354 matches
-
de la Godinești sau de la Tomozia, a lui Mircea Doru. Înainte vreme, sâmbăta seara, avea loc petrecerea denumită „vedrele”. La aceasta participau, alături de viitori miri, flăcăii și fetele din sat. Denumirea acestei petreceri vine de la unitatea de măsură a vinului, „vadra”, care se dădea la această ocazie. În alte sate, în curțile mirelui și a miresei se plantau câte un pom care se uda cu multe vedre de apă. Nunta tradițională din satele enumerate cunoștea mai multe momente ce se desfășurau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fetele din sat. Denumirea acestei petreceri vine de la unitatea de măsură a vinului, „vadra”, care se dădea la această ocazie. În alte sate, în curțile mirelui și a miresei se plantau câte un pom care se uda cu multe vedre de apă. Nunta tradițională din satele enumerate cunoștea mai multe momente ce se desfășurau în succesiunea lor firească: luarea mirilor de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
măgarului”. Viața noii familii își continua mersul ei, mirii având noul statut de tineri căsătoriți. Obiceiul vulpii, constă în obligația mirelui care își ia mireasa din alt sat să plătească feciorilor din satul respectiv o taxă în bani sau câteva vedre de vin drept despăgubire. Obiceiul este vechi și ne amintește de căsătoriile endogame 1 care aveau loc între membrii aceluiași comunități. De-a lungul timpului se observă că au început să dispară unele obiceiuri din ceremonialul nunții. O nuntă țărănească
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
C. Hogaș) COMPLEMENTUL SOCIATIVTC "COMPLEMENTUL SOCIATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale), cu tranzitivitate directă, dacă rolul de mediator în dezvoltarea relației sintactice îl are un complement direct: Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de apă dulce și cu una de miere...” (I. Creangă, 210), tranzitive sau intranzitive, dacă medierea o face subiectul enunțului: „Vechiul cântec se împletea cu sunetul stins al acordeonului și cu tristele măsuri ale țambalului.” (E.Barbu, 76) • sau interjecții
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
satisfacție sau încântare. Așteptările și percepția asupra calității sunt foarte diferite de la un consumator la altul datorită reprezentărilor diferite obținute prin percepție. Fiecare consumator își creează standarde proprii referitoare la nivelul pe care trebuie să-l atingă din punct de vedre calitativ un produs. Realizarea conformității calității se face prin suprapunerea standardelor proprii peste standardul de calitate la care a fost creat produsul. Nivelul de calitate este format din totalitatea tuturor performanțelor deținute de produs. La stabilirea imaginii produsului sub aspectul
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
despre cuantumul lor raportându-ne la obligațiile altor țărani dependenți din Țările Române, crescători de oi, obligații cuprinse în termenul folărit <footnote Ibidem, p. 41-42. footnote>. Dacă ne raportăm numai la folăritul datorat de câmpulungeni, care dădeau domniei câte 6 vedre de caș de fiecare stână, după un vechi obicei <footnote Mihai Lazăr, Contribuții la cunoașterea politicii fiscale a domnilor Moldovei în secolele XVII-XVIII - Folăritul, p. 87-94, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. ”Ștefan cel Mare” Suceava
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
87-94, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. ”Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>, reînnoit în 1762, observăm că, din punct de vedere cantitativ, pentru vămeni aceeași obligație era de 3 ori mai mare: 18 vedre de caș de stână 79,ceea ce pare exagerat. Pentru satele mănăstirești obligațiile țăranilor dependenți, deși în general aceleași, sunt diferite cantitativ de cele ale țăranilor dependenți din satele boierești, de ocol sau ținuturi. Prin actul de danie, titularul beneficiului obținea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
puterea lor, ci au zis că au avut o stână și anul trecut și au și anul acesta una. După poruncă, am pedepsit pe fiecare dintre ei cu câte 50 bote la talpă, porucindu-le să dea folăritul, anume câte 18 vedre brânză de oi, dar alții au dat mai mult fiincă au călcat cu oile lor și alte fânețe ale mănăstirii. De aceea, după cum am găsit cu adevărat, am dat mărturia noastră în mâna egumenului, poruncindu-le să dea egumenului și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
funie de usturoi, un kilogram de unt, o legătură de ceapă, un lingou de aur, un litru de vin, un metru de material, o palmă de pământ, un snop de grâu, o șură de fân, o tonă de aluminiu, o vadră de vin, un vârf de piper. Se includ aici și substantive care denumesc unități de măsură standardizate (kilogram, litru, metru, tonă), și substantive care denumesc unități de măsură destul de aproximative (bucată de lemn, palmă de pământ, șură de fân). (d
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unt). (c) substantive de măsură: un kilogram de mere, o lingură de făină, un litru de lapte, un metru de stofă, un kilometru de autostradă, un vârf de cuțit de sare, un deget de țuică, o căpiță de fân, o vadră de vin, o damigeană de vin, o palmă de pământ etc. Se încadrează aici și unitățile de măsură standardizate (kilogram, litru), și cele aproximative sau subiective (căpiță, vârf de cuțit, palmă). (d) substantive cardinale (care denotă un număr precis): o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau unul din personajele delegate de el) intervine în text printr-un "Scrie la carte" sau adresându-se cititorilor cu îndemnul "Citiți" ori injurios... După ce s-a ospătat bine cu o porție zdravănă de "șaisprezece banițe, două ciubere și șase vedre" de tuslama, pe Gargamela o apucă "pântecăraia", care se dovedește un factor cauzator al nașterii, căci "lărgindu-se boabele mitrei din pricina acelei tulburări, fătul a intrat în vâna cea mare, a ajuns prin diafragmă până sub umăr, unde sus-numita vână
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin "aprecierea" unor instituții ale statului. De exemplu, o operațiune economică poate fi recalificată de ANAF ca având altă natură decât cea pe care i-au atribuit-o părțile generând obligații noi pe care prțile nu le-au avut în vedre la încheierea contractului. În acest sens, cu referire la operațiunile de creditare între profesioniști, a se vedea M. Dumitru, "Operațiunile de creditarea între societățile comerciale", în Dreptul, nr. 8/2011. 150 Prin dispozițiile art. 1541 N.C.civ. care reprezintă o calchiere
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
la restabilirea echilibrului energetic al organismului. Studii științifice realizate de cercetători americani evidențiază faptul că un animal de companie îl ajută pe stăpânul său să facă față mai bine celor mai grele încercări, să fie mai puternic din punct de vedre psihic, iar simpla prezență a animalului favorit are un efect calmant și relaxant. În ceea ce privește sănătatea stăpânilor de animale s-a constatat o reducere sensibilă a riscului accidentelor cardiovasculare. Datorită câmpului electromagnetic extrem de puternic, unele animale, mai ales câinii și pisicile
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
în funcțiune a velniței (fabrica de spirt) situată până nu de mult pe malul stâng al Bașeului și în apropierea iazului Velniței. Această velniță a fost construită de proprietarul moșiei, hatmanul Iordache Costache Boldur Lătescu. Ea producea 20.000 de vedre de spirt. Procesul de producție se desfășura de către 15-20 de muncitori angajați cu plată de către proprietar. între aceștia erau: un maistru, un căldărar, un chelar, un șurubar, un slădar, un muncitor la cada cu plămadă, doi lincorni, trei la chilstoc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îi răspundea: Măi Gruiene, măi voinice Tu-n Țaringrad nu te duce Că cine-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
te duce Că cine-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de Est. Dacă nivelul de religiozitate depinde de gradul de dezvoltare socială, atunci România va fi mai religioasă decât țările mai dezvoltate decât ea și mai puțin religioasă decât statele cu un nivel de dezvoltare inferior. Trebuie avut însă în vedre că dezvoltare socială și umană nu înseamnă doar bani mai mulți, ci înseamnă și un capital uman mai mare. Analiza realizată în acest capitol va pune nivelul de religiozitate nu numai în raport cu indicatori ai bunăstării materiale, ci și cu cei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
poate lungi. Și, dacă tot am ajuns la stânjen, acela e În Muntenia de aproape doi metri, iar În Moldova ceva peste; Într’adevăr, moldovenii sunt mai Înalți... Să mai adăugăm: ocaua, adică cât poate duce la gură și Înghiți; vadra, cât poate ridica și căra; prăjina, cât poate prăși sau cosi Într’o zi. Doar poșta evocă altceva, cât poate fugi calul. Altfel spus, mereu și mereu, cât poate omul. Etalonul fiind În același timp și unealta de măsură, Întru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich ; <endnote id="cf. 378, p. 113"/>), dar - fiind vasale Imperiului Otoman - erau și obligate să-și vândă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
intră În compoziția legendelor românești referitoare la „jidovi” sau „uriași”, culese, de regulă, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea : a) „Oamenii ăi de demult a[u] fost jidovi, adică niște oameni grozav de mari : capu’ ca hârdău’ ăl de cinci vedre, ochii ca talerile, mâinile ca putineele [...], unghiile ca secerile, dinții din gură ca fearele plugului...” Se credea că oasele mari găsite de țărani În pământ sunt „oase de jidovi” („de uriași”) <endnote id="(46, p. 196 ; 269, pp. 157-158)"/>. Folclorist
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a alcătui un sfat înalt, căruia i s-a adresat îndată o somație de-a preda fără întârziere 24.000 cetverturi de făină, 58.500 de ovăz, 2.450 de crupe, 560.000 ocă de carne și 4.000 vedre de rachiu. Dar, deoarece în țara aceasta nu sunt niciodată rezerve și că lumea trăiește aici de la zi la zi, iar recolta de la 1827 a fost proastă, va fi foarte greu, dacă nu imposibil, să se mulțumească această cerere...” „... Numărul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
februarie 1935, p. 1. 38. C. Bacalbașa, „Junețe“, Femeia română, an. I, 5 octombrie 1878, p. 1. umoristică“ Pardon!, cu accente antiliberale (vizat fiind ruginitul șef al partidului, D.A. Sturdza), din care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al Bucureștilor de la 1900 animat de agitația și vacarmul vânzătorilor ambulanți: Laptagiu: Lapte! Lapte! O femeie: Ouă de găină! Ouă! Ouă! Un oltean: Mielu! Miel! Ce mai mielușea! Unu cu priț-preț: Priț-preț! Ce mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de biliard. 2. În 1871 „Hristodor Eliad Birtașul“ își avea localul pe „strada MăgureanuRâureanu“ (cf. TEL., an. 1, 22 octombrie 1871, p. 4, reclamă în care acesta își anunța eventualii clienți că vinde „vin negru vechi de trei ani - cu vadra, ocaua și butilia - prețul 1 sf[anț] ocaua“). 3. Strada Râureanu există și astăzi cu același nume; e o stradă cu câteva case, care pornește din dreptul Dâmboviței și urcă în pantă ușoară către Calea Victoriei, la începutul acesteia. 50 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe mîni cu apă cînd se întorc acasă, apoi stropesc cu ea înapoi, să nu se lipească ceva de ei; după aceea sar peste un foc, spre semn de curățenie, afumare. După ce îngroapă un mort, apa ce o aveai în vadră, în casă, s-o verși, căci acea apă e moartă, e apa morților. Apa care e în vase, după ce s-a îngropat mortul, să nu se bea, căci aia e moartă, ci să se aducă alta, proaspătă. Cînd moare cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
identifică două stiluri estetice adoptate și ca modele de existență în această regiune: patosul discursului eroic sau martirizator, și grotescul, adică deriziunea unei vieți fără repere sub o Lege străină și nerecunoscută, cu reguli fantastice ori absurde din punct de vedre cultural, al cărui expresie tip este umorul negru, "al spânzuratului" (Kafka, Hašek, Kundera). Ibid., p. 26. 335 În Ibid., p. 12. 336 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, p. 31. 337 Angelo Morretta, Mituri antice și mitul progresului
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]