3,682 matches
-
15-20 de instrumentași care cum depășeau poarta grădinii își începeau programul. Bubuitul tobei mari, pe care o purta atârnată de partea superioară a corpului ăl mai voinic dintre militarii orchestrei, bubuia ;cel cu talgerele complecta zgomotul, iar sunetele flautului spărgeau văzduhul. Chioșcul din Grădina Mare era îndată înconjurat de noi copii care ne urcam pe garduțul verde cu linii gălbuie, care înconjura podiumul pe care se afla Orchestra militară. 4 Lui Iancovici îi strălucea chelia, în bătaia razelor solare puternice a
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1487782813.html [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
lege Se-așează rubin pe coroana unui rege; Iese icoana din cerul unei rostiri- Fraza încheie clipa din sfințiri. Poetul-verbul unei abateri de la firesc Poartă sub aripi visul îngeresc, El este și ploaie, secetă și duh, Pasăre măiastră rătăcind prin văzduh. AȘTEPTARE Ograda cu nuc sub ceață plutind, Mic voievodat la marginea râului, Primăvara în roua căzută din frunze, Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
secați, Numai dorul ce înfiu-l Cere sânge, dumicați... A înnebunit natura Din Carpați până-n Carpați, Cerul și pământul gura Își sărută ca-ntre frați... A înnebunit securea Fără arborii tăiați, S-a dezbuștenit pădurea De dojene și scuipați. A înnebunit văzduhul, Cormoranii deturnați Zboară-n cerc și își dau duhul, Zboară morți și înghețați... A înnebunit pământul De pitici și cocoșați Așteptând deznodământul Printre aștrii dezertați... A înnebunit cupola Mănăstirilor, uitați, Florile își scmulg corola, Mugurii sunt disperați... A înnebunit Socola
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1414051601.html [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh. Că îngheață maniere sufletești. În văl plumburiu se cerne viața naturii în a vremii amorțire. Prin iarnă să-i legene speranța, cu dor de-a Primăverii revenire. SUNT
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
hibernare. Că, doar viața omului e trecătoare! FRUNZE ÎNLĂCRIMATE Frunze-nlăcrimate de pe ramuri cad, de vitregia vremii friguroase. Când ploaia curge cu al cerului vad, să spele zarea de fumul din case. Lipsite de părintească iubire, frunzele își plâng sfârșitu-n tăcere. Văzduhul răsună de-a lor jertfire, când copaci desfrunziți strigă durere. Iar omul, asemenea frunzei din ram, tăcerea-și duce în rana durerii, pe drum ce-l desparte de viață și neam. Cum ziua-n noapte, sortită-i căderii. Iubiri și
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
-n sufletul meu. În ele brodez privirea de sub pleoape, când Cerul azuriu se scaldă în ape. Ținutei de gală din frunze croită, Vântu-i susține o trenă nesfârșită. Tandru și iubitor pe cap mă sărută și cu el mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
respect față de public, nimeni altcineva! S-a deschis, cu acest concert al formației Smokie un drum în prelungirea iubirii și dorului publicului român de muzica rock a anilor șaizeci! E greșit a gândi că muzica aceasta, interpretată mai sus de văzduh de către Smokie strivește contemplativismul romantic prin forța universului sonor audibil la altitudini care tind dincolo de univers. Nu! Smokie emite o muzică asociată contemplației romantice! Din toate timpurile există un mod de a scufunda în răcnet muzica, dar ceea ce cântă Smokie
PEPINO POPESCU A READUS LA BUCUREŞTI FORMAŢIA SMOKIE, ÎN PRELUNGIREA IUBIRII ŞI DORULUI DE ROCK de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414329144.html [Corola-blog/BlogPost/379637_a_380966]
-
și din pământ, din cimitirele păgâne, treceți prin vântul ce-nfășoară templul răstignit veniți acasă, aveți deschisă ușa la intreare, voi sunteți izvorul pur, crescut din jalea mea, un grai născut din fericire și durere, peste vatră, peste neam, peste văzduhul Carpaților, roi izgonit din ceara de matcă prin nămoluri de aur, din horele bunicilor și din curățenia fecioarelor, un imn sunteți, cuvintele mele dragi, încrustat în veșnicie, căci a iubi-iubire e magia voastră , verbul care ne-a născut dulcea limbă
ÎN TEMPLUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409379819.html [Corola-blog/BlogPost/370436_a_371765]
-
de mioare, când turma de nouri o mână să zboare, înaltul apasă greoi în pridvoare, ca plumbul. Și tânguie cerul mioara pierdută, toiege de foc aruncă în luptă, ajunge pământul o temniță mută, ca somnul. Cutremur lumina, iar lutul tresare, văzduhul cu vuiet aduce chemare, de tunet răsună adâncuri de mare, ca doina. Mioara pietrdută, în suflet ascunsă, copil de furtună, în ceruri e plânsă, așteaptă ea baciul, la poale de stână, ca dorul. Din culme de munte, brâie de pace
FURTUNĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1462817585.html [Corola-blog/BlogPost/375356_a_376685]
-
ta seninătate, De calmul prea profund cuprins-n bunătate, De vorba-ți liniștită și prea credincioasă, Cea de pacea sufletului e atât lesnicioasă. Ce din a sunetului de duh parvine sufletului, Din imaginea-mi ce-o văd și-n ale văzduhului, Tind cum n-aș de putea-o trăi, n-aș nădăfui, Dacă tot puful vieții de mi s-ar burzului.. Dacă pentru ea n-aș trăi..! Precum între ale tale văluri de frumusețe, Pentru ale tale sunete de drăgustețe, Dintre
BUCHETUL DE ZÂMBETE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417609448.html [Corola-blog/BlogPost/362279_a_363608]
-
genunchii lui Dumnezeu, Norocul de pe lume era al meu; Am martori și nenumărate dovezi. Alergam în lung și-n lat prin Empireu Și mă scăldam în azurul din amiezi, Că nu-ți venea nicicum ochilor să crezi Cum zburam prin văzduh pe alizeu. Într-un târziu, n-am mai fost primit în rai, Mi s-a trântit cu zgomot ușa în nas Tocmai când tu dintre stele coborai. În fasta clipă, fermecat am rămas, Inima-mi s-a-ncâlcit în păru
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
descâlci și-o va tivi cu fireturi. Vor murmura cântece dulci ca viața, fericite ca iubirea, renăscute din forme ancestrale și umbre bleu, de vis! Vor fi omagiați cântăreții, compozitorii, textierii neuitați, ziditori de cântec ce se topește numai în văzduh, unde se preschimbă în labirint de giuvaere! Tot timpul și cu cea mai serviabilă dispoziție, distinsa Oana Georgescu, Secretar literar la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București răspunde cu informații despre acest spectacol. Pe când atâta vorbărie se-ascultă azi
ŞLAGĂRELE ROMÂNIEI SE-NTORC ACASĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401254182.html [Corola-blog/BlogPost/350596_a_351925]
-
să râdem povestindu-ne întâmplări hazlii din viața lui, și pe care o dată nu l-am auzit vorbindu-și de rău colegii. Ci numai elogiindu-i, mulțumindu-le, punându-le în valoare calitățile. Așa este și sufletul doamnei Buni, un văzduh plin de dragoste și de lumină, care vorbește minunat despre semenii săi, în primul rând despre cei care i-au dăruit omenia lor.... Spuneam că Partea a doua a cărții poate fi numită mai exact „Pe cărările sufletului”, și autoarea
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
părinții care au dat un astfel de om ! Mai scote-mi Doamne în cale oameni minunați, pentru că ei sunt mesajul Tău, bogăția vieții noastre sufletești, și poate salvarea acestui neam... Vă mulțumesc din suflet iubită doamnă Buică, că sunteți un văzduh încărcat de lumină, de dragoste și de bunătate, și cunoscându-vă pe dumneavoastră și opera dumneavoastră lumea aceasta mi s-a părut mai bună și mai luminoasă. Domnul să vă țină în marea lui Iubire și să vă ajute să
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
dragostea ți-o transformară, În scumpă piatră foarte rară, Și bunătatea ți-o luară, S-o pună-n crinul înflorit. Și crini și roze, violete, Și coruri te încîntă sus. Și păsărelele în cete Și versuri mii și cu versete, Văzduhul tău să îl îmbete, De dragul tău ți s-au adus. Mă plec la scară liniștită. Pios o floare iar ți-aduc. Pe trepte ce-ai urcat în pripă, Mă uit.Iubirea în risipă, Ți-a dat aripi.Și astăzi încă
MAMEI MELE de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mamei_mele_lucia_tudosa_fundureanu_1393180075.html [Corola-blog/BlogPost/362548_a_363877]
-
centrul comunal și, de aici, spre Vingard, ultimul sat aparținător situat între Sebeș și Alba Iulia, pe o rută ocolitoare. Aici , la Vingard, Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare , cerul este mai înalt, văzduhul este mai limpede și aerul mai înmiresmat cu parfum de flori de câmp, livezi înflorite, de fân cosit sau de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
DIN VEȘNICIE Autor: Alina Avram Publicat în: Ediția nr. 1531 din 11 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mergi zâmbind pe calea vieții Și privești în urma ta Cum trecură ani de-a rândul, Cum trecu’ și viața ta. Vezi cum din văzduh apare Catastif cu amintiri Apoi simți în răsuflare Minunatele trăiri. Mergi pe drumul către “tine” Rătăcind spre nemurire, Porțile-acum s-au închis Pentru înc-o veșnicie. Referință Bibliografică: Amintiri din veșnicie / Alina Avram : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1531, Anul
AMINTIRI DIN VEŞNICIE de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/alina_avram_1426110149.html [Corola-blog/BlogPost/343285_a_344614]
-
Acasa > Stihuri > Semne > LA UN METRU Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1391 din 22 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului La un metru, în văzduh, Ne păzea ciudatul Duh, Tu, iubito din Vitan, Eu fiind khazar Kagan, Nu-i idee, e cetate, Construim,maximizate Sentimente, le opresc? Ești din neamul boieresc. Domniță, dorința mea, Năbușind-o, sting o stea. Am parcurs o zi, un an
LA UN METRU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1413953385.html [Corola-blog/BlogPost/341137_a_342466]
-
Stihuri > Anotimp > ELEGIE DE TOAMNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului O Toamnă privită de-o umbră Prin riduri de fum se preumblă, Pe câmpuri iși varsă năduful, În două împarte văzduhul. E Domna cântată-n poeme Cu lacrimi pe frunze și gene, Un greiere iși strânge chitara, Pe norii de plumb calcă seara. O Toamnă și doina de jale Lovită de vânt în rafale, Îi cântă plecarea un flaut La anu
ELEGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1416996564.html [Corola-blog/BlogPost/376768_a_378097]
-
în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Desculță, călcând peste urme de fluturi Marea-mi șoptește-un descântec pe țărmuri Când roiuri de raze, rotindu-se-n cercuri, Pe umeri de stânci desenează săruturi. Tăceri de văzduh sângeriu peste gânduri Cu fire de viață-n clepsidre perfide Umbre zdrelite-n tablouri silfide Și-o liniște-amară domnind peste grinduri. Cortine de aburi crescute din valuri Falduri dansând, curcubeice unde, O iolă rebelă prin vremuri fecunde Și zei ponosiți
DESCULŢĂ, CĂLCÂND PESTE URME DE FLUTURI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Desculta_calcand_peste_ur_georgeta_resteman_1374141275.html [Corola-blog/BlogPost/364243_a_365572]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PRIMORDIALE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 716 din 16 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Primordiale De ce totdeauna trebuie să fie O apă Un foc Cerul, pământul Și văzduhul acesta amețit De neliniștea zborului? Cum să fie înțeleasă Povestea aceasta În care o melancolie aspră Își țese văl din incertitudini, Somnambule deznădejdi? Neașteptate amintiri Incendiază Arogante trădări Că urci sau cobori, La fiecare treaptă simți Golul. Că realitatea Nu
PRIMORDIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Primordiale_elena_armenescu_1355674110.html [Corola-blog/BlogPost/351719_a_353048]
-
trezește la viață. Un vânt rece se certa cu fumul ce ieșea pe hornul caselor vrând parcă să-l împingă înapoi. O liniște ciudată, deranjată doar de cântecul unui cocoș întârziat , trona stăpână peste sat. Deodată un țipat sfâșietor tulbură văzduhul, gonind păsările din cuibul lor și trezind animalele. Cerul începu să plângă în picături înghețate. Prin fața ochilor încețoșați i se perindau amintiri. Se văzu copilă, alergând desculță pe ulița plină de praf cu prietenele ei, avea buzunarele pline de cireșe
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1487728387.html [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
pomi goi, ``de ceară`` (Lumini în simfonie). Ideea de spațiu revelat apare în multe poeme ale naturii, universul copleșit de caldură în luna iulie, ``moale``, ``pufoasă``, ``somnoroasă`` în care, aerul curge ca ``aurul cald``, îngerii albaștri ce plutesc într-un văzduh miraculos o încarcă de iubire. (Luna Iulie). Totul amintește de vara lui Lucian Blaga. Trecerea în starea de meditație o produce lumina intensă a lunii august : ``Vis de aur în cascadă``( Rondelul lunii august). Cadrul estival este brodat de petale
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1482172973.html [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ELENA ARMENESCU - SEARA DE CRĂCIUN Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În seara asta sfântă, seara de Crăciun Văzduhul este plin de îngeri, cerul deschis Îl chem pe Domnul cu glas mărgăritar și bun -urca-voi Doamne, de pe Pământ de drag aprins! În seara asta de Crăciun, în seara sfântă Totul în juru-mi dansează ritmic, ca un puls Ochii-mi
SEARA DE CRĂCIUN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1419857784.html [Corola-blog/BlogPost/384569_a_385898]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > XIV. BLESTEMUL (URMAȘUL LUI DRACULA) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Trecut-au anii și au zburat ca fulgii de nea prin văzduhul iernii... Omenirea a evoluat și noi societăți au apărut și la fel de repede s-au stins... Undeva, într-un orășel de la poalele munților, trăia o familie de neam nobil, Ecaterina și Ștefan Vodeanu. Cândva străbunicii lor împărățiseră acele meleaguri, dar între
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]