469 matches
-
Scurtu Revista Cronica literară, deși nu se află în colecțiile Bibliotecii Academiei Române și, evident, nu e menționată nici în lucrarea 1 istoricului literar Ion Hangiu, fiind azi, ca și odinioară, o raritate bibliofilică, se găsește, totuși, în biblioteca mea de la Văratec. Revista a apărut în anul 1939, ca supliment literar al ziarului Cronica din Baia Mare, și a fost coordonată de Gheorghe Crișan, directorul și proprietarul gazetei aici amintite, precum și de tânărul poet și eseist Ion Șiugariu (1914-1945), care în acea perioadă
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
a imnografiei noastre de sorginte bizantină“". În 1956 părinții vând toată averea (casa din strada Levănțica) și se călugăresc: tatăl - Petre, devine monahul Mina la Mănăstirea Slatina, unde stareț era Arhimandritul Cleopa, iar mama - Victoria, construindu-și casă la Mănăstirea Văratec, devine monahia Vichentia. Pe 13 iunie 1958, la finele anului V de facultate, când era cu o echipă de 5 studenți și lucrau la releveul picturii exterioare a Mănăstirii Moldovița, este arestat chiar în incinta mănăstirii. După anchetă, pe 8
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
având o rozetă mare, centrală, cu elemente geometrice compuse din sortimente de marmură din diferite cariere, totul autohton. Draperiile de catifea roșie cu fir de aur și argint, cu pasmanterii și ciucuri sunt brodate de călugărițele din mănăstirile Agapia și Văratec. Ea s-a numit inițial "Sala Provinciilor" pentru că într-o tematică inițială trebuia să simbolizeze prin decorare județele țării, lucru care nu s-a mai realizat. Sala Tache Ionescu este folosită în general pentru târguri, expoziții, cocktail-uri, cel mai
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
Mănăstirile Neamț și Secu (1951-1952), apoi ca pedagog la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț (1952-1953). După absolvirea Facultății, este numit egumen, apoi stareț la Mănăstirea Putna (1957-1961). Îndeplinește apoi ascultări în mai multe mănăstiri din zona Neamțului: preot-duhovnic la Mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la Schitul Durău (1962-1964), muzeograf la Mănăstirea Putna (1964-1974). Este ridicat la rangul de protosinghel (1966) și apoi la cel de arhimandrit (1975). În perioada 1974-1978, este numit ca stareț la Mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
Suceava este considerată ca fiind unul dintre primele monumente care aparțin așa-numitului "stil modovenesc". Alte edificii valoroase din nordul Moldovei sunt: Biserica Arbore (construită în 1502) și mănăstiri ca: Humor (1530), Moldovița (1532), Sucevița (1584), Dragomirna (1609), Agapia (1643), Văratec (1785). Cu fațadele decorate integral cu piatră cioplită, Biserica Trei Ierarhi din Iași, finalizată în 1639, reprezintă unul dintre cele mai frumoase monumente medievale din țară. Remarcabilă prin elementele decorative exterioare, realizând tranziția de la stilul renascentist la baroc, biserica Mănăstirii
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
și-a luat numele de la pârâul Topolița. Satul Topolița s-ar zice că ar fi luat ființă prin amplasarea unor așezări care adăposteau arendașii și robii de pe moșia ce aparținea Mănăstirii Agapia. În satul Topolița își are începuturile și Mănăstirea Văratec, strămutata pe la 1785 de maica Olimpiada în poiana Văratec, astăzi fiind ridicată o biserică de lemn care păstrează vechea catapeteasma a mănăstirii. Prima amplasare a satului Curechiștea se pare că a fost pe locul numit Siliștea, si a aparținut o
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
s-ar zice că ar fi luat ființă prin amplasarea unor așezări care adăposteau arendașii și robii de pe moșia ce aparținea Mănăstirii Agapia. În satul Topolița își are începuturile și Mănăstirea Văratec, strămutata pe la 1785 de maica Olimpiada în poiana Văratec, astăzi fiind ridicată o biserică de lemn care păstrează vechea catapeteasma a mănăstirii. Prima amplasare a satului Curechiștea se pare că a fost pe locul numit Siliștea, si a aparținut o anumită perioadă de comună Petricani. Un alt document din
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
Nicolae Scurtu La Mănăstirea Văratec, topos inconfundabil al spiritualității naționale, a existat o autentică Școală de literatură reprezentată de câteva scriitoare, ce se cuvin a fi redescoperite, recitite și, evident, ierarhizate printr-o cheie modernă de reevaluare. Poetele, prozatoarele, eseistele, traducătoarele și memorialistele care sau
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
Niță, Monica Pillat, Cornelia Pillat și, desigur, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Una dintre prozatoarele inițiate și formate la școala tradiționalismului, teoretizat de Nicolae Iorga în paginile revistei Sămănătorul, este și Irina Lecca (n. 20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec), care s-a impus în conștiința literară prin patru romane, o piesă de teatru și o foarte bogată activitate publicistică. În urma unui dureros accident biografic se stabilește, definitiv, la Mănăstirea Văratec, unde, timp de douăzeci și cinci de ani, se dedică citirii
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec), care s-a impus în conștiința literară prin patru romane, o piesă de teatru și o foarte bogată activitate publicistică. În urma unui dureros accident biografic se stabilește, definitiv, la Mănăstirea Văratec, unde, timp de douăzeci și cinci de ani, se dedică citirii, interpretării și trăirii marilor taine ale învățăturii universale cuprinse în cea dintâi carte a omenirii - Biblia, precum și literaturii, pentru care avea vocație și pe care o considera ca o formă superioară
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
României. Slutica, piesa de teatru care folosește scene și fragmente dintr-un roman eponim, cu toate intervențiile lui Ioan Bianu, Liviu Rebreanu, Alexandru Hordoș și alții, nu a fost reprezentată, niciodată, pe scena Teatrului Național din București. * M[ănăsti]rea Văratec, 5 dec[embrie]1928 Jud[ețul] Neamț Prea onorate domnule Bianu, M-am retras definitiv la M[ănăsti]rea Văratec 1, unde m-am pus la lucru, ca să ridic nivelul intelectual al călugăriții noastre, ca să ajungă și dânsa element de
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
Liviu Rebreanu, Alexandru Hordoș și alții, nu a fost reprezentată, niciodată, pe scena Teatrului Național din București. * M[ănăsti]rea Văratec, 5 dec[embrie]1928 Jud[ețul] Neamț Prea onorate domnule Bianu, M-am retras definitiv la M[ănăsti]rea Văratec 1, unde m-am pus la lucru, ca să ridic nivelul intelectual al călugăriții noastre, ca să ajungă și dânsa element de folos al țării ei, cum este călugărița din Occident. Activitatea aceasta pentru Isus este singura mea mângâiere și singura direcție
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
v[oa]s[tră] concurs, având în vedere scopul ce urmăresc. Întru așteptarea plină de nădejde a răspunsului d[umnea]voastră, vă rog, stimate domnule Bianu, a primi cele mai alese salutări ale mele. Irina G. Lecca * M[ănăsti]rea Văratec, 17 dec[embrie] 1928 Mult stimate domnule Bianu, Mare bucurie și mare nădejde îmi dă scrisoarea d[umnea]v[oa]s[tră]. Tot azi expediez și manuscriptul, deși nu l-am transcris după înțeleptul d[umnea]voastră sfat. Dar n-
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
ajute El! Vă rog să primiți recunoscătoarele mele salutări și sentimente. Irina G. Lecca [P.S.] Rog a atrage atenția maestrului Rebreanu că scrisul meu mare face așa voluminos m[anus]criptul, să nu se sperie de la început. * M[ănăsti]rea Văratec, 21 martie 1929 Mult stimate domnule Bianu, Vă rog să mă iertați că așa de târziu vă înapoiez scrisoarea d[omnu]lui Rebreanu, dar abia reîntoarsă acasă, biata mea prietenă de la Iași a încetat din viață. Nu m-am dus
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
eu, totuși, nu vreau s-o consider fără drept de apel. Multe salutări din adâncul inimii mele recunoscătoare. Trebuie să știți că de cum vom intra în iunie nu veți scăpa de stăruitoarea mea aducere aminte asupra făgăduinței de a vizita Văratecul. Încă închinăciuni, Sora Irina Lecca Note Originalele celor trei epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române. Cota . 1. În urma aprobării mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Pimen Georgescu, dată în noiembrie 1928, Irina Lecca se stabilește în calitate de monahie la Mănăstirea Văratec. 2
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
vizita Văratecul. Încă închinăciuni, Sora Irina Lecca Note Originalele celor trei epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române. Cota . 1. În urma aprobării mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Pimen Georgescu, dată în noiembrie 1928, Irina Lecca se stabilește în calitate de monahie la Mănăstirea Văratec. 2. Irina G. Lecca - Slutica. Roman. Botoșani, 1925, 130 pagini. 3. Falsă modestie. 4. Nu a fost publicat până acum. Manuscrisul se află în Biblioteca Mănăstirii Văratec. 5. Liviu Rebreanu era pe atunci director al Teatrului Național din București. Există
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
Georgescu, dată în noiembrie 1928, Irina Lecca se stabilește în calitate de monahie la Mănăstirea Văratec. 2. Irina G. Lecca - Slutica. Roman. Botoșani, 1925, 130 pagini. 3. Falsă modestie. 4. Nu a fost publicat până acum. Manuscrisul se află în Biblioteca Mănăstirii Văratec. 5. Liviu Rebreanu era pe atunci director al Teatrului Național din București. Există două epistole ale lui Liviu Rebreanu către Ioan Bianu privitoare la manuscrisul piesei de teatru Slutica de Irina Lecca. [Scrisori către Ioan Bianu. Volumul 4. Ediție de
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
fizionomia și lumea interioară a oamenilor, începând cu sine, dar și la peisaj, ca la acela în care surprinde culorile toamnei din curtea umbrită de castani a casei bătrânești din strada Ion }ăranu și mai ales la acela spiritualizat de la Văratec, unde, în ultimii ani, își petrecea vacanțele cu familia. Natura calmă, ocrotitoare, atmosfera patriarhală a sătucului de maici înconjurând mănăstirea, parcă îl apropie de un binefăcător ev imemorial și, în cele de urmă, de cosmos. Scriitorul, care se reneagă, îi
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
Divanul persian. Nelli Pillat face și ea parte din aceeași familie spirituală. în scrisorile către Pia pe care o prețuia și o iubea foarte mult - iubire de altfel reciprocă, evocă și ea cu un viu simț plastic, peisajul deluros de la Văratec, livezile, cerdacurile cu mușcate ale maicilor, clopotele mănăstirii. Firește că se gândea mereu la Dinu, aflat în închisoare, neîncetând să invoce cu emoție marile lui calități sufletești: sensibilitatea, bunătatea, altruismul, gingășia, umorul și de asemeni "inteligența lui atât de precisă
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
noastră milă și i-am întărit drept credincioasa lui vislujenie, cinci sate pe Racova, anume: Pungești, unde este casa lui, alt sat mai sus, Gârcinești, al treilea sat Luscești, al patrulea sat, unde este Cursec, al cincilea sat, unde este văratecul lor vechi din veac. Toate acestea să fie lui uric, cu tot venitul, lui, și copiilor lui, și nepoților lui, și răstrănepoților, și întregului neam, neclintit niciodată în veci. Iar hotarul acestor cinci sate să fie cu toate hotarele lor
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
mai mult decât suficient pentru tipărire. Vă rog să primiți salutări cordiale, împreună cu calda simpatie pentru Mihail Steriade. Const. Ciopraga [Domnului Florin Steriade, Strada Pop de Băsești, nr. 43-45, București, III; Profesor Const. Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași] * Mănăstirea Văratec, 18 aug[ust] 1970 Stimate domnule Steriade, Numai faptul că am avut de dat la tipar o lucrare de o mie de pagini, care nu mai suferea nici o întârziere, m-a făcut să nu fiu punctual. Știu că ați fost
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
tipar o lucrare de o mie de pagini, care nu mai suferea nici o întârziere, m-a făcut să nu fiu punctual. Știu că ați fost neliniștit și scuzele mele, oricât de temeinice, nu vă pot atenua insatisfacția. Venit la Mănăstirea Văratec 3, în vacanță, primele zile le-am consacrat prefeței întârziate. Pentru a nu mai pierde timpul cu dactilografierea la Iași, vă transmit manuscrisul, rugându- vă să-l dați fie la un dactilograf particular, fie la editură. Un exemplar dactilografiat v-
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
de tulburătoare. Maica Iosefina Giosanu (n. 5 mai 1963, Stănița, județul Neamț) e o intelectuală autentică, posesoarea unei culturi impresionante și, în același timp, o cercetătoare instruită și erudită, care s-a impus prin două cărți esențiale privitoare la Mănăstirea Văratec - Stavrofora Nazaria Niță. Un model de stareță a vremurilor tulburi. In memoriam (2008) și Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire (2013), precum și printr-o sumă semnificativă de articole, studii și cercetări de istorie religioasă locală. Cărțile
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
și, în același timp, o cercetătoare instruită și erudită, care s-a impus prin două cărți esențiale privitoare la Mănăstirea Văratec - Stavrofora Nazaria Niță. Un model de stareță a vremurilor tulburi. In memoriam (2008) și Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire (2013), precum și printr-o sumă semnificativă de articole, studii și cercetări de istorie religioasă locală. Cărțile acestea și contribuțiile sale publicistice nu au apărut din goluri sau dintr-un impresionism accesibil oricui, ci din investigații profunde
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
sau dintr-un impresionism accesibil oricui, ci din investigații profunde, din lecturi atente și, desigur, din meditații permanente asupra rostului nostru pe pământ. Înzestrată cu o foarte bogată și asimilată cultură teologică, istorică și literară, maica Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec din anul 2001, propune în toate demersurile sfinției sale redefinirea și rescrierea sensurilor majore ale unei comunități monastice, atât de însemnată ca aceea de Văratec. Glosările acestea mi-au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-a trimis
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]