349 matches
-
arse cu var, le crescuse alt păr, smocuri, smocuri. Din negre ce erau, acum arătau pestrițe, cu șire lungi de fir alb, întortocheate. Muierea tăinuitorului le umflase cu orz și, înainte de a pleca la târgul Oborului, băgase și câte o vadră cu apă în ele. Spălate și dichisite cum erau, ți-era mai mare dragul să le privești. Pe la căpestre, nevasta le agățase fundulițe roșii, împletite, să nu le deoache careva. Crescuse și mânzul. Cârlanul bătea cu copita și necheza nărăvaș
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
s-a făcut roșu tot. - Dacă mai scoți o vorbă, te tai! A plecat Gheorghe. N-a mai răbdat nici Piele. S-a așezat la o masă la "Doi curcani", a privit împrejur și-a chemat cârciumarul. A cerut o vadră de vin și-a bătut-o cu trei necunoscuți. Când s-a simțit dârz, a strigat la Sinefta: - Ia să-mi joci, puică, pe masă, să știe și ăștia de te cumpără pe cine iubești tu! Curva a înțeles că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
situându-se în medie la 5 centimetri în afara corpului fizic, dar putând s... scad... în cazul bolilor sau al atacurilor psihice. Ele pot s... evolueze în dimensiune (în timpul posturilor, al rug...ciunii și al tratamentelor Reiki) sau din punct de vedre spiritual, prin creșterea vibrației din interiorul lor. În corpul omenesc exist... șapte centri primordiali de energie, numiți „chakre” și alți centri secundări care eman... energie prin deschidere sau influențeaz... s...n...tatea fizico-psihic..., prin închidere. Intersecția tuturor câmpurilor energetice ale
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
caut avere, Ci nevastă cu putere, Ceva de ani măricică, Ca pe „nu poci” să nu-l zică, Să fie coaptă la oase Și cu brațe sănătoase, Ca mămăliga cea mare S-o poată-nvîrti-n căldare, Să poată ridica sapa Și vadra În cap cu apa, Cum ș-n mîini orce apucă Să fie-n stare să-l ducă.” Nu este un dispreț În acest portret, ci o mentalitate pe care Pann, critic al leneviei și al fățăriilor orășenești, o Îmbrățișează fără
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
făcut spre băutură. Testamentul lui frumos, prin care lasă în limbă de moarte ca să fie îngropat cu gura la cep, e mai cunoscut decât crezul mult evlaviosului Leonat, pe care iată-l: Crez într-un cazan, tatăl al mai multor vedre, făcătoriul vinului și pelinului și într-unul născut fiul strugurului, născut iar nu prefăcut, care din viță s-au născut mai înainte decât toate foloștinele, profir din profir, roș adevărat, care are fața romului, din care beția s-au născut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Umbrărești în sămile Conăchești de mai târziu, respectiv ale lui Gavril Conachi, stăpânul Umbrăreștilor între 1778-1811, zestre de la soția sa, Măriuța Costache. Comercializarea produselor apicole, mierea și ceara, se făcea în cantități mari din moment ce se foloseau unități de măsură precum vadra, putina și chiar polobocul, pentru miere sloiurile sau piatra de ceară, presupunând că toate acestea aveau o greutate etalon din moment ce se specifica într-un hrisov de danie „jumătate de piatră de ceară”, ce urma a fi atribuită unei mănăstiri din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc chicătura și la drojdie din zece una și câte una ocă lumânări de tot vasu”. Apoi, „luându-mi socotiala la patru ani pentru 39 poloboace ce vândusem - continuă crâșmarul - nu mi s-au agiunsu 323 lei din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
semn al prezenței Zeului: „Din toate oile valuri de lapte țâșneau zgomotos Așa cum din izvoare curge apa fără seamăn. Valuri de lapte... Ulcioarele se umpleau În grabă. În casă nici un ulcior, nici o amforă nu rămâne Deoparte; gălețile de lemn și vedrele, totul este plin”. În ceea ce ne privește, semnele pe care ni le dă sunt și mai puternice, și mai limpezi decât cele de mai sus. Dintr-un pământ mai Înainte sterp, sărac, pustiu, Zeul a făcut un sol fertil, magnific
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
tocmeau lăutarii. La nunțile din aceste sate cântau fanfare ca cea de la Doagele sau cea a lui Buruiană de la Burdușoaia; sau tarafurile de la Godinești sau de la Tomozia, a lui Mircea Doru. Înainte vreme, sâmbăta seara, avea loc petrecerea denumită „vedrele”. La aceasta participau, alături de viitori miri, flăcăii și fetele din sat. Denumirea acestei petreceri vine de la unitatea de măsură a vinului, „vadra”, care se dădea la această ocazie. În alte sate, în curțile mirelui și a miresei se plantau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la Godinești sau de la Tomozia, a lui Mircea Doru. Înainte vreme, sâmbăta seara, avea loc petrecerea denumită „vedrele”. La aceasta participau, alături de viitori miri, flăcăii și fetele din sat. Denumirea acestei petreceri vine de la unitatea de măsură a vinului, „vadra”, care se dădea la această ocazie. În alte sate, în curțile mirelui și a miresei se plantau câte un pom care se uda cu multe vedre de apă. Nunta tradițională din satele enumerate cunoștea mai multe momente ce se desfășurau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fetele din sat. Denumirea acestei petreceri vine de la unitatea de măsură a vinului, „vadra”, care se dădea la această ocazie. În alte sate, în curțile mirelui și a miresei se plantau câte un pom care se uda cu multe vedre de apă. Nunta tradițională din satele enumerate cunoștea mai multe momente ce se desfășurau în succesiunea lor firească: luarea mirilor de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
măgarului”. Viața noii familii își continua mersul ei, mirii având noul statut de tineri căsătoriți. Obiceiul vulpii, constă în obligația mirelui care își ia mireasa din alt sat să plătească feciorilor din satul respectiv o taxă în bani sau câteva vedre de vin drept despăgubire. Obiceiul este vechi și ne amintește de căsătoriile endogame 1 care aveau loc între membrii aceluiași comunități. De-a lungul timpului se observă că au început să dispară unele obiceiuri din ceremonialul nunții. O nuntă țărănească
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aude voci. Bere bea Vitoria Lipan, dar la Hanu Ancuței se bea exclusiv vin, rachiu prin excepție. Vinul cu ulceaua, din oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină! Aflând de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
sau unul din personajele delegate de el) intervine în text printr-un "Scrie la carte" sau adresându-se cititorilor cu îndemnul "Citiți" ori injurios... După ce s-a ospătat bine cu o porție zdravănă de "șaisprezece banițe, două ciubere și șase vedre" de tuslama, pe Gargamela o apucă "pântecăraia", care se dovedește un factor cauzator al nașterii, căci "lărgindu-se boabele mitrei din pricina acelei tulburări, fătul a intrat în vâna cea mare, a ajuns prin diafragmă până sub umăr, unde sus-numita vână
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin Strul Leib Orănștein 29, asociat cu Eminovici și cu Moișe Michel, la iratul vinului, rachiului și păcurei. Ca să poată da cu chirie doctorului Jianu casele de lîngă biserica Uspenia, Eminovici și-a mutat din acele case ale sale 405 vedre de spirt, în pivniță la asociatul său, Moișe Michel, astfel că la 23 aprilie 1848 doctorul Jianu s-a mutat în casele lui Eminovici, de lîngă Uspenia, ca chiriaș, pînă la 26 octombrie, iar Gh. Eminovici a plecat, cu familia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de Eminovici, către judecătoria ținutului Botoșani, la 8 ghenar 1849, și în care căminarul dă relație tocmai pentru cele petrecute, în aprilie 1848: "Casele mele ce le am în acest oraș Botoșani (s.n.) închiriindu-le Dum-sale doctorului Alecu Jian, 405 vedre spirt ce le aveam în pivniță acolo, pe o scurtă vreme, le-am fost mutat la mortul... de boala holerii Moiși Michel"35. Augustin Z. N. Pop a înțeles pe dos, și anume că "Eminovici se mutase la Botoșani (sic
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
luna noiembrie 1848 a murit, de holeră, asociatul său, Moișe Michel, lăsînd neachitat impozitul către stat, în sumă de 6027 lei, și mare încurcală și îngrijorare printre creditori. Isprăvnicia de Botoșani, catagrafiind averea mortului debitor, a înregistrat și acele 405 vedre de spirt ale lui Eminovici pe care le-a găsit în pivnița lui Moișe Michel și le-a vîndut la licitație, ca să scoatî impozitul către stat. Eminovici s-a zbătut pe la autorități, ca să i se elibereze spirtul, iar din averea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ritualul de înmormântare. Astfel, la facerea puțurilor, apa vie e apa care curge sau țâșnește din pământ, apa moartă e apa murdară căci ea e a diavolului 133, iar, la înmormântare, "după ce îngroapă un mort, apa ce o aveai în vadră, în casă, să o verși, căci acea apă e moartă, e apa morților".134 Dihotomia apa Sâmbetei / apa Duminicii amintește de antinomiile universale iad / rai, sacru / profan: "alături de apa sâmbetei (s. n. ), care se varsă în iad, apa duminicii (s. n. ) se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei. La dumneavoastră am adus-o, / S-o vedeți și s-o priviți, / Cu bun dar s-o dăruiți, / Car` cu lei, car` cu bani, / Cu colac de grâu curat, / Pe colac vadra de vin, / C-așa-i legea din bătrâni, / Din bătrâni, din oameni buni! La mulți ani cu sănătate!"150 Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele aduse în antichitate zeilor vegetației care se nășteau și mureau în perioada de înnoire a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
umbla fudul prin sat, militar, " L-a pus în pomelnic,/ I-a dat o oaie peste groapă,/ Au făcut ai lui și pomană cu oale și toiege" și o fată mare a scos din fântână treizeci de zile: "Câte o vadră de apă ne-ncepută, asta în caz de sete/ Pe lumea ailaltă.". Moș Nicolae cere să se cioplească lada de zestre: "Acum este foarte bucuros că stejarul acela venea/ De minune". Întâmplările cele mai vii, păstrate cu sfințenie în memorie, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prin "aprecierea" unor instituții ale statului. De exemplu, o operațiune economică poate fi recalificată de ANAF ca având altă natură decât cea pe care i-au atribuit-o părțile generând obligații noi pe care prțile nu le-au avut în vedre la încheierea contractului. În acest sens, cu referire la operațiunile de creditare între profesioniști, a se vedea M. Dumitru, "Operațiunile de creditarea între societățile comerciale", în Dreptul, nr. 8/2011. 150 Prin dispozițiile art. 1541 N.C.civ. care reprezintă o calchiere
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
pe mîni cu apă cînd se întorc acasă, apoi stropesc cu ea înapoi, să nu se lipească ceva de ei; după aceea sar peste un foc, spre semn de curățenie, afumare. După ce îngroapă un mort, apa ce o aveai în vadră, în casă, s-o verși, căci acea apă e moartă, e apa morților. Apa care e în vase, după ce s-a îngropat mortul, să nu se bea, căci aia e moartă, ci să se aducă alta, proaspătă. Cînd moare cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să aibă unde dormi fostul chiriaș!), popularul Amza Pellea, cel care povestea la modul: "Ăsta de veni îi zice Gheorghe a lu' Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țîne pe Gherghița lu' Stan a lu' Vadră, nepotul lu' Stăncel a lu' Căldare, de-i zice lumea Fluierici și-l cunună naș Pantelică a lu' Marin Juvete"... (nu e ușor să transcrii, din memorie, asemenea enumerări... oltenești!), delicata Liliana Țicău, cu care autorul practica "arta conversației", histrionul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ginerelui, Tudor. Soția nu este uitată, dar se pare că ea n-a adus zestre prea multă, căci soțul nu-i lasă decât un cazan și o căldare mare. Are însă grijă să privescă în fiecare an câte 30 de vedre devin care să-i asigure traiul, iar dacă se va decide să rămână văduvă, casa mezinului îi va servi de adăpost până la sfîrșitul vieții. Constantin ne gusto rul este mult mai ge ne ros. Ne a vând copii, el își
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
satisfacție sau încântare. Așteptările și percepția asupra calității sunt foarte diferite de la un consumator la altul datorită reprezentărilor diferite obținute prin percepție. Fiecare consumator își creează standarde proprii referitoare la nivelul pe care trebuie să-l atingă din punct de vedre calitativ un produs. Realizarea conformității calității se face prin suprapunerea standardelor proprii peste standardul de calitate la care a fost creat produsul. Nivelul de calitate este format din totalitatea tuturor performanțelor deținute de produs. La stabilirea imaginii produsului sub aspectul
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]