mori pe Prut. In total 213 bărbați. Moșia aparținea logofătului Konstantin Balș, boier din Moldova. Sub Nr.30 e scris Minzăteștii Vechi (actuala localitate Vasilica) clasată la categoria G - săraci cu 23 de gospodării 2 vădane și 2 burlaci. Moșia aparține serdarului Marii Onofrei. Depărtarea pînă la Unhgeni e de o oră. La mijlocul secolului al XIX-lea, stăpânul așezării, Mihai Buznea, a înființat în centrul Ungheniului de astăzi un târg de produse agricole. În jurul acestuia, s-
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
echipele din fruntea clasamentului. Între ‘82-’89 CFR-ul, face permanent naveta între eșaloanele II și III. Începând cu sezonul de C 1987-1988, apar în echipa CFR-ului câteva dintre numele contemporane consacrate de anii ‘90 - Olariu, Trușcă, Iepure, Miszti, Vădana sau Corpodean. Revoluția îi prinde pe feroviarii clujeni într-o situație organizațională precară, fapt reflectat de una dintre cele mai lungi perioade de anonimat din viața CFR-ului. Problemele financiare se acutizează, când, rând pe rând, se pune lacătul pe
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
sat aparținător de orașul Făget din județul Timiș, a fost construită în sec.XVIII. Are hramul „Sf.Cuvioasa Paraschiva” (14 octombrie). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Bătești este situat pe valea râului Vădana, la doar doi kilometri spre est de orașul Făget. Este menționat documentar din anul 1554. Biserica de lemn a satului (localitatea are și o biserică nouă, de zid), cu hramul Cuvioasa Paraschiva, a fost adusă din localitatea Veța (azi dispărută
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.1) Locuitorii din satul Deleni, comuna Deleni, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi. Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și MARUȘCA, ai căror bărbați au murit într-un război de-al lui Ștefan cel Mare, precum și dintr-un alt oștean numit MICȘUNĂ a cărui parte de moșie se numește și astăzi Micșurești.
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]