878 matches
-
de 15 ani Ce-ajunse la Constantinopol, printre păgânii dușmani... Credință Creștineasca Dreapta, nici chinuit n-a lepădat ! Și la "doișpe" Mai, Sultanul, l-a trimis la spânzurat... A fost Martor Dregătorul, cel Mare, Cariofil Cum a primit Mucenicia, Ioan Valahul, un copil ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultură Vâlceana", ș.a.). Referință Bibliografica: Sf.Mc.Ioan Valahul / Paulian Buicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11
SF.MC.IOAN VALAHUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350883_a_352212]
-
A fost Martor Dregătorul, cel Mare, Cariofil Cum a primit Mucenicia, Ioan Valahul, un copil ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultură Vâlceana", ș.a.). Referință Bibliografica: Sf.Mc.Ioan Valahul / Paulian Buicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SF.MC.IOAN VALAHUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350883_a_352212]
-
episcopului Pavel, învinuit de „daco-românism“, acuze de mare preț pentru presa locală și budapestană, chiar dacă autorul era „un nevropat incurabil“, ce fusese „internat în spitalul de alienați în Arad“. Acuzele de românizare veneau tocmai în explicitarea teoriei roesleriene cum că valahii au ajuns să domine Transilvania printr-o înmulțire prolifică și agresivă... În plus, liderii lor ardeleni tocmai avuseră și neobrăzarea de a cere, din nou, drepturi egale cu maghiarii, într-o petiție foarte bine argumentată și intitulată Memorandum, transmisă direct
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
Române Unite de Oradea și revistă de cultură religioasă“ - „o mare mulțime de oameni, ca la 1000 de inși, s’au strâns pe piața din fața episcopiei, cântând imnul lui Kossuth, apoi urlând, fluerând, vociferând la adresa episcopului Pavel: Jos cu mizerabilul! valah puturos, opincar, trădător de patrie, belciug de nasul lui! și altele. Nemulțumiți cu aceste expresiuni prea delicate, știindu-se la adăpostul oricărei intervenții polițienești, au început să bombardeze reședința episcopală cu bolovani de câte 3-4 kg fiecare, încât, în scurt
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
de Drept din Oradea. Renumele și acțiunile acestei bănci românești ajunseseră destul de puternice pentru a deranja pe reprezentanții maghiarimii. Astfel, după cum observa Teodor Neș, publicația economică Erdélyi Gazda trăgea un semnal de alarmă în coloanele sale: „Să luăm aminte cum valahii își însușesc proprietățile de pământ ale maghiarilor care dau faliment“. Lovitura dată de împărăteasa Maria Tereza vieții muzicale orădene a fost spălată abia în 1888. Acum se susține, pe 5 ianuarie, primul „concert filarmonic“, sub bagheta dirijorului Schnitzel J10. Primul
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
vă fiu la pace de ajutor. LOGOFĂTUL NEACȘU Pacea va fi scumpă pentru noi! MIRCEA CEL BĂTRÂN Eu știu ... !? Să începem un nou război!? ISET beg Decât sânge valah în luptă cumplită, Mai bine o pace plătită! MIRCEA CEL BĂTRÂN Valahul nu a cerșit niciodată pacea și nici acum! Nu voi alege acest drum! RADU ALUNĂ Așa, Măria-Ta ! Vitejii mei De-abia așteaptă să se bată ca niște zmei! BAATUR DJAHAR Sunt clipe grele, să nu ne pripim! Înainte de a
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
făcut să scap această țară, Să nu simtă a jugului povară! COZIA Sânge s-a vărsat Lupte multe ai câștigat, Dar săracul tot a dat Araci la domnie Și bani la visterie. MIRCEA CEL BĂTRÂN Doamne! O viață am luptat, Valahul să nu fie prădat! Osebire să nu fie Între opincă și domnie. COZIA Osebire ai făcut Stunci c穗d de cineva nu ți-a plăcut. Îți aduci aminte De o fată săracă, cuminte? Nu ai lăsato să iubească Pe fiul tău
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
Pâlcuri, pâlcuri, dintre aceștia se îndreaptă spre Olt unde se îmbăiază. Veseli, glumesc și cântă.În depărtare se aud cântecul cocoșilor, împletindu-se cu cântecul patrulei. CORUL PATRULEI ( Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să-i dezrobiți! Se aude cornul deșteptării.). TABLOUL III POVESTITORUL În cortul domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu logofătul Neacșu. Pe masă sunt multe hrisoave, făcute sul cu pecetea mare domnească. Pe rând cei doi le desfășoară
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
am negrijit, Nu am avut prea mult timp de gândit, Dar totuși sunt nevoitor să fac tot Pentru a ridica monăstirea, așa socot. Pentru alat va fi un bun sfetnic, Pe omul rău, monăstirea îl face omelnic. MIRCEA CEL BĂTRÂN Valahii sunt oameni buni și muncitori, Monăstirea o să le fie precum soarele în zori, Loc de lumină, de citanie și învățătură, Omul luminat e mai puternic sub armură! Cum s-a crăpat de ziuă am trimis Trâmbițași prin sate să dea
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Bine ai venit Baatur Djahar! Vești aveam Că o să vi, dar nu știam Ce șiretlicuri vei folosi, Să ne ajungi pe noi aici. Iartă-i pe acești cetași că au primit În felul acesta un prieten de nelipsit! BAATUR DJAHAR Valahii datoria și-au făcut acum! ( După o pauză. ... și eu mi-am găsit în Evropa drum Să aflu stările de lucruri, întărind Legătura dintre noi și zărind O cruciadă potrivnică lui Ilderim, Ca de pe aici să-l izgonim. MIRCEA CEL
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
prețios propagandistic de la unguri, ce se consideră cei mai mari europeni și cei mai vechi din Transilvania. Și iar au luat-o cu nedreptățile ce li s-au făcut lor la Trianon în 1921 și la Paris în 1947 din cauza valahilor care nu-s europeni! Președinția, guvernul și elitele nu au contracarat această propagandă ci, paradoxal, au început să cerșească intrarea în Europa. Și nu numai ungurii ne-au marginalizat și denigrat, ci în același timp, a apărut un grup de
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
dorința de libertate față de turci răbufnea în versurile : “Ne-au suit păgânii în ceafă/ Cu rău ce ne fac și ne cer leafă ”. Însăși faptul că Grigore Ureche aducând o serie de date în favoarea tezei sale despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, inclusiv atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano-Carpato-Pontic.Același lucru se află și în
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
dorința de libertate față de turci răbufnea în versurile : “Ne-au suit păgânii în ceafă/ Cu rău ce ne fac și ne cer leafă ”. Însăși faptul că Grigore Ureche aducând o serie de date în favoarea tezei sale despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, inclusiv atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano-Carpato-Pontic.Același lucru se află și în
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
bogată în fapte istorice. Încă de la început Severinul a avut de făcut față amenințării adversarilor tradiționali ai regatului maghiar, pentru ca în 1241 să fie pustiit de marea invazie tătară. O cronică contemporană menționează o luptă dată de tătari în părțile „Valahilor negri” cu Beseremban, pe care îi biruiseră. Presupunerea ce se face este că Beseremban este transcrierea greșită a demnității de Ban de Severin 11, care conducea probabil avangarda armatei ce întâmpina o parte a oastei tătărăști credem că nu este
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
în privința studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cercetare în domeniul glotologiei evolutive. Abordarea de către autor a unui mod diferit de citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr fundamental: originea comună a popoarelor tracice de limbă română cu cea a popoarelor semitice. Autorul ne mai atenționează în prefața cărții că: „Sfera lingvistică atotcuprinzătoare a acestor elemente lexicale nu ne mai permite
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
Sinai, în preajma mănăstirii „Sfânta Ecaterina” a căror origine este destul de controversată? Aceștia au trăsături diferite de ceilalți arabi, ba chiar și cuvinte aparte în dialectul lor. Geabelii afirmă că sunt de origine română și se trag din VLAHI! (Aurora Pețan, Valahii de pe muntele Sinai: legendă sau adevăr pierdut?, Revista electronică AGERO, aprilie 2006). Poate la originea cuvântului „geabel” stă o sintagmă, formată din gea+blah=geablah, unde prin ușoare schimbări de pronunție, aproape neobservate pe parcursul timpului, prin înmuiere, se ajunge la
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
să aștepți un veac să crească la fel. Dar dacă distrugi o națiune? În câte secole se poate regenera? Munții, apele, animalele, pădurea, întreaga natură, timpul și spațiul unei Nații au simțul proprietății, numai oamenii cei mai mulți nu o au. Noi, Valahii care mai suntem Români am rămas cu pământul gol, cu pădurea stearpă, cu poporul bolnav, cu inundațiile și refrenul lor deseori, cu martirii prin gropile comune, fără să-i știm, fără cruci, cu sfinții nerecunoscuți de Ierarhii politici ai Bisericii
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
una dintre cele mai reușite și complete din țară și de peste hotare.» - p. 8. Prefațatorul, acad. Ioan Anton, fără a afirma „răspicat“ că roata de apă râmâne întâiul motor zămislit pe planetă și „brevetat“ în Dacia, de strămoșii noștri Pelasgi > Valahi, face, totuși, câteva aserțiuni clare în acest sens: «Între anii 100 î, e. n. și 100 e. n. se dezvoltă și răspândește roata orizontală (sau cu ax vertical), ciutura sau roata cu făcaie la români [...]. Roata cu făcaie este cel mai vechi
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
matur-profund-liric-Ana-Podaru“ (pp. 20 - 218), constelat dinspre un „fatidic-rece“ dienoc, cel de 13 brumărel, după cum se-ncearcă în ițire comunicativă chiar titlul volumului, cu punerea „în trenă“ a unui obsedant motiv frământător de lumi din surprinzătoare abisuri temporale, nu vreunul autohton-pelasg > valah de Carpați / Dunăre, cum, de pildă, „motivul zborului cu aripi confecționate din șindrilă, nicidecum din penele păsărilor ucise“ (ca ale eroului Manole, din balada noastră brodată în mitemele jertfei zidirii, încă în benefic circuit), ci unul cretan-antic („nostalgia sudului pelasgo-minoic
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei“, a devenit, grație „transformărilor socialist-colhoznice“ și „agricultor fruntaș pe raion“. Se poate spune că Bujdea este „un țigan integrat colectivității sătești, cinstit, muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu trans-semantizare / simbolizare și în „jucător de urs“, „ursar“ etc. Eroii nic-țic-uani, Ilarion Bujdea și Gavrea
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
25 Decembrie 1386, Mânuitorului i s-a dat dreptul de a fi sărbătorit cu dragoste și în ținuturile valahe, ca cel care a fost și va fi aproapele omului trecător, până în ziua încheierii drumului său pământesc și judecarea faptelor sale. Valahii și-au coborât atunci privirile și și-au tulburat inimile, aflând că cel ce suferise pe crucea de pe muntele calvarului, Golgota, va sălășlui în veci în trupurile lor. De atunci, a tot fost cântat și slăvit în noaptea sfântă a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
străvechiul obicei ca tatăl să sădească un pom la nașterea copilului său, iar moașa să închine nou-născutul în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea închinării la divin l-au tot călăuzit în drumul său prin viață pe valahul obosit de săbiile care i se ridicau deasupra creștetului. Câtă dorință pentru colindul din noaptea de Ajun a copilului român care ura tuturor binețe și lumină. Unele colinde românești erau adevărate cuplete de teatru popular, jucate, declamate și cântate pe la
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ne statornicisem ca stat feudal, el de abia fiind întemeiat de voievozi maramureșeni ori din Țara Făgărașului care descălecară aici, autorul se dovedește a fi mare artist în arta descrierii unor înfruntări dramatice de care au avut parte moldovenii și valahii. Nu trecea nici anul când eram călcați de tătari, de leși ori de unguri, iar mai apoi de nestăvilita invazie otomană. Tabloul dinamic al înfruntării de la Rovine, când alături de Mircea se află și Roman Vodă, evadat din prinsoare de la leși
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
le împuțina, descinde din „Scrisoarea a III-a” a lui Eminescu: „Ienicerii năvăliră hotărâți în lungul Rovinelor. Gropile, capcanele și norii de săgeți decimară rândurile osmanlâilor. Urdia se văzu nevoită să-și lase trupurile grămezi, grămezi ... Noi leșuri umplură câmpul. Valahii ieșiră la atac și călărimea voievodală, ajungând și spârcuind ienicerii înspăimântați... Iar când spahii ieșiră să-i întâmpine, călăreții se retraseră în mare grabă, acoperindu-se cu nori de săgeți și de lănci aruncate cu mult meșteșug. Din flancuri, cu
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
au primit-o de la daci, după cum vom vedea! Nu loviți! Elementul autohton dacic a rămas pe loc, în așa-zisa Dacia Felix, care a fost “felix” pentru romani, nu și pentru daci. Când ne gândim la fracțiunile dace: moldoveni, blaci (valahi), letini, pelasgi, etrusci, osceni (osci), maramuri și știm că aceștia au dat civilizația lumii, te cuprinde revolta gândind cât de greșit au deslușit unii istorici realitatea faptelor. Vergiliu vorbind despre Daci, îi numește genus antiqum terrae (cel mai vechi popor
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]