466 matches
-
multe încercări, au ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3 august 1889... Veronica a fost înmormantată de mânăstire și îngropată lăngă mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. După
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
migală și talent, o poezie bună (chiar dacă nu genială), o poezie a cărei emoție artistică te transpune în lumea feerică a credinței în frumos, în diafan, în Demiurgul cuvintelor pastelate și sărutate de îngeri: Lasă-mi în suflet/ parfumul tău văratec/ și cerul aprins de-atâtea cuvinte.../ timpul își pune broboadă de seară/ cu fiecare liniște/ vânată/ și fereastră cu storurile trase.../ așteptarea mea/-e cântec de dor-/ după urmele tale/ albastre.../ albastre... (Lasă-mi în fereastră). Cântecul cuvintelor, mânuite lejer
VITRALII. TIMPUL CA O TĂCERE. CRONICĂ REALIZATĂ DE CONF. UNIV.DR. ILIE GORJAN de VALENTINA BECART în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342187_a_343516]
-
față), să pună perdeaua înaintea luminii de sfeșnic. Dragostea e pseudonimul morții, spunea cineva. Poeta alătură dragostei, moartea: nu ca pe un basm de tinichea, ci ca pe o jertfă a femeii înzidită în mitul celebrei mănăstiri, când carnea-i văratecă s-ar vrea tot mai rar, în „ghiața” împărăției surde a vorbelor rău voitoare. De abia, din acest punct al nedumeririi noastre, poeta încearcă o împăcare cu semenii: „între timp poate înțelegi/ că semenul desprins din oglindă/ vrea să-ți
CARTEA CU PRIETENI XXXIV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340736_a_342065]
-
pleiadă de mari conducători de obști monahale din Biserica noastră: Mitrofan de la Cetățuia, Victorin de la Sihăstria, Zenovie de la Horaița, Partenie Apetrei de la Iași, Efrem de la Neamț, Eustochia de la Agapia, Teofana de la Vorona, Gherontie de la Secu, Grigorie de la Suceava, Nazaria de la Văratec, Evelina de la Slatina, Iulia de la Dragomirna și alții ca ei, care au pus mult suflet în lucrarea din Via Domnului. Proclamarea canonizării Sfântului Ștefan din 2 iulie 1992 a fost ziua cea mai frumoasă din întreaga activitate a Starețului Iachint
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
pleiadă de mari conducători de obști monahale din Biserica noastră: Mitrofan de la Cetățuia, Victorin de la Sihăstria, Zenovie de la Horaița, Partenie Apetrei de la Iași, Efrem de la Neamț, Eustochia de la Agapia, Teofana de la Vorona, Gherontie de la Secu, Grigorie de la Suceava, Nazaria de la Văratec, Evelina de la Slatina, Iulia de la Dragomirna și alții ca ei, care au pus mult suflet în lucrarea din Via Domnului. Proclamarea canonizării Sfântului Ștefan din 2 iulie 1992 a fost ziua cea mai frumoasă din întreaga activitate a Starețului Iachint
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
Nicolae Ivan al Clujului semnează actul prin care se hotărăște aducerea aici a monahului Vasile Luncan la 8 noiembrie 1928. La inițiativa Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, în anul 1995 mănăstirea este reorganizată, aici venind un grup de maici de la Mănăstirea Văratec., în frunte cu maica stareță Stavroforă Pamfila Soican și părintele duhovnic protosinghelul Gavril Horț. Cele 22 de viețitoare ale mănăstirii se îngrijesc și de cele 93 de familii din sat. Înserarea primei zile ne-a prins la Mănăstirea”Acoperământul Maicii
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
multe încercări, au ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3 august 1889... Veronica a fost înmormantată de mânăstire și îngropată lăngă mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. După
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
făcut Lumină în Sfântă Sărbătoare, Credința fără margini, care în veci NU moare! ÎNCOTRO O SĂ MĂ DUC? (Priceasnă) Sus, la marginea Golgotei, Plânge puiul cel de cuc: - De nu mai ești Tu, Iisuse, Încotro o să mă duc? Plânge teiul cel văratec, Plânge puiul de lalea, Fără Tine viață nu e, Lumea nu mai e a mea. Apele tot plâng și ele, Trist mai susură izvorul, Cerul s-a făcut de sânge, Cât de mare Ți-e Canonul? Numai omul cel zănatec
PE DRUMUL ASPRU-AL CRUCII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380352_a_381681]
-
isihiei, constituind Hrisovul vieții cerești al Neamului dacoromân: Cuv. Casiana Schimonahia-Scit. Casiana Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Sofia Schimonahia-Schit. Sofia Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Melania Schimonahia-Schit. Durău Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Mavra-Schit. Ceahlău-sec.XVII-XVIII; Schimonahia Sf. Teodora-Munții Sihlăi, sec. XVII-XVIII; Schimonahia Nazaria, M-rea Văratec (+1814); Schimonahia Filoteia (mama Sf. Ier. Calinic), M-rea Pasărea-Ilfov, sec XVIII-XIX; Cuv. Xenia Schimonahia, M-rea Agapia-sec. XVIII-XIX; Schimonahia Olimpiada, fondatoarea M-rii Văratec (1757-1842); Schimonahia Safta Brâncoveanu, odor Domnesc, călugărită cu mama ei Elisabeta, soția caimacanului Moldovei-Teodor Balș, M-
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Ceahlău-sec. XVII; Cuv. Mavra-Schit. Ceahlău-sec.XVII-XVIII; Schimonahia Sf. Teodora-Munții Sihlăi, sec. XVII-XVIII; Schimonahia Nazaria, M-rea Văratec (+1814); Schimonahia Filoteia (mama Sf. Ier. Calinic), M-rea Pasărea-Ilfov, sec XVIII-XIX; Cuv. Xenia Schimonahia, M-rea Agapia-sec. XVIII-XIX; Schimonahia Olimpiada, fondatoarea M-rii Văratec (1757-1842); Schimonahia Safta Brâncoveanu, odor Domnesc, călugărită cu mama ei Elisabeta, soția caimacanului Moldovei-Teodor Balș, M-rea Văratec (1776-1857); Schimonahia Tavefta Ursache, M-rea Agapia (+1883); Surorile Schimonahii: Fevronia (+1895), Sofia (+1897) și Olimpiada Iurașcu (+1902) mătușile după mamă ale
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Schimonahia Filoteia (mama Sf. Ier. Calinic), M-rea Pasărea-Ilfov, sec XVIII-XIX; Cuv. Xenia Schimonahia, M-rea Agapia-sec. XVIII-XIX; Schimonahia Olimpiada, fondatoarea M-rii Văratec (1757-1842); Schimonahia Safta Brâncoveanu, odor Domnesc, călugărită cu mama ei Elisabeta, soția caimacanului Moldovei-Teodor Balș, M-rea Văratec (1776-1857); Schimonahia Tavefta Ursache, M-rea Agapia (+1883); Surorile Schimonahii: Fevronia (+1895), Sofia (+1897) și Olimpiada Iurașcu (+1902) mătușile după mamă ale poetului Mihail Eminescu, M-rea Agafton-Botoșani; Schimonahia Suzana Ștefănescu, M-rea Războieni-Neamț (1830-1925); Schimonahia Isidora Pustnica, Schit. Sihla-Neamț
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Schimonahia Suzana Ștefănescu, M-rea Războieni-Neamț (1830-1925); Schimonahia Isidora Pustnica, Schit. Sihla-Neamț (+1937); Schimonahia Valentina Neacșu, Munții Sihlăi (1886-1964); Schimonahia Melania Mincu, Schit. Românesc Sf. Ioan Botezătorul-Iordan (1893-1969); Schimonahia Acachia Maior, M-rea Eleon-Ierusalim (1890-1980); Schimonahia Pelaghia Amilcar, M-rea Văratec (1885-1981); Schimonahia Vera Preotu, M-rea Eleon-Ierusalim (1876-1988), etc. (Arhim. Ioanichie Bălan, Patericul Românesc. Ed. Episcopiei Romanului, 2001) Sfântul Isaac Sirul, cel care a împletit cel mai frumos firul rugăciunii cu surâsul luminii, arată că liniștea „te face luminat în
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
1989, poetul se stingea în sanatoriul doctorului Șuțu. La slujba prohodirii din biserică Sf. Gheorghe, o doamnă din Moldova, așeza pe pieptul poetului o cunună de „Nu-mă-uita”. Doamna era, fără îndoială, Veronica Micle. Veronica Miclea s-a retras la mănăstirea Văratec. La sfarsitul vecerniei, aproape de miezul nopții, călugăritele de la mănăstirea Văratec au rămas nemișcate. Clopotele bisericii începuseră să bată rar și funebru, a moarte. În casă cu etaj a maicii Fevronia Sarbu, poeta Veronica Micle se stinsese din viață în a
O IUBIRE ETERNA MIHAI EMINESCU SI VERONICA MICLE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381187_a_382516]
-
prohodirii din biserică Sf. Gheorghe, o doamnă din Moldova, așeza pe pieptul poetului o cunună de „Nu-mă-uita”. Doamna era, fără îndoială, Veronica Micle. Veronica Miclea s-a retras la mănăstirea Văratec. La sfarsitul vecerniei, aproape de miezul nopții, călugăritele de la mănăstirea Văratec au rămas nemișcate. Clopotele bisericii începuseră să bată rar și funebru, a moarte. În casă cu etaj a maicii Fevronia Sarbu, poeta Veronica Micle se stinsese din viață în a cincizecea noapte scursa de la trecerea în neființă a lui Mihai
O IUBIRE ETERNA MIHAI EMINESCU SI VERONICA MICLE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381187_a_382516]
-
luna iunie a acestui an se împlinesc 75 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. 500 dintre jertfitorii acestui război, scăpați de moarte în iadul din stepa rusă, au privit pentru ultima oară un crâmpei văratec de Patrie, pe meleagul baștinei mele. Dedic memoriei lor modesta mea osârdie de aici. Ecoul celui mai tragic război modern, ultima conflagrație mondială, încă nu și-a atenuat vibrațiile. La 22 iunie se împlinesc trei sferturi de veac de la intrarea
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
luna iunie a acestui an se împlinesc 75 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. 500 dintre jertfitorii acestui război, scăpați de moarte în iadul din stepa rusă, au privit pentru ultima oară un crâmpei văratec de Patrie, pe meleagul baștinei mele.Dedic memoriei lor modesta mea osârdie de aici.Ecoul celui mai tragic război modern, ultima conflagrație mondială, încă nu și-a atenuat vibrațiile. La 22 iunie se împlinesc trei sferturi de veac de la intrarea
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Pârcălab de Hotin Ion Sturdza, câneazul Bărboi, Marele Vornic Nestor Ureche-Cronicarul și Kneaghina lui Maria Jora-ctitorii Mânăstirii Secu, Marele Logofăt Alexandru Sturdza, până la Domnitorii Moldovei, Ioniță și Mihalachi Sturdza, Caimacanul Moldovei Vasile Sturdza, boierul Costachi Negri, Maica Efghenia Negri-Stareța Mânăstirii Văratec, Mihail Kogălniceanu, cumnatul bunicului său Mihail Jora (Dafina Jora fiind Doamna lui Dabija Vodă, iar Antioche Jora-ultimul Pârcălab al Cetății Neamț), la diplomatul Radu Sturdza și Maria Jora, părinții săi. Dotat cu o inteligență covârșitoare, cu o educație princiară aleasă
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
al nost pământ! Leontie de Rădauți, Epictet și Astion Emilian de Durostorum au fost un Christic Bastion! Partenie (Agapia - Veche) și Cuviosul Rafael Ioan- Iacob de la Neamț, Slujit-au pe Emanuel! Teodora de la Sihla, Varlaam Ierarhul Sfânt Și Iosif de la Văratec, Ioan de Râșca, Sfinți ne sunt! Și pân-ar fi Canonizați, Cinstit-am Sfinții Brâncoveni Ce-au fost Martiri pentru CHRISTOS, Creștini Români și pământeni! Pe Constantin (tatăl și fiul), pe Ștefan, Radu și Matei Pe Dreptul Credincios Ianache, ce
SFINȚII ROMÂNI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374813_a_376142]
-
MĂ DUC? (PRICEASNĂ) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Sus, la marginea Golgotei, Plânge puiul cel de cuc: - De nu mai ești Tu, Iisuse, Încotro o să mă duc? Plânge teiul cel văratec, Plânge puiul de lalea, Fără Tine viață nu e, Lumea nu mai e a mea. Apele tot plâng și ele, Trist mai susură izvorul, Cerul s-a făcut de sânge, Cât de mare Ți-e Canonul? Numai omul cel zănatec
ÎNCOTRO O SĂ MĂ DUC? (PRICEASNĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371801_a_373130]
-
se aude un scâncit slab de tot. Am crezut că mi se pare, dar nu; era aievea. Am urcat într-un suflet. Minune mare! Doi iezișori ca din pluș, puțin vărgați și pătați din loc în loc cu petale de măr văratec, parcă, erau bot în bot, se ligeau unul pe altul și aveau piciorușele împreunate, ca de îmbrățișare. I-am învelit în pulovăr și i-am dus lângă căprioară în poieniță. Cred că le-au mirosit laptele matern, că încercau să
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
Române peste hotare, în Egipt, Etiopia și India. Reîntors în țară, devine director al Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1976 -1982. În anul 1982 va ieși la pensie și se va retrage la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisului, când și unde a început să lucreze la revizuirea traducerii în limba română a Sfintei Scripturi. În primăvara anului 1990, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Bartolomeu Anania a făcut parte din Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
era la fel cu cea din icoana Maicii Domnului, cea cu luminița în ochi (Clipa de Lumină, pag. 60). Din această cauză îmi era bucuria și mai mare, pentru că știam de unde îmi venea ajutorul”. Pag. 238. „... Am intrat în Mănăstirea Văratec. Am ajuns la iconostas, la icoana Mântuitorului. Privindu-i chipul, am trăit un miracol. Din icoană mă priveau fix, dar blând, doi ochi albaștri, la fel ca în seara când a murit tata. La un moment dat nu mai știam
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
ocazia sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva înconjurați de ierarhi din țară și străinătate, pe un podium special amenajat în fața Catedralei Mitropolitane din Iași. -Luni, 15 octombrie 2012, Patriarhul României și Mitropolitul Cehiei și Slovaciei vor participa la Sfântă Liturghie la mănăstirea Văratec și vor vizita căminul de bătrâni Monahia Nazaria al acestei mănăstiri. În cursul serii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și Preafericitul Părinte Mitropolit Hristofor vor reveni la București. Revista Confluente Românești prezintă 15 sfaturi de care să țină seama pelerinii Sfintei
PATRIARHUL ROMÂNIEI SI MITROPOLITUL CEHIEI SI SLOVACIEI VOR PARTICIPA LA SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA DE LA IASI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346411_a_347740]
-
și apropiat al Bisericii. Taifasul lui cu Dumnezeu, făcut din toată inima, îl continuă acum în netrecătoarea împărăție. A luat cu sine, în traistă, osteneala profesorului de la Seminarul „Veniamin Costache“ din Iași, truda scrisului și bucuria pelerinului la Mănăstirile Cetățuia, Văratec, Neamț și altele. Am totuși un regret, și anume acela că profesorul și Academicianul Constantin Ciopraga n-a avut destul timp să aștearnă pe hârtie tainele întâlnirii cu Dumnezeu în Biserica”. A trecut pragul către Împărăție... Ultimul capitol din carte
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
credință. Viața crudă și nemiloasa, a făcut ca Eminescu să fie smuls din brațele îngerului de pază. Murind, el a luat și viața Veronicăi cu sine, dăruindu-i nemurirea. La numai 50 de zile de la moartea lui Eminescu, la mănăstirea Văratec, Veronica își cheamă prietenii și le citește dintr-un jurnal pe care il alcătuise în ultimile zile, “Dragoste și Poezie”. Acolo a transcris poeziile pe care i le dedicase lui Eminescu și unele din cele care i-au fost dedicate
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]