558 matches
-
slujeau pe atunci doi preoți și doi dascăli. Conform unei inscripții de deasupra ușii bisericii, răzeșii localnici au reparat biserica în 1884. Noi lucrări de reparații au fost făcute în anul 1892; atunci s-au lărgit ferestrele și s-a văruit lăcașul de cult. Istoricul Gheorghe Ghibănescu preciza că biserica veche de la Buciumeni era ruinată în 1908. Din cauza stării avansate de degradare, lăcașul de cult a stat închis în perioada 1912-1930. După Primul Război Mondial, cu sprijinul financiar al Comisiei Monumentelor
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
pământ bătut, ca mai apoi, pe măsura modernizării, să se extindă cu un „târnaț” (terasă în fața casei) sau „filigorie” (hol) și câte o cămară. Construcția era așezată pe un fundament de piatră, interiorul și exteriorul erau lipite cu lut și văruite într-o nuanță de alb-albastru. Acoperișul era confecționat din șindrilă. Cea mai veche casă de acest fel aparține familiei Sava, casă construită prin anii 1880-1890 de către Sava Luca. În 2006 casa era încă în picioare, deși la începutul anilor 1980
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
suntem luați din porunca Mării sale lui Constantin Voevod, de Pătrașcu Cârșat ot gor Bala (Bala de Sus), J Brad ogo Nicola (și frătescu Nicola) și cu toți cetași lor Sibinesci și de Janoși Zaharesci, I. Dumbrava, Vâlcan și de văru sau Oteosin, se le alegem moția din hotarul Sisinescilor. Când am fost la di și la soroc am mers la facia locului și am vestit pe toți mojnenii Băluceni și Panorăni ca să vie cu scrisori ce vor avea și când
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
5,85 metri iar lățimea este aproape la fel ca cea din pronaos, 5,66 metri. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică, distanța dintre podea și mijlocul bolții fiind de aproximativ 4,36 metri. Întreaga încăpere este tencuită și văruită în culoarea albă. Pereții nu sunt decorați cu picturi dar ici colo întâlnim icoane de factură recentă. Pe latura de sud a naosului, spre altar regăsim strana cantorului încadrată de doi prapori. Un candelabru de metal are sarcina de a
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
din bârne de stejar cu doua săli de clasă fiecare mai mare de 4x4 m despărțite între ele prin scânduri. Pe jos era cu pământ. În partea din afara erau lemnele brute necioplite și fără var printre ele. În interior erau văruite. În fiecare sală erau câte 6-7 bănci lungi și se circula între ele pe o parte, pe lângă perete, unde erau un interval de 1/2 m. Catedra era dintr-un dulap construit de rudari si un scaun la fel. Aici
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
în anul 1984; împodobită mural în tehnica „tempera” în 1986, tinda a fost repictată în anul 2007 de Camelia Cibian și Antonie Susan din Deva. În anul 1901, tabla a luat locul șiței clasice; tot atunci, pereții exteriori au fost văruiți, iar cei interiori acoperiți cu un bogat decor iconografic, reînnoit, în tehnica „frescă” în 1970, de pictorul Constantin Mihăiescu. Lăcașul este menționat, ca unit, în tabelele conscripției din anii 1829-1831. Reînființată după 1989, parohia greco-catolică actuală este deservită liturgic de
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
trebuie confundat cu Biserica Albă ce se afla până în secolul al XVIII-lea pe locul unde se află acum Catedrala Mitropolitană. În acea perioadă, cele mai multe lăcașuri de cult erau din lemn sau din piatră și cărămidă, dar fără a fi văruite. N.A. Bogdan presupune că denumirea de Biserica Albă provine de la faptul că acest lăcaș de cult ar fi fost văruit în totalitate, spre deosebire de celelalte biserici. Tot el presupune că schimbarea hramului din Nașterea Domnului (25 decembrie) în Schimbarea la Față (6 august
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
Mitropolitană. În acea perioadă, cele mai multe lăcașuri de cult erau din lemn sau din piatră și cărămidă, dar fără a fi văruite. N.A. Bogdan presupune că denumirea de Biserica Albă provine de la faptul că acest lăcaș de cult ar fi fost văruit în totalitate, spre deosebire de celelalte biserici. Tot el presupune că schimbarea hramului din Nașterea Domnului (25 decembrie) în Schimbarea la Față (6 august) s-ar fi făcut în cursul unor reparații sau refaceri. Biserica a fost avariată de cutremurele din secolul al XIX
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
create cu puțină vreme mai înainte de François Mansart la Castelul Maisons-Laffitte). El a construit de asemenea și palatul Buquoy din Praga, ce găzduiește în prezent Ambasada Franței. Elementele arhitectonice ale palatului Troja sunt pictate în culoarea roșie, în timp ce pereții sunt văruiți în alb. Conceptul original a fost schimbat, iar clădirea are un hol central ce se întinde pe înălțimea a două etaje și domină întreaga suprafață a clădirii. Din hol pornesc două coridoare cu saloane adiacente. Scara exterioară dublă monumentală între
Palatul Troja () [Corola-website/Science/336176_a_337505]
-
trece la denumirea de Lișna. Ctitori ai acestei biserici sunt menționați: Preot Nichiforescu, Elefterie cu soția sa Anghelina, Grigoraș și enoriașii parohiei. Arhitectura bisericii Biserica este în formă de treflă, cu dimensiunile 55,20/5,10 m. În exterior este văruit în culoare crem deschis, având patru contra forturi. Acoperișul este în formă de șarpantă cu o cruce de fier deasupra altarului, iar deasupra pridvorului se află o clopotniță în formă de prismă cu baza dreptunghiulară, fiind acoperită cu tablă și
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
interior în 1947. La reparațiile din 1958 s-a consolidat peretele nordic, s-a refăcut bolta naosului și s-a înlocuit acoperișul cu o învelitoare din draniță. În secolul al XX-lea, pereții exteriori ai bisericii au fost tencuiți și văruiți în culoarea albă. În curtea bisericii se intră pe sub un turn clopotniță din lemn construit în anul 1927 cu cheltuiala lui Vasile și Maria Trofin și renovat în anul 1981 de fiii lor, Petru și Ecaterina Trofin. În anul 1995
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
mai multe cătune. Centrul administrativ al localității este tot în satul Boișora. Locuințele, până la primul război mondial, erau tipul vechi din bătrâni construite din bârne de brad, rotunde, necioplite, încheiate, care numai pe interior se tencuiau cu humă, care se văruia. Se compuneau din tindă, celar, cameră de locuit, prispă și chipeng sau magazie. După războaie, tipologia caselor s-a schimbat începând să apară casele construite din cărămidă, acoperite cu țiglă. Populația în marea majoritate este băștinașă, familiile venite în localitate
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și un hogeag pe tabla din spate. Pardoseala este din lut stabilizat. În fața casei se
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
bolovani de râu, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, încheiate la colțuri în căței (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ferestrelor, în rest fiind spoiți cu un strat subțire de humă de culoare gri. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două fumărițe (tip specific
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul zoomorf („capul de cal”) la capetele căpriorilor. În epoca medievală, oamenii au început să înlocuiască munca
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul zoomorf („capul de cal”) la capetele căpriorilor. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
-lea. Ea are două camere și o tindă pe mijloc de unde se pătrunde în ambele camere. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad despicate, îmbinate în sistem cheutoare (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți în jurul ancadramentelor. Temelia este din zidărie de piatră de râu cu liant de mortar, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din lut stabilizat. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad despicate, îmbinate la colțuri în cheutori rotunde (tehnică de construcție), fiind specifică zonei de munte. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și îmbinate în cheotori rotunde și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
masivi de piatră de râu prinsă cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad rotunde îmbinate în sistem cheutoare. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
mortar. Pardoseala este realizată din lut stabilizat, iar pereții din bârne de brad îmbinate în cununi de bârne cioplite în profil dreptunghiular. La exterior a fost păstrat lemnul aparent, iar zona din jurul ferestrelor și a ușii a fost lutuită și văruită sub forma unor chenare. Casa prezintă un acoperiș în patru ape, confecționat din draniță de brad, bătute în rânduri suprapuse. Căpriorii șarpantei sunt prinși folosind tehnica „îmbinări chertate”. Ca motive decorative apar cele avimorfe (ciocârlani de draniță pe creasta învelitorii
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Ca elemente decorative, cerdacul prezintă două colonete cioplite în volume geometrice și console în retragere, multiconsole la colțurile pereților, ciocârlani de draniță la creasta învelitorii și la fumărițe și chenare lutuite și văruite în jurul ferestrelor. Bucătăria Râșca din cadrul gospodăriei Moldovița are pereții realizați din cununi de bârne despicate, îmbinate la colțuri în „coadă de rândunică” cu extremitățile bârnelor mult petrecute în afară. În fața intrării, bucătăria are un cerdac din scândură semiînchis, cu acoperiș
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
este luminat de o singură fereastră pe peretele din răsărit, iar naosul și pronaosul primesc lumină fiecare de la câte două ferestre. Pardoseala este din lespezi de piatră. Are o singură turlă pe naos. Pridvorul este închis, cu pereții din interior văruiți în alb. Acoperișul bisericii este din tablă. Pereții exteriori sunt simpli, văruiți în alb. Clopotnița, construcție refăcută după 1991, se află la 15 m în fața bisericii. Clădirile chiliilor înconjoară biserica, ele ținând loc și de ziduri împrejmuitoare. Încă din trecutul
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
și pronaosul primesc lumină fiecare de la câte două ferestre. Pardoseala este din lespezi de piatră. Are o singură turlă pe naos. Pridvorul este închis, cu pereții din interior văruiți în alb. Acoperișul bisericii este din tablă. Pereții exteriori sunt simpli, văruiți în alb. Clopotnița, construcție refăcută după 1991, se află la 15 m în fața bisericii. Clădirile chiliilor înconjoară biserica, ele ținând loc și de ziduri împrejmuitoare. Încă din trecutul îndepărtat, în mănăstire s-a dus o viață duhovnicească superioară. Dintre egumenii
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
Spălarea picioarelor și pe al treilea rând se aflau icoane ale heruvimilor. Pe bolta altarului era reprezentată Maica Domnului pe tron înconjurată de îngeri. Pictura murală exterioară a fost distrusă cu prilejul reparațiilor din 1790, când pereții exteriori au fost văruiți. La începutul secolului al XX-lea, Władysław Podlacha mai distingea unele urme de pictură pe peretele sudic, el remarcând doar fresca Arborele lui Iesei, aflată la dreapta portalului de intrare în biserică. Analizând fotografiile vechi, cercetătoarei Tereza Sinigalia i se
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
a fost permis și laicilor. În timpul Reformei Suedia a rupt legăturile cu Roma și cu papalitatea în anul 1527, adoptând luteranismul. Prima slujbă evanghelică-luterană din catedrala din Uppsala a avut loc în anul 1530. Multe dintre vechile fresce au fost văruite, iar unele statui au fost distruse. Între anii 1885-1893 au avut loc mai multe lucrări de restaurare sub conducerea arhitectului Helgo Zettervall. Atunci, au fost înălțate turnurile la dimensiunea lor actuală (118 m) și au fost reînoite ferestrele și zidurile
Catedrala din Uppsala () [Corola-website/Science/332068_a_333397]